64,085 matches
-
o saptamana plină de muncă și stres. Liniștea ..și-a întins împărăția peste noi, amortizând orice sunet. Dau drumul la Radio și.... aud prima știre a zilei: ostateci în Algeria... morți și răniți...; tratative cu Mokhtar Belmokhtar, cel care a tras șforile la acest atentat...; schimb postul și aud: trupe militare șunt trimise în Mali... Schimb imediat alt post. Școlari de șapte ani, merg cu pistoale de mic calibru la scoala ... pus în ghiozdan lîngă pachețelul de mîncare, pus de Mama
SĂ NU UITĂM NICICÂND... de DOINA THEISS în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 by http://confluente.ro/Sa_nu_uitam_nicicand_doina_theiss_1364085232.html [Corola-blog/BlogPost/345361_a_346690]
-
pământului, țipa Amalia tot mai aprigă, dând drumul la o avalanșă de acuze mai mult sau mai puțin adevărate, în timp ce se îmbrăca cu gesturi nervoase, învârtindu‑se în jurul singurului fotoliu din încăpere, până ce a ajuns la ușa pe care a tras‑o cu putere după ea. Ca să se stăpânească, Gabriel s‑a reașezat pe scaun. Și‑a sprijinit capul în pumnii strânși pentru a se abține de la alte vorbe grele ce le simțea că vor să năvălească din gura‑i încleștată
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
în „cine știe ce ninsoare” sau „cutreierând o primăvară”( Din tăceri) Tristă și dureroasă e mărturisirea din poemul „Sindrom”, în care poetul, ca și mulți anonimi, a dus o muncă de Sisif, „ca să construim, ce? / un univers de iluzii / unde, în loc de muncă / trăgeam voinicește / concluzii / și trasam viitorul / luminos și senin / de la care azi - iată - mă abțin ... Sentimentul patriotic e prezent în poeme ca „Dor de Basarabia”, „Limba română”,”că-n lipsa mamei care s-a dus / tu ești maică pân-la apus.” Poemul
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
lunguiață în formă de paralelipiped dreptunghic, cu marginile știrbite și foarte puțini mușchi pe ea, „ îi făcu cu ochiul” îmbiindu-l la odihnă. Abandonă ranița nu prea grea, voind să stea mai comod, scoase țigara din pachet, o aprinse și trase cu nesaț fumul rotindu-și ochii în jur. Curios, piatra parcă mai avea surori. Existau încă vreo câteva, dar ceva mai mici, mai scurte și așezate ca într-un semicerc de parcă asigurau paza celei mai lungi. Cum de nu observase
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1486720440.html [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
ceva mai mici, mai scurte și așezate ca într-un semicerc de parcă asigurau paza celei mai lungi. Cum de nu observase acest lucru până atunci ?! Eh, bine că avea ranița plină și gustul țigării trebuia savurat fără alte gânduri. Mai trase un fum ... I se păruse, sau ... piatra pe care se așezase emana căldură din ce în ce mai mult, aproape arzând, silindu-l să se ridice. Măi, să fie... Se uită iar în jur și descoperi o buturugă ceva mai departe, pe care să
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1486720440.html [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
că îl frigea. Nu știa ce să creadă... Luă ranița și se așeză având ochii ațintiți la locul pe care stătuse. Nu mai pățise așa ceva... piatră caldă ... cum și ce putea să o încălzească atât de mult ?! Mijind ochii, mai trase încă un fum cu sete privind uimit, zâmbind... Ce bună ar fi fost la iarnă căldura gratuită... O glumă desigur, știind că piatra cântărește destul de mult. Ce prostie îi trecea prin cap... Triluri de păsărele umpleau pădurea cu veselie și
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1486720440.html [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
la București, la vârsta de 66 de ani. 2) Emanuel Părăianu s-a născut la 11 martie 1860 în comuna Izvoarele, județul Gorj. Era descendent dintr-o altă mare familie boierească a Pârăienilor. Tatăl: Constantin Părăianu; ma- ma, Constanța, se trăgea din alte două familii încărcate de istorie. Era fiica lui Constantin Fru- mușanu și Ecaterina Otetelișanu. A urmat liceul la Craiova, după care, la insistențele tatălui, a absolvit o școală militară din Iași. A activat ca ofițer timp de 25
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
Fru- mușanu și Ecaterina Otetelișanu. A urmat liceul la Craiova, după care, la insistențele tatălui, a absolvit o școală militară din Iași. A activat ca ofițer timp de 25 de ani, până în 1910, când, din motive de sănătate se re- trage din armată cu gradul de căpitan, militând în continuare pentru luminarea și ridicarea săteni- lor și a soldaților proveniți de la sate. A debutat la Iași, publicând versuri în „Curierul„ (1884-1886). Stabilit la Tg. Jiu publică în mai toate revistele locale
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
oarbă? ― Eu îl iubesc pe Constantin, îmi pare rău pentru tine! Încet, Petrică o prinse de mână, iar ea nu-și retrase mâna, poate de jenă, sau poate într-un fel îl plăcea. Apoi urmă un alt gest. Petrică îi trase capul spre el și o sărută. Puțină împotrivire, dar seara aceasta minunată poate să îmbete orice tânăr, așa că Florica se lăsă sărutată. ― Ce este cu mine, de ce fac asta? Poate vreau să mă răzbun pe Constantin! De la bal și de la
NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488710196.html [Corola-blog/BlogPost/384761_a_386090]
-
fim 7-8 ore zilnic și adăugăm 1-1,5 ore pentru diverse necesități, ne mai rămân în medie 5,5-7 ore pentru noi. Adică nu numai pentru noi căci avem o familie, avem părinți, rude și poate activități sociale și când tragem linie nu rămâne decât foarte puțin sau deloc. Cand realizezi asta te întrebi ce se întâmplă cu oamenii și încotro ne îndreptăm. Asta e marea libertate pe care ne-o dorim și pentru care ne-am luptat ? Nu cumva celelalte
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/tudor_urlea/canal [Corola-blog/BlogPost/357579_a_358908]
-
fim 7-8 ore zilnic și adăugăm 1-1,5 ore pentru diverse necesități, ne mai rămân în medie 5,5-7 ore pentru noi. Adică nu numai pentru noi căci avem o familie, avem părinți, rude și poate activități sociale și când tragem linie nu rămâne decât foarte puțin sau deloc. Cand realizezi asta te întrebi ce se întâmplă cu oamenii și încotro ne îndreptăm. Asta e marea libertate pe care ne-o dorim și pentru care ne-am luptat ? Nu cumva celelalte
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/tudor_urlea/canal [Corola-blog/BlogPost/357579_a_358908]
-
n-au avut loc pe pământ. și s-a îndurat de ei stăpânul nostru cel de sus, ni i-a smuls dintre atei, dar ne-a dat poete-n plus. dac-aș fi poet, cum nu-s, ce-aș mai trage o beție! ca apoi, pe gânduri dus, să mă dreg cu poezie. și cum toate-s trecătoare habar n-am ce-aș vrea să fiu: ori o frunză, ori o floare?... dar mă bucur că sunt viu. Referință Bibliografică: dac-
DAC-AŞ FI POET... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Dac_as_fi_poet_george_safir_1378526398.html [Corola-blog/BlogPost/364367_a_365696]
-
Adică să-i întoarcă de la groapă! În mâna dreaptă ținea sticla de rachiu pe care tocmai o primise de la colegul lui. A scuturat-o de câteva ori, privind cu interes mărgelele care se ridicau deasupra. Duse la gură sticla și trase o dușcă, două, trei ... - Bun rachiu; prună curată, a-ntâia! - Păi, n-are coana primăriță marfă bună? - Are, dacă ea n-o avea, atunci cine să mai aibă? E femeie de treabă. - Si cine zici că a putrezit aici, la
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
mai muncească, câinii urlă după stăpânii lor și stau pe morminte nopți de-a rândul. Deja s-au apropiat. Au dat peste câteva bucăți de lemn din podul care a fost așezat deasupra sicriului. Treaba e ca și terminată. Își trag răsuflarea înainte de final. Câteva oscioare, o țeastă, cam asta a mai rămas dintr-un tânăr care avea atunci, când s-a săturat de viață, vreo 35 de ani. Căzuse dintr-o căruță când caii au prins nălucă și s-a
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
de-a dura? Ei, îți arde de joacă cu noi? Vasile era preocupat să caute prin țărână dacă nu care cumva mortul a avut vreun lănțișor la gât sau vreun inel pe unul din degetele de la mână, dar negăsind nimic trase scărița în groapă cu lopata și ieși afară. Apoi întinse mâna să-l agațe pe colegul său de muncă să-l ajute să iasă afară. Acesta se împiedică și căzu cu obrazul în țărâna. Trase o înjurătură de mamă, dar
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
de la mână, dar negăsind nimic trase scărița în groapă cu lopata și ieși afară. Apoi întinse mâna să-l agațe pe colegul său de muncă să-l ajute să iasă afară. Acesta se împiedică și căzu cu obrazul în țărâna. Trase o înjurătură de mamă, dar când s-a uitat să vadă de ce s-a împiedicat a rămas cu gura căscată. La picioarele lui se afla iar blestematul ăla de craniu. A sărit ca ars direct pe scară și din câteva
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
de la burtă, umeri și la frunte, până-n ‘naltul cerului, întrebându-l pe Vasile fel de fel de ciudățenii. Mai repede au sosit polițistul comunei și primărița, împreună cu Ion care s-a și repezit la groapă să le arate minunea. Vasile trăgea din țigară arătându-le cu degetul țeasta care din când în când se dădea de-a dura, când de-o parte, când de alta, dar și înainte și înapoi. Polițistul privea gânditor și aștepta nerăbdător să vină și preotul. Acesta
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
după ce l-am încălzit, s-a dus în pat și a început să-l bea cu poftă. Apoi adoarme . Am crezut că o să dormim măcar pînă pe la opt ,sau opt treizeci. La ora șapte mă pomenesc cu Anastasia că mă trage de pijama și zice: - Titina, nu dezi? A venit ZIUA! Titina Nica Țene Referință Bibliografica: O noapte palpitanta, povestire de Titina Nica Țene / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 750, Anul III, 19 ianuarie 2013. Drepturi de
O NOAPTE PALPITANTĂ, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/O_noapte_palpitanta_povestire_de_titin_al_florin_tene_1358604110.html [Corola-blog/BlogPost/342409_a_343738]
-
e cel scontat. - Babii, bibitu Moș Ciciun. Adică “Gabi, bunicul seamănă cu Moș Crăciun”. Coborâm spre sala de mese. Pe trepte îi întind mâna lui Teo, dar refuză, plin de demnitate: - Teo șingu', Teo bă'bat. La masă, întâmplările par trase la indigo în fiecare dimineață. Teo este întrebat succesiv: - Vrei pâine cu unt și miere ? Vrei ouțe prăjite ? Vrei cașcaval pane ? - Daa. La toate întrebările Teo aprobă, ca un copil cuminte, dar refuză sistematic să deschidă gura. Într-un final
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406189490.html [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
care, de frică, se înghesuiră unul într-altul și începură să dârdâie... - Dar cinstite magistre în ce limbă ați vorbit pe timpul consultului, că mi se părea cunoscută? - În elina veche preastrălucite rege, limba lui Asclepios, cel de la care ni se trage toată știința, răspunse ceremonios Verdunel dar de gândit, gândi: futu-vă muma-n cur de poponari, păi, vă puneți voi cu oltenii, bă!? - Răsplătiți deci pe acest vrednic doctor, trimis mie de Preasfântul Părinte, cu o haină mai veche d-
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
a consultat. Iată-l! Așteptăm poruncă pentru a-l pune noi în funcțiune și veți vedea cât de mincinos era jidanul. Regele, care pilise ceva mai mult la vânătoare, fiindcă de multă vreme vâna stând întins în caretă, de fapt trăgea cu muscheta în niște animale de carton iar apoi îi erau prezentate trofeele omorâte cu o zi înainte, eram cam abulic, prin urmare, ca să se mai distreze le dădu poruncă să pornească aparatul. Rânjind fericiți doctorii începură să umble la
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
Trăim ca niște cadavre ambulante. Comunicăm cu ceilalți doar prin simțuri. Și cinism. Trăim în concubinaj cu propriile noastre neveste. Fericirea o abordăm ca pe-un lucru furat. Ne este frică, pur și simplu, să fim fericiți! Sau triști. Am tras o fugă până-n Occident și nu ne-a plăcut. Nici Orientul nu-i mai breaz. SUNTEM RĂSTIGNIȚI ÎNTRE CELE PATRU PUNCTE CARDINALE ALE NEHOTĂTÂRII NOASTRE! Ne uităm la proprii noștri copii ca la niște străini. Privim soarele și ne întunecăm
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_53_54_costel_zagan_1370412153.html [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]
-
cum se zice, să nu se deranjeze unii pe alții. Despre mâncare, ce să mai vorbim, întrecea orice așteptare. Își făcuseră un obicei: comandau amândoi același fel de mâncare de fiecare dată. Consultarea meniului era așa, un motiv ca să mai tragă de timp, iar chelnerii știau foarte bine ce urma să comande , dar întrebau numai pentru că asta le era datoria: -V-ați hotărât? și de multe ori primeau meniul înapoi fără nici o comandă, numai cu un gest aprobator din cap din partea lui
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1487439348.html [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
dori să afle părinții mei...să nu-i îngrijorez și pe ei. Cred că pot conta pe tăcerea dumneavoastră și pe a domnului Petrescu! Vă rog mult!!!! iar doamna, în loc de orice răspuns , făcu un semn în dreptul buzelor ca și cum ar fi tras un fermoar, după care începură a râde amândouă ca de o glumă bună și își luară la revedere. Găsi ușor un taxi, ajunse repede la teatru, intră veselă în cabină, se pregăti pentru scenă, își jucă foarte degajată rolul, însă
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1487439348.html [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
Acasa > Orizont > Selectii > UMBRA Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului UMBRA Umbră, umbră, cât te-am dus, Cât am stăruit de sus , Din pământ, către lumină, Și m-ai tras, mereu, în tină?! ... Cât ți-am dat mereu ocol, Numai cu sufletul gol, Și în loc să-l lași să zboare, Mi l-ai scuturat din floare? Cât ți-am pus la rădăcină, Picatură de lumină, Și cât mi-ai lăsat de
UMBRA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Umbra_jianu_liviu_1326459988.html [Corola-blog/BlogPost/361255_a_362584]