1,431 matches
-
și puritatea națiunii”. Mazzini împletea componenta națională (eternă) cu aceea socială (prezentă): “O Patrie nu e doar un teritoriu: teritoriul său specific reprezintă numai temelia ei. Patria este ideea că se ridică pe acea temelie; este sentimentul de dragoste; de tovărășie care-i leagă laolaltă pe toți fiii acelui teritoriu. Atâta timp cât unul dintre frații tăi nu e reprezentat de propriul vot în dezvoltarea vieții naționale - atâta timp cât fie și numai un singur individ vegetează, needucat, printre semenii săi educați - atâta timp cât fie și
Națiunea, eterna iubire… by http://balabanesti.net/2014/05/24/natiunea-eterna-iubire/ [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
oare, în crucea Lui bătut-ai, Tu, cel ce azi te lauzi că Numele i-l porți? (Te întrebi ades de ce) Pentru cei care întâlnindu-L pe Iisus - asemeni poetei - I-au deschis ușa inimii lor, nemaifiind niciodată singuri, prietenia, tovărășia cu Dumnezeu reprezintă izvorul, sursa puterii lor de a rezista într-o lume confuză: De-atunci, din ziua-n care Te-am întâlnit pe drum, Au renăscut în mine și doruri, și speranțe, Căci mi-ai turnat în suflet, atunci
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1436451453.html [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]
-
Moldova). Primul, țigan de origine dar ajuns nemeș, călare pe calul său Ducipal și însoțit de “frătuțul “Crăciun, trece prin felurite peripeții, căutându-și iubita, pe Anghelina. Al doilea, de obârșie grecească, datorită falsificării unor hârțoage, ajunge nobil și în tovărășia lui Trandafir Referință Bibliografică: Ioan Budai-Deleanu promotor al promovării limbii literare române / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 408, Anul II, 12 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
legate de un anumit mediu, situându-se în cadrul unei organizări statale, însă într-un plan paralel cu cel al Statului, înțelegându-se prin acest lucru o cooperare substanțială, dar lipsită de orice imixtiuni și amestecuri arbitrare, nefondate și de orice “tovărășie” a Bisericii la toate nedreptățile și greșelile puterii statale. În această relație Biserica nu poate să își uite misiunea sa, deoarece cele două laturi ori aspecte ale caracterului său diacronic sunt strâns unite iar ființa ei este teandrică, misiunea ei
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
oare, în crucea Lui bătut-ai,/ Tu, cel ce azi te lauzi că Numele i-l porți?//” (Te întrebi ades de ce) Pentru cei care întâlnindu-L pe Iisus - asemeni poetei - I-au deschis ușa inimii lor, nemaifiind niciodată singuri, prietenia, tovărășia cu Dumnezeu reprezintă izvorul, sursa puterii lor de a rezista într-o lume confuză: „De-atunci, din ziua-n care Te-am întâlnit pe drum,/ Au renăscut în mine și doruri, și speranțe,/ Căci mi-ai turnat în suflet, atunci
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1437476363.html [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
si a zis: "Doamne, măi îngaduieste-ma, și-ți voi plăti tot". Stăpânul robului aceluia, facandu-i-se milă de el, i-a dat drumul, și i-a iertat datoria. Robul acela, când a ieșit afară, a întâlnit pe unul din tovărășii lui de slujba, care-i era dator o sută de lei. A pus mâna pe el, și -l strângea de gât, zicând: "Plateste-mi ce-mi ești dator!".Tovarășul lui s-a aruncat la pământ, îl ruga, și zicea: "Mai
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
dator!".Tovarășul lui s-a aruncat la pământ, îl ruga, și zicea: "Mai îngaduieste-ma, și-ți voi plăti!". Dar el n-a vrut, ci s-a dus și l-a aruncat în temnița, până va plăti datoria. Cand au văzut tovărășii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte mult, și s-au dus de au spus stăpânului lor toate cele petrecute. Atunci stăpânul a chemat la el pe robul acesta, și i-a zis: "Rob viclean! Eu ți-am iertat toată
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
stradă Sfintei Treimi nr. 1. (Dreifaltigkeitsgasse). Colegii de pe atunci ai lui Eminescu își mai aminteau de acestă locuința. Casă se află peste drum de bisericuța de lemn Sf. Treime și era a bisericii. Odăile acestea slujiseră că chilii pentru călugări. Tovărășii de pensiune ai lui Eminescu erau doi frați Ștefanovici, care locuiau într-o cameră deosebită, doi frați Daschevici, băieți de popa, și unul Ion Sahin. Odaia în care ședea Mihai - nici vorbă împreună cu altii - dădea în grădina și avea la
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Culcarea se petrecea cu zarva ce o fac găinile până se așază în coteț. Își istoriseau isprăvile de peste zi și-și plănuiau unul altuia farse peste noapte. Cum Eminescu avea obiceiul să stea acasă să citească și era bun povestitor, tovărășii îl puneau să le istorisească ce citise sau basme, ceea ce el făcea mai de voie bună, măi de nevoie, căci în caz de opunere era bătut cu pernele. Peste noapte se strecurau în grădina și furau mere din pom sau
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
alerga vessel sau pe lângă mine sau mă depășea și mă aștepta lângă gard cu un aer triumfător. Cartuș era peronajul principal din curte și din viața noastră. Plângeam pentru prima dată cu adevărată durere. Printre atâtea clipe fericite petrecute în tovărășia lui, mi se furișa în minte și în inimă, gândul că poate deja era mort pe drum fără să fi ajuns să-i spun cât de mult l-am iubit și cât de mult aveam să-i duc dorul. Într-
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
optulea copil din cei 14 ai familiei preotului greco-catolic Sebastian și Mariei Coșbuc. Copilăria și-o petrece în satul natal, la Hordou, nu departe de Năsăud, unde primește primele noțiuni despre învățătură, în acel „mic orizont al lumii satului”, în tovărășia basmelor povestite de mama sa, și de la țăranul Ioan Guriță, dintr-un sat vecin, precum și de la cântărețul de biserică, „bătrânul diac” Tănăsucă Mocodean, copilul George învățând să citească „încă de la vârsta de cinci ani”. Școala o începe, în 1871, la
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
textele date publicării, evident nici intervenții în ortografie. Mare observator al oamenilor, urmărea cu multă atenție graiul lor, specificul lui, deosebirea sau asemănarea acestuia în diversele zone ale țării. Doritor să stea de vorbă cu țăranii, se simțea bine în tovărășia lor, urmărea să le cunoască felul de a gândi, de a povesti, viața lor. Suferea văzând prăbușirea nu numai a țării dar și a limbii ei. Socotesc de aceea potrivit să redau aici un pasaj al său despre limba română
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
care se trezise din letargia lui de o zi și o noapte. Când se ridică să se îmbrace, căpitanului îi păru rău, într-adevăr, că trebuia să plece. Bănui că, dacă ar mai rămâne o zi și o noapte în tovărășia caldei ei făpturi, atât de curat nerușinată, ar redeveni omul de altădată, simplu și bucuros de viață, străin cu desăvârșire de această încleștare venită din afară, a unor puteri pe care nu le cunoscuse, nu le dorise și care-l
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_adrian_diac_1494094599.html [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
Și democrat-populară. Acum, numai democrată. Ne adaptăm din mers. În curând, democrat-europeană! Reiese în mod clar, tot mai mult, existența unei ample mișcări românești de rezistență anticomunistă, la nivel național, cu organizații locale în mai toate orașele țării. Negată de tovarășii justițiari. Mai mult. Era constituită din români proveniți din armată, justiție, poliție, dar și alte categorii sociale, oameni în toată puterea vârstei, curajoși, conștienți de riscurile la care se expuneau. Listele cu cei care au dat ordine în numele regimului „democrat-popular
TABLETA DE WEEKEND (45): JUSTIŢIA-I MOARTĂ-N COTEŢ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1376822065.html [Corola-blog/BlogPost/364421_a_365750]
-
legate de un anumit mediu, situându-se în cadrul unei organizări statale, însă într-un plan paralel cu cel al Statului, înțelegându-se prin acest lucru o cooperare substanțială, dar lipsită de orice imixtiuni și amestecuri arbitrare, nefondate și de orice “tovărășie” a Bisericii la toate nedreptățile și greșelile puterii statale. În această relație Biserica nu poate să își uite misiunea sa, deoarece cele două laturi ori aspecte ale caracterului său diacronic sunt strâns unite iar ființa ei este teandrică, misiunea ei
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_caracterul_istoric_al_bisericii_si_statului_.html [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > SCHIȚE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1363 din 24 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Schițe 1. Mica Mica are 85 de ani, și-a pierdut soțul după 65 de ani de tovărășie ireproșabilă, când o întrebi ce face îți spune că vrea să meargă la Puiu. Toată lumea știe chestia asta, dar ea nu se hotărăște. Într-o zi, am sunat-o și nu mi-a mai spus nimic. A tăcut, am insistat
SCHIŢE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1411531918.html [Corola-blog/BlogPost/376397_a_377726]
-
este mai puțin iubit decât fratele său. Nu s-a tânguit la nimeni. Era mândru și orgolios. Suferea și se retrăgea în sine tot mai mult. Devenea tot mai posac și mai puțin interesat de ce se petrece în familie. Căuta tovărășia animalelor din curte. Stătea de vorbă cu ele în timp ce le dădea să mănânce ori le adăpa. Când pleca la câmp, era fericit. Țesăla cele două vaci în fiecare zi, le mângâia, le vorbea mult și se îngrijea să se întoarcă
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436674906.html [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
biserica nouă, ajungi pe o alee laterală în spatele ei, unde se află mormintele părinților poetului, și a unor frați ai săi, îngrijite acum de muzeografi. Ghidul care ne-a însoțit în biserică și ne-a prezentat cimitirul, ne lasă în tovărășia unui tânăr care ne conduce spre casa Paleologu, ultimul proprietar al moșiei Eminescu. Este o zi însorită și căldura verii, care chiar de mâine va lua în stăpânire emisfera nordică se simte cu prisosință. Primele brazde de iarbă cosită peste
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ipotestii_mitici_elena_armenescu_1371022678.html [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
pe câinele de la cabană, cum era de așteptat, din dușman înverșunat am reușit să mi-l fac un prieten credincios. Pe moș Bursuc începuserăm să-l cunosc bine. Îmi povestise aproape toată viața lui, de mai multe ori. Îi țineam tovărășie deselor lui văicăreli despre reumatismul care-i șubrezise oasele de la picioare și multe altele. Uneori mai coboram pe la casele din sat dar, ziua, oamenii satului aveau nesfârșite treburi, așa că nu prea aveam cu cine să mai discut. Doar seara eram
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461736385.html [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
legate de un anumit mediu, situându-se în cadrul unei organizări statale, însă într-un plan paralel cu cel al Statului, înțelegându-se prin acest lucru o cooperare substanțială, dar lipsită de orice imixtiuni și amestecuri arbitrare, nefondate și de orice “tovărășie” a Bisericii la toate nedreptățile și greșelile puterii statale. În această relație Biserica nu poate să își uite misiunea sa, deoarece cele două laturi ori aspecte ale caracterului său diacronic sunt strâns unite iar ființa ei este teandrică, misiunea ei
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB by http://confluente.ro/Cateva_puncte_de_vedere_cu_pr_stelian_gombos_1370257898.html [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
descendenței noastre”, sub semnătura doamnei Prof. dr. Maria Luminița Rolle (cu accent ascuțit la final, pe care eu nu-l am!). Pentru a vă liniști în urma celor aflate din aceste plăcute lecturi, puteți trece la alt gen de scriere în tovărășia prietenei noastre, Dorina Șișu, care vă oferă, de astă dată, „Bani pentru o zi” (pe care nu-i puteți refuza dacă-i priviți chipul de irlandeză autentică!). Pentru că a venit vorba de prietenie doresc să știți că am citit, cu
DRAGI PRIETENI ŞI CITITORI DE PRETUTINDENI, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dragi_prieteni_si_cititori_de_pretutind_marian_malciu_1358452671.html [Corola-blog/BlogPost/342357_a_343686]
-
simte ferecată între pereți groși, înalți, gri și reci, fără nici o firidă pe unde să pătrundă o cât de firavă rază de lumină. Unde nu ajung idei, amintiri, sentimente, unde există doar ea și acea teamă viscerală, care îi ține tovărășie cel puțin, pe care o caută și o invocă, în ciuda răutății ei. În creierul opacizat parcă, crește zi de zi un balon ce îi strânge tâmplele într-o menghină nemiloasă, implacabilă. Răspunde întrebărilor ce îi plouă în auz, cu o
AMNEZIE de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1483018319.html [Corola-blog/BlogPost/369628_a_370957]
-
și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit în tovărășie cu unchiul său Vasile, cu secerătoarea mecanică. Erau amplasate pe un pământ mai bun și grâul a crescut mai des și mai viguros. Acolo era toată speranța de recoltă pe anul acesta. Avea de gând la întoarcere să treacă pe la
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
de lumini din stele, / Cioburi de cristal și sticlă. / Astea-s gândurile mele.” (Urme de lumini din stele). Și tot autoarea face o pledoarie pro domo, pentru lumina cărții nemurinde, învățându-și urmașii să o prețuiască și să-i caute tovărășia. Cu tot romantismul și sensibilitatea, autoarea nu poate să nu remarce problemele cu care se confruntă românii, nevoiți să muncească în străinătate, să-și lase copiii în grija altora și să fie umiliți pentru un salariu mai bun și câteva
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
nea Macovei mă lua mereu în râs: - Uite, Ionele, Marian ăsta, băiat dăștept rău, cu carte! nimic de zis... Dar ce folos? Stă toată ziua acolo, în podul acela de la Observator, la un loc cu liliecii și cu șobolanii... în tovărășia lu’ moș Bursuc... Se uită și se tot uită la stele... cu "măgăoaia" aia urlând de-ți ia urechile, neamule. Ce tot faceți voi acolo, măi? O să vă zăpăciți de cap într-o zi!... - Nu-i chiar așa, nea Macovei
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]