828 matches
-
pregătit. Undițe, momeli, umbrelă contra soarelui, gustări pentru micul dejun, grătarul pentru prânz și mai ales ceva rece, pentru a contrabalansa temperatura externă față de cea internă. Moskvici-ul s-a așternut la drum, cu multă bucurie, în răcoarea dimineții. Se auzea torsul motorului, iar din radio se transmitea o muzică languroasă, de dragoste. Aveam o mașină cu patru faruri și radiocasetofon luat de ocazie, dar bine întreținută. Drumul nu a fost lung. Doar opt kilometri ne despărțeau de locul unor noi aventuri
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
sunete, rostogolite umbre, dragoste lasă să curgă. acidul minciunii, așternuturile arde. tâmpla ta, tâmpla mea zdrobesc fumul alb al întâmplării. ne-am întâlnit pe cheile solului. partitura s-a dizolvat. hârtia înnegrită - istorie a mâinilor deschise în gol, îmbrățișând nimicului torsul. alb-negru film se derulează, pe pânza cinematografului aflat de mult în faliment. spectatorii surâd nopții. fiare ale pădurii indiferenței, lasă aplauzele să sperie copilul din inima gândului, remodelat de frică. sărut între două forme. tăiere a moțului liniștii, când fetița
SĂRUT ÎNTRE DOUĂ FORME de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Sarut_intre_doua_forme_anne_marie_bejliu_1331045778.html [Corola-blog/BlogPost/348391_a_349720]
-
tîmple.” ( “Spectru”) Și o altă poezie, care nu are nevoie de comentariul meu: „Piatra și marmura/ își scot inima la vedere/ Ca un soare alb trimite săgeți/ ce se strecoară în retină/ Lumina îngheagă arcul de triumf/ se unduiește în torsuri/ în bărbi încîlcite/ în sîni și pe pulpe/ în vis de zeițe și zei nenăscuți// Inima parcă începe să tremure.” (“Michelangelo”) 2. „Unelte și inorogi, sentimente. miresme amare” „Oare cum e să fii/ căutător de comori/ printre ruine?” Aici este
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_lila_poeme_cu_ceasuri_ioan_lila_1363998524.html [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
ca niște morcovi dolofani, dar fără nicio izbândă notabilă, având în vedere că nu aveam nimic în acele locuri vizitate, cu excepția aerului, de posesia căruia nu puteam fi acuzat defel. A trecut apoi de la brâu în sus, pipăindu-mă peste tors și pe brațe și când credeam că e gata, a sfârșit, mi-a atins cruciulița de argint agățată la gât. S-a oprit o clipă... apoi am simțit ghioaga lui cu falange cum îmi vizitează coastele pe partea dreaptă, provocându
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1470681817.html [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
DE NOROC Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 799 din 09 martie 2013 Toate Articolele Autorului cântec de noroc Printr-un zâmbet ce-a trecut nevăzut și neștiut stă al inimii ghioc zbucium cu luciri de foc. Și în torsul lui curat de iubire adăpat, cerul i-a urzit destin de frumos și de preaplin. Prinde-n geana ochilor doar surâsul plopilor și fii cerul fără nori pe unde-mi plutesc cocori. Și cu tine să m-aduni în rotire
CÂNTEC DE NOROC de LEONID IACOB în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 by http://confluente.ro/Cantec_de_noroc_leonid_iacob_1362897364.html [Corola-blog/BlogPost/345616_a_346945]
-
pregătit. Undițe, momeli, umbrelă contra soarelui, gustări pentru micul dejun, grătarul pentru prânz și mai ales ceva rece, pentru a contrabalansa temperatura externă față de cea internă. Moskvici-ul s-a așternut la drum, cu multă bucurie, în răcoarea dimineții. Se auzea torsul motorului, iar din radio se transmitea o muzică languroasă, de dragoste. Aveam o mașină cu patru faruri și radiocasetofon luat de ocazie, dar bine întreținută. Drumul nu a fost lung. Doar opt kilometri ne despărțeau de locul unor noi aventuri
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423849293.html [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
un patefon, al cărui braț era asemenea unei crengi cu noduri iar la capat avea un ac în formă de gheara de pisică. Aproape adormisem. M-am trezit brusc, ca dintr-un coșmar visat de un brăduț. Se ... ÎI. ÎN(TORS), de Gelu Odagiu, publicat în Ediția nr. 1400 din 31 octombrie 2014. Toate le înțeleg pe dos Lumină e un pom umbros Rămân în mână cu săgeată Iar arcul pleacă spre o țintă Inima roșie-i... de pică Învăț să
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gelu_odagiu/canal [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
februarie 1999 A fost inclus în mai multe antologii românești și străine. Colaborează la diverse reviste literare din țară și din străinătate. Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, Filiala Bacău, 2014. SONETUL ETERNEI POVEȘTI Madona, a sfintei naturi minune, Cu tors de regina nemuritoare, Atâta perfecțiune nu te doare? Cu pioșenie de rugăciune, Cine te-a răsădit, gingașa floare? Din ce stele-a reușit să te-adune? Ce taine moștenești de la străbune De ești atâta de amețitoare? Basmul tău e un
SONETUL ETERNEI POVESTI de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1424174960.html [Corola-blog/BlogPost/376075_a_377404]
-
bronz de la o apărătoare nazală a unui coif, un cuptor pentru copt pâinea, din pamânt ars la roșu, țigle cu inscripția ( COH) ORS III care indică cohorta a III-a a Legiunii aV-a Macedonia, monezi de bronz, furcă de tors, multe obiecte ceramice care au fost conservate. Primele cercetări științifice au debutat în anul 1901 sub îndrumarea lui Grigore G. Tocilescu. Din anul 1936 până in 1981 au fost continuate de Dumitru Tudor. ZEIȚA NEMESIS Specialiștii români si lumea științifică
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cetatea_sucidava_si_fantana_miraculoasa.html [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]
-
sat tristețea domnește, Lacrima curge din vița de vie, Că draga noastră casă e pustie. FEMEIA Când zâmbește ea, vine primăvara, Pe unde calcă, și piatra-nflorește, Unde s-oprește, e centrul, firește, Când te iubește , e jar din Sahara. Torsul i se unduiește șerpește, Că uită și trenul unde e gara, Tumultuoasă precum Niagara, În loc de soare, zâmbetu-i strălucește . Femeia e ploaia caldă de vară Oaza verde, răcoroasă din pustiu, Jumătate din lumina solară, Câmpia pe care plugul o ară, Bolta
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sonete_limbii_romane.html [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
tot atâtea etape în înțelegerea lirismului profund al lui Theodor Damian. „Marea se apleacă pe fereastră/ eram în spatele ei/ și numărăm apele/ apele și culorile/ zvâcnetul și culorile/ curajul nerușinat/ revărsarea cu gust și rafinament/ când totul e pe potriva/ că torsul pisicii pe cuptorul de lut/ iarnă la țară// O, ochiul mării de cucuvea/ noroc că nu face asta/ în fiecare zi/ că pe mulți i-ar trage în ea.” („Ochiul mării”) „Marile poeme ale țării” Sensul poetic nu se descifrează
TEME SI SIMBOLURI CRESTINE IMPLETITE IN EXPERIENTA CONCRETA A ZILELOR NOASTRE de OCTAVIAN CURPAŞ, SURPRISE, ARIZONA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Teme_si_simboluri_crestine_impletite_in_experienta_concreta_a_zilelor_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349721_a_351050]
-
Constantin Noica îi spunea genialitate difuză și eu am trăit pe pielea mea asta. Adică: sunt mai mulți în sat care bat doba, da' nu-i concurență. În sat se știe cine face cele mai frumoase împestrițuri pe furca de tors, pe botele ciobănești? Se știe. Cine cântă mai frumos? Se știe. Da' el nu-i meseriaș, nu ia bani pe cântat. El trăiește din pământ sau din turme. Este o lume a naivității și a inconștienței. El nu constientizează ceea ce
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Miau-Miorlau, motan isteț, Ham, cățelul nătăfleț, Cum de regulă sunt câinii, Își urmează-atent stăpînii, Hotărâți să-nvețe-n grabă Cum se circulă pe stradă. Dar Ham-Ham și pisoiașul Nu prea cunoșteau orașul Miau, cu torsul, Ham, cu zgarda, Neobișnuiți cu strada, Mergeau tot într-o mirare: Măi, da câte reguli are! Câte semne, indicații Și-au căzut pe gând fârtații. Mara și Dănuț, ce-și zic? Hai să ne distrăm un pic! Să le dăm
HAM-HAM, MIAU-MIAU ȘI SEMNELE DE CIRCULAȚIE de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/isabela_hasa_1465559789.html [Corola-blog/BlogPost/377931_a_379260]
-
cât și franceză, ne-am îndreptat spre Cetate, punctul nostru terminus. Până sus în vârful cetății am urcat pe serpentine într-o zonă împădurită de munte și plină de liniște și verdeață. Doar foșnetul roților tulbura acea liniște monumentală și torsul liniștit al motorului, lăsat să urce agale. Zidurile groase ale cetății ne însoțeau în tot timpul, întreaga cetate fiind înprejmuită cu acestea, foarte înalte și groase, construite din piatră și străjuite din loc în loc cu turnuri de observație. Pe platoul
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1481972622.html [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
însera, fetele se spălau , se primeneau, își puneau busuioc în sân și veneau la noi. La fel făceau și flăcăii. Părinții lor, oameni de bună credință, credeau că tinerii vin la curățat de porumb, la „păpușit” de tutun sau la tors de lână. Adevărul era altul ... Unii erau "în vorbă" cu alții, adică erau iubiți. Unde se adună tinerii glumele sunt în toi, voia bună fiind molipsitoare. Erau flăcăi care cântau la fluier sau caval, bunicuțu cânta la cobză cântece de
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetesarbatoarea_iubirii_la_rom_floarea_carbune_1329994561.html [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
scriitorul, mobilată după modelul caselor tradiționale din Pârscov, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu preșuri pe jos, pat de lemn cu saltea de paie, scoarță cu motive geometrice pe perete, dulapuri și polițe cu vase de ceramică, roată de tors, ștergare cusute în culori vii, unul din ele aflat deasupra ușii de la intrare și având deasupra o icoană în semn de binecuvântare a celor ce trec pragul camerei și de protejare a acestui minispațiu fundamental pentru viața familiei. Prima cameră
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492946833.html [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
obiectele legate de păstorit sunt nelipsite fluierele și cavalele care au însoțit ciobanii de la „iernatic” spre “văratic” și înapoi. Între uneltele „industriei casnice” trebuie să reținem obiectele ce cu timpul vor dispărea: sucala, vârtelnița, spata, pieptenii pentru lână, furcile de tors, frumos înflorate de ciobani și dăruite soțiilor sau iubitelor, toamna, când, după răvășit se întorceau în sat; în ele parcă își încrustau dorul purtat o vară întreagă. Există în acest meșteșug al înfloririi furcilor o tradiție de secole, dar și
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
rândul ei, aceasta își mișca șoldurile în convulsii șocante, speriindu-l pe artificierul care nu-și mai contenea salturile pantalonilor strânși pe trupul transpirat. Treptat și pontatoarea începu a-și lăsa rigiditatea la garderoba moralei socialiste, încercând să-și lase torsul cuprins de febra ritmurilor ardente sud-americane. Fără folos însă. Secretarul o ținea la fel de rigid, impunându-i o ținută cuviincioasă... Curând, concursul se termină. - Câștigătoarea este perechea ...!, se auzi glasul tovarășului de la regiune, întinzând pontatoarei și secretarului piatra ciudată. Ceilalți concurenți
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1473733395.html [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
de Iarnă, au fost înființate din inițiativa fostului primar Gheorghe Tomoiagă, în anul 2007. Pe măsură ce înaintăm în sălile Muzeului avem impresia că ne afundăm într-o arhivă pe care ale cărei file sunt scrise ocupațiile de bază ale localității: țesutul, torsul, fierăritul, butinăritul, plutăritul, încondeiatul ouălor sau sunt imprimate chipuri de oameni care au marcat istoria acestei așezări. O sală găzduiește o expoziție de ouă încondeiate, cu vânzare, din toată Bucovina, o alta, ouă premiate la Festivalul Național al Ouălor Încondeiate
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
una din cele cinci zile ale Congresului Mondial al Jurnaliștilor pe probleme de turism și au fost încântați de plimbarea cu plutele pe Bistrița. În muzeu sunt amenajate spații dedicate și celorlalte ocupații ale localnicilor, precum fierăritul, păstoritul și butinăritul, torsul și țesutul. Butinăritul este reprezentat prin obiecte de uz casnic și gospodăresc precum: cofă, doniță, budârlău (untar, vas din lemn în care se obține untul), berghezeu (obiect de lemn cu palete la capăt pentru strânsul cașului), sculpturi în lemn, rame
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
numele special de Baba Dochie sau Baba Marta și se mai numește și Cap de primăvară. Semnificativ este faptul în multe zone ale țării femeile sărbătoreau ziua de 1 martie, ziua Babei Dochia, și se abțineau de la orice muncă, cu excepția torsului; scopul lor era „să se domolească mânia Babei Dochie și frigul de primăvară să nu facă pagube în câmpuri, apoi pentru ca să nu zacă nimeni în casă de vărsat, precum și pentru înecat”; iar torsul era permis „pentru că și Baba Dochie, când
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
și se abțineau de la orice muncă, cu excepția torsului; scopul lor era „să se domolească mânia Babei Dochie și frigul de primăvară să nu facă pagube în câmpuri, apoi pentru ca să nu zacă nimeni în casă de vărsat, precum și pentru înecat”; iar torsul era permis „pentru că și Baba Dochie, când a mers cu oile și cu caprele ca să le pască, încă și-a luat furca și a tors lână dintr-însa”. Ne rămâne, la final, să constatăm încă o dată că până la sfârșitul sec
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În nopțile de iarnă ce fatale se cuibăresc în ceașca-mi de cafea, Încerc să regăsesc o altă cale prin care guri avide să mă bea. Mă dăruiesc drept pradă înghețată, Ninsorilor cu torsul nefiresc. De-atâta iarnă simt că niciodată nu voi putea zăpada, s-o iubesc! Suntem cumva uniți de-aceeași soartă. Doi iambi îngemănați în univers. De dragostea promisă, tu mă iartă! Continuă să mă iubești în vers. Încerc să prind
DOR de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1480248423.html [Corola-blog/BlogPost/384260_a_385589]
-
mă năpădea cu imagini tulburătoare, care nu puteau trăi decât în acel timp trecut, dar neuitat. Mă vedeam culcat în pătuțul de lângă sobă urmărind cu ochii larg deschiși poveștile vecinelor noastre, adunate în odaie, la șezătoare. Se făcea clacă la torsul cânepii. Caierele de cânepă, prinse de cozile furcilor cu sfoară, se transformau în fire lungi, nesfârșie, pe fusuri ce se roteau ca niște titirezi între degetele torcătoarelor. Credeam că erau fermecate. Privirea îmi era atrasă de ele ca și când roțile lor
LIGA SCRIITORILOR MARAMUREŞ INTRĂ ÎNTR-O BINEMERITATĂ VACANŢĂ. ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Liga_scriitorilor_maramures_i_al_florin_tene_1371557029.html [Corola-blog/BlogPost/363704_a_365033]
-
Acasa > Strofe > Timp > GÂNDUL, SLOVA, PALIMPSESTUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 465 din 09 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului cascadă măcinând întruna și torsul din fragede fire cocorii când prind să înșire în coloane albe runa mirabilă moara de vise, fantastă și haina sonoră emoția fanii-și devoră orgolios peste abise și lanțul de sterpe imagini, vârtejul din care distilă o arsă de veacuri
GÂNDUL, SLOVA, PALIMPSESTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Gandul_slova_palimpsestul_ion_untaru_1334033527.html [Corola-blog/BlogPost/357133_a_358462]