243 matches
-
de lucru căcălău pentru oricine. Totul este ca munca, foarte grea a țăranului, să-ți facă plăcere. În consecință nu huliți pe Dumnezeu pentru grelele încercări la care vă supune. Este vina voastră nu un capriciu al lui. Minciuna și trândăvia care s-au generalizat sunt suficiente. Să mulțumim lui Dumnezeu că nu ne dă urgii mai mari, pe care, probabil, le vom cunoaște pe propria piele dacă nu ne asociem. Așa să-mi ajute Dumnezeu. Referință Bibliografică: Cu Dumnezeu înainte
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400166596.html [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
6. Într-o țară în care „cei nedrepți fac legi și cei incompetenți conduc”14, „mizeria celor săraci nu mai este cauzată de legile naturii, ci de instituțiile statului.” 15. 7. Un Parlament nu trebuie să fie un loc de trândăvie, adică „O fermă model unde diavolul face experiențe cu semințele noilor păcate și încurajează creșterea principalelor vicii”16 și nici locul în care „Mediocritățile sunt tăciunii care scot mult fum fără să încălzească și să lumineze.” 17. 8. Prin emiterea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/martoaga-fiscala/ [Corola-blog/BlogPost/92814_a_94106]
-
s-ar nevoi ceva mai mult și atunci ar lăsa lenea, uitarea, uitarea de sine și ascultarea de glasul lumii acesteia cu toate prostiile ei. Să nu ne prea amestecăm in cele ale lumii pentru că este un duh de mare trândăvie care se propovăduiește le televizor, la radio, cu toate reclamele astea, o mare trândăvie și curvie și deșertăciune, dar în primul rând trândăvia asta deșartă: „Du-te... vai... reclame... merg la mare, merg la munte”. Dar din care bani mergi
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
sine și ascultarea de glasul lumii acesteia cu toate prostiile ei. Să nu ne prea amestecăm in cele ale lumii pentru că este un duh de mare trândăvie care se propovăduiește le televizor, la radio, cu toate reclamele astea, o mare trândăvie și curvie și deșertăciune, dar în primul rând trândăvia asta deșartă: „Du-te... vai... reclame... merg la mare, merg la munte”. Dar din care bani mergi tu la mare și la munte? Asta nu gândești tu atunci. Dar începe a
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
prostiile ei. Să nu ne prea amestecăm in cele ale lumii pentru că este un duh de mare trândăvie care se propovăduiește le televizor, la radio, cu toate reclamele astea, o mare trândăvie și curvie și deșertăciune, dar în primul rând trândăvia asta deșartă: „Du-te... vai... reclame... merg la mare, merg la munte”. Dar din care bani mergi tu la mare și la munte? Asta nu gândești tu atunci. Dar începe a visa deșertăciunile acestea și stă în patul lui și
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
munte? Asta nu gândești tu atunci. Dar începe a visa deșertăciunile acestea și stă în patul lui și trândăvește pentru că îl arată pe ăla la televizor care trândăvește la fel ca el și cade în duhul lumii, în duh de trândăvie ucigașă, care să nu-l îmbrățișăm. Toată comoditatea asta a lumii occidentale care se înfățișează în reclame nu este nimic altceva decât o hrănire și o întreținere a trândăvirii care este în noi, în om, în omul leneș și în
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
se trezi dintr-o dată din somn, căscă ochii, își dădu seama că e în patul din chichineața lui și bolborosi amenințător către un interlocutor închipuit, dincolo, pe fereastra deschisă: “Mama voastră de leneși, la muncă nu l-a întins ... “jartiera” trândăviei și tuturor schimonoselilor de pe lumea asta!” și-apoi, ca pe-un fel de autoreproș și blestemăție căzută așa din cer : “Șeful iadului a-nceput să mă încerce!, îsi zise scărpinându-și barba, crescută de când nu a mai dat la “baroase
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Cu_dotarile_electronice_di_l_v_ceasca_ar_fi_cazut_la_pastele_cailor_ix_.html [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
la naștere, cad pe capete în lațul unei societăți din care adevărul este izgonit mai abitir decât ar trebui să fie izgoniți hoții. Apoi, după ce adevărul este pus cu botul pe labe, corupția purcede mai departe, la înlocuirea muncii cu trândăvia și setea de înavuțire. Atunci când legea vieții nu mai este munca, ci bogăția, corupția își scoate victorioasă pieptul în față și își demonstrează puterea, transformând oamenii în animale, cărora ar trebui să le cerem scuze pentru o astfel de jignire
MIC TRATAT DESPRE CORUPŢIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1446820344.html [Corola-blog/BlogPost/373149_a_374478]
-
ca una ce este cu adevărat după Dumnezeu. Ea face să se arate în om roadele Sfântului Duh, care sunt: - bucuria, dragostea, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, credința și înfrânarea. De la întristarea cea potrivnică, însă, cunoaștem roadele duhului celui rău, adică trândăvia, lipsa de răbdare, mânia, ura, împotrivirea în cuvânt, lenea la rugăciune...” 44. Tot Sfântul Maxim împarte întristarea în supărare, necaz, pizmă și milă, arătând că „întristarea mântuitoare”, cea după Dumnezeu este „stăpână neîndurată a patimilor” și „maica cuvioasă și slăvită
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
procură plăcere, este „domesticit” și supus prin încercări grele, proporționale cu grosimea și consistența lucrărilor sale pătimașe. Bolile echilibrază lucrarea exacerbată a trupului, robia sau moartea sufletească. Cel care nu slujește lui Dumnezeu în chip voit dimpotrivă, se poartă cu trândăvie și nesupunere față de acesta, ne spune Sfântul Isaac Sirul, „e lăsat, fără îndoială, de Dumnezeu, să cadă în încercări ca să nu rămână virtutea nelucrată și din multă nelucrare, să se aplece spre altele și mai rele”70. Un semn al
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
ferme mai des, dar nu exclusiv, găsite la Sași, meseriașii orășeni se asociau în bresle care le apărau ieșirea pe piață și procurarea materiei prime. Un cu totul altfel de sărăcie față de restul țării hărăzită de popi pregătirii pentru „veșnica trândăvie” din Raiul Ortodox. Am văzut ce este și cu ce se mănâncă sărăcia. Să încercăm să analizăm și bogăția. Pentru ca un „sărac” să nu mai fie sărac este necesar să aibă un loc de muncă. În agricultură zilierul vine cu
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1416655862.html [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
calitățile de narație. Predominarea aparține cântecelor de dragoste și de aceea, ele nu se cercetează, ele se ascultă. Precum nici dragostea cea mare nu se încearcă, nu se depozitează ci se trăiește pe loc! Epicul haiducesc, eroic, epicul satiric, despre trândăvie, beție, prostie, recitativul melodic, stilul declamat, doina, balada, cântecele bătrânești, de legendă, de tradiție, lumești, înveselitoare, cântări cu strigături... firul de poveste al unei mari varietăți de genuri și teme nu l-a lăsat indiferent pe Constantin Enceanu. Întinderea și
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1399176811.html [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
pe pământ un paradis. Acum vremea vieții pământești a trecut și totul s-a schimbat, binele și desfătările s-au prefăcut în chinuri și scrâșnire de dinți. Iată, deci crima bogatului: o viață petrecută în chip egoist, în desfrânare, în trândăvie și nepăsare, o viață lipsită de fapte bune. Deci bogatul a săvârșit nu numai păcatul zgârceniei ci și pe cel al trândăviei, al lăcomiei, al lipsei de dragoste ș.a.m.d. Și în ziua de azi se întâmplă la fel
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Pilda_bogatului_nemilostiv_si_a_saracu_stelian_gombos_1329216455.html [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
chinuri și scrâșnire de dinți. Iată, deci crima bogatului: o viață petrecută în chip egoist, în desfrânare, în trândăvie și nepăsare, o viață lipsită de fapte bune. Deci bogatul a săvârșit nu numai păcatul zgârceniei ci și pe cel al trândăviei, al lăcomiei, al lipsei de dragoste ș.a.m.d. Și în ziua de azi se întâmplă la fel: omul bogat/îndestulat, trece nepăsător pe lângă cel lipsit, ca și cum ar trece pe lângă un gard. Cum să înțeleagă el suferința săracului, valoarea banului
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Pilda_bogatului_nemilostiv_si_a_saracu_stelian_gombos_1329216455.html [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
a dat talantul ca să scrie poezie, S-alunge duhul rău, tristețea, pentru Cereasca Bucurie ! Prin Poeme puse-n harfă (prin el), de către DUHUL SFÂNT Adus-A Sacrul Cerului, profanului pe Pământ ! ... < < Stăpânul vieții mele DOAMNE,nu-mi da duh de trândăvie Al grijii de cele multe și iubirii de sclavie... Nu-mi da grăirea în deșert, dă-mi DUH de curățenie, Să-mi dea răbdare, Dragoste !(și gând de smerenie...) Așa, DOAMNE, Împărate, TATĂL nostru Cel Ceresc, Arată-mi greșalele, Frații
CUV.EFREM SIRUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1422443138.html [Corola-blog/BlogPost/382331_a_383660]
-
de lume Despre neîmpătimire, adică neîntristare Despre înstrăinare Despre ascultare Despre pocăința Despre amintirea de moarte Despre bucuria plânsului Despre nemâniere și blândețe Despre ținerea de minte a râului Despre grăirea de rău Despre limbuție și tăcere Despre minciună Despre trândăvie Despre preaiubitul și vicleanul stăpân care este stomacul Despre puritate și înfrânare Despre iubirea de arginti Despre sărăcia alergătoare către cer Despre nesimțire (scil. indolenta, insensibilitate) Despre somn și rugăciune și despre cântarea de psalmi în comun Despre privegherea trupeasca
Duminică, Sfântul Ioan Scărarul. Ce NU ai voie să faci și ce înseamnă scara raiului by http://uzp.org.ro/duminica-sfantul-ioan-scararul-ce-nu-ai-voie-sa-faci-si-ce-inseamna-scara-raiului/ [Corola-blog/BlogPost/94206_a_95498]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > ALEGE-ȚI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ȘI STÂNCA Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 822 din 01 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului „Nu-i trândăvie viața, ci trudă și-alergare.” Serghie Sevici Viețuim, adică existăm. Despre viața noastră, Nicolae Iorga - istoricul care a pășit prin întreaga pădure a istoriei poporului român -, spunea că ea este mărginită în timp, în spațiu, în putința de manifestare, că
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_alege_ti_plaja_nisipu_vavila_popovici_1364882327.html [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
cea mai înaltă voluptate a sentimentului puterii”. Nu cumva este și lipsa iubirii de semeni? Viața omului este un motor în mișcare care trebuie să producă energie într-un mod oarecare. Orice energie nefolosită slăbește, dispare. Activitatea este legea vieții; trândăvia însemnă moarte. Ni se dă viață pentru ca noi să facem ceva în tot acest timp dăruit, cât ne funcționează „motorul”, lumea „candelă a existenței fiind, iar omul flacăra ei”. Și la sfârșit dăruim noi împlinirea sau neîmplinirea vieții - Creatorului ... Dar
CINSTEA – FLOARE RARĂ, MULT CĂUTATĂ, MULT DORITĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_cinstea_floare_rara_mult_cautata_mult_dorita_.html [Corola-blog/BlogPost/357861_a_359190]
-
Și la sfârșit dăruim noi împlinirea sau neîmplinirea vieții - Creatorului ... Dar nu orice fel de mișcare, ci activitate îndreptată spre un scop util și creator, lenea și hărnicia fiind două stări în care omul se poate încadra. Prin lene sau trândăvie - atitudine necinstită fiind, energia sufletească se scurge, trece în degradare morală ce vizează viața spirituală, și care, în același timp tensionează relațiile cu cei din jur. Astfel lenea este definită ca „o rătăcire și nepăsare pentru mântuirea veșnică a sufletului
CINSTEA – FLOARE RARĂ, MULT CĂUTATĂ, MULT DORITĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_cinstea_floare_rara_mult_cautata_mult_dorita_.html [Corola-blog/BlogPost/357861_a_359190]
-
pe pământ un paradis. Acum vremea vieții pământești a trecut și totul s-a schimbat, binele și desfătările s-au prefăcut în chinuri și scrâșnire de dinți. Iată, deci crima bogatului: o viață petrecută în chip egoist, în desfrânare, în trândăvie și nepăsare, o viață lipsită de fapte bune. Deci bogatul a săvârșit nu numai păcatul zgârceniei ci și pe cel al trândăviei, al lăcomiei, al lipsei de dragoste ș.a.m.d. Și în ziua de azi se întâmplă la fel
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479378640.html [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
chinuri și scrâșnire de dinți. Iată, deci crima bogatului: o viață petrecută în chip egoist, în desfrânare, în trândăvie și nepăsare, o viață lipsită de fapte bune. Deci bogatul a săvârșit nu numai păcatul zgârceniei ci și pe cel al trândăviei, al lăcomiei, al lipsei de dragoste ș.a.m.d. Și în ziua de azi se întâmplă la fel: omul bogat/îndestulat, trece nepăsător pe lângă cel lipsit, ca și cum ar trece pe lângă un gard. Cum să înțeleagă el suferința săracului, valoarea banului
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479378640.html [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
Teodosie, ucenicul lui cel bun, blând și smerit, care a ajuns episcop al Capitoliadei, zicând: Am stat împreună cu avva Gheorghe doisprezece ani și am vrut să-l văd odată suparandu-se, dar nu l-am văzut, cu toate că acum stăpânește multă trândăvie și multă neascultare. Cine-si înfrâna atât de mult ochiul că cel intru sfinți părintele nostru Gheorghe? Cine a pus ușa auzului, ca fericitul? Cine și-a legat limba că părintele nostru? Care rază de soare a luminat atâta pământul
CITATE MEMORABILE (18) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_18_ion_untaru_1382319805.html [Corola-blog/BlogPost/352490_a_353819]
-
-n fuga trenului trecut, Că simt uitarea ce m-a recunoscut De mult piedută, închisă-ntre zăbrele... Din ochi închiși, o lacrimă-i furată De cea uitare ce nu a vrut să vie, Ca un idol ce-a stat în trândăvie Uitând a mea purtare, pur nevinovată... Referință Bibliografică: Din ochi închiși / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1884, Anul VI, 27 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DIN OCHI ÎNCHIŞI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1456594991.html [Corola-blog/BlogPost/367663_a_368992]
-
dau voie să aibă legături trupești cu bărbații care le plac. Își păzesc însă nevestele cu strășnicie, cumpărându-le cu mulți bani de la părinți. Tatuajul este socotit semnul neamului ales, cel netatuat fiind considerat om de rând. În ochii lor, trândăvia trece drept cea mai mare cinste. A munci pământul e lucrul cel mai de rușine, iar când trăiești de pe urma războiului și a prădăciunilor - spun ei - faci un lucru cât se poate de bun. Acestea sunt obiceiurile lor cele mai vrednice
Cine erau tracii, cei din care se trăgeau dacii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102246_a_103538]
-
un păcat de care trebuie să ne păzim, să nu-i deschidem ușa, știind că răul își caută cu șiretenie uși de intrare. Biblia ne vorbește despre cele șapte Păcate de Moarte: Mândria, invidia, iubirea de arginți, desfrânarea, lăcomia pântecului, trândăvia și mânia: „Invidia este prietenul Satanei ; invidiosul se hrănește cu nefericirea aproapelui său.” Vavila Popovici - Raleigh, Carolina de Nord Referință Bibliografică: BUCURIE ȘI INVIDIE / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 123, Anul I, 03 mai 2011. Drepturi de
BUCURIE ŞI INVIDIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Bucurie_si_invidie.html [Corola-blog/BlogPost/343190_a_344519]