79 matches
-
hrănită de setea noastră de sânge. Alții invocă hârțoage vechi, în care faptele sunt transcrise până la ultimul detaliu. Dar toți sunt de acord că Ines și Pedro, care acum își dorm somnul veșnic de o parte și de alta a transeptului din mănăstirea Alcobaça, au făcut curtea Portugaliei să se cutremure din temelii. Partea I (fragment) ș...ț Alaiul plecase de cinci ceasuri din Penafiel și Constancia obosise deja peste măsură. Avea șaptesprezece ani, dar se simțea de patruzeci. Anemia descoperită
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]
-
baptisteriului, terenul fusese bătătorit pe mai bine de două sute de brațe, până la vechea centură de ziduri romane. Acolo se Înălțau masivele structuri portante, Împărțite În trei naosuri străjuite de marii pilaștri. Zidurile exterioare fuseseră ridicate până la marginea ferestrelor, În timp ce, spre transept, structura absidei era aproape completă, cu cele trei nișe ale sale. Acolo, Arnolfo așezase deja pilaștrii de susținere ai cupolei care urma să acopere cea mai mare biserică a creștinătății. Poetul intră pe șantier, Încercând să evite roabele și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
celei din secolul al XII-lea. Aceasta a fost distrusă de un fulger în 1792 și refăcută în 1819. Decorul interior al bisericii reprezintă un monument istoric protejat. Aceasta este construită din materiale locale în formă de cruce, cu un transept, o absidă, un naos, un cor, toate acoperite cu bolți și un frumos dom octogonal. Pridvorul se deschide sub un arc flancat de coloane. În interior, biserica este decorată cu picturi realizate în 1751 și 1856. Saint Nicolas de Véroce
BISERICA ST. NICOLAS DE VEROCE DIN SAINT-GERVAIS de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348122_a_349451]
-
barocului vienez, construcția a început în anul 1736 și a fost terminată în 1774. Domul respectă modulul clasic, atât la arhitectura exterioară cât și la cea interioară. Planul este în formă de cruce, format de o singură navă și un transept situat în fața altarului. Lungimea totală a navei centrale este de 51,15 m, lățimea de 14,6 m, iar lățimea în dreptul transeptului de 29,34 m. 4 Nava este acoperită cu bolți între arce dispuse în dreptul pilaștrilor marginali. Intrarea în
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
cât și la cea interioară. Planul este în formă de cruce, format de o singură navă și un transept situat în fața altarului. Lungimea totală a navei centrale este de 51,15 m, lățimea de 14,6 m, iar lățimea în dreptul transeptului de 29,34 m. 4 Nava este acoperită cu bolți între arce dispuse în dreptul pilaștrilor marginali. Intrarea în catedrală se face printr-o mică încăpere, adăugată ulterior. După acest vestibul urmează pronaosul deasupra căruia se află încăperea pentru cor și
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
fi fost miezul nopții, fiindcă ai fi putut domina din umbră corul la stânga și naosul la dreapta, cu spatele acoperit de o statuie mare din piatră a lui Gramme, ce privea către alte coridoare, așezată fiind Într-un soi de transept. Dar În plină lumină s-ar fi văzut foarte bine dacă ghereta ar fi fost ocupată de cineva, iar un paznic obișnuit ar fi aruncat neapărat o privire În ea ca să fie cu conștiința Împăcată, după ce ar fi fost evacuați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Murnu (1868-1957), Gustav V. Kube (1884-1918) ș.a., au dus la descoperirea progresivă a cinci bazilici paleocreștine (una episcopală). Trei bazilici au cripte pentru martiri (bazilica A) și moaște de martiri: bazilicile C, construită într-o fostă cisternă, și D, cu transept (datate între secolele IV-VI). Alte două bazilici se află în afara zidului de incintă: la nord de oraș, în zona cimiterială, cu criptă pentru martiri, și la vest, o bazilică al cărei transept a fost adăugat planului inițial în secolele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
într-o fostă cisternă, și D, cu transept (datate între secolele IV-VI). Alte două bazilici se află în afara zidului de incintă: la nord de oraș, în zona cimiterială, cu criptă pentru martiri, și la vest, o bazilică al cărei transept a fost adăugat planului inițial în secolele V-VI. Efectuarea unor săpături de salvare în anul 1968, de către G. Papuc de la Muzeul din Constanța, săpături realizate pe pantele dealului de la N, NE și E față de orașul antic, au dus la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
după o altă părere, poate un Mithraeum), ci și de fragmentele de coloane, colonete, capitele de ciborium etc., provenind de la un edificiu impunător, care nu putea fi decât opera unor constructori romani din secolul V p.Chr.; 2) bazilica cu transept (D) sau în formă de „T“, ocupă unghiul de SE al celor două străzi amintite. Este unică de acest fel în Sciția Minor și se află situată în fața bazilicii simple și spre sud de Via principalis. Construită în forma literei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
relicve (1,35 m x 1 m), construită sub altar, din piatră legată cu mortar, prezenta spre est o absidă mică, iar spre vest un vestibul în trepte, pavimentat cu plăci de piatră, databilă în secolul V; 2) bazilica cu transept (D) a cărei criptă prezintă nișa unui reliquarium (1 m x 1,20 m x 2,20 m) și se află sub altarul bazilicii (secolul VI). 2.3. Morminte hipogee Construcțiile funerare de tip hipogeu (cavoul) sunt de tradiție elenistică
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
niște lumini, mișcătoare și slabe. Auzeam zgomote de pași, obiecte mutate din loc sau târâte. Am stins lanterna. Mai aveam oare timp să ajung la gheretă? Mă furișam pe lângă vitrinele cu trenuri și am ajuns aproape de statuia lui Gramme, În transept. Pe un postament de lemn de formă cubică (piatra cubică a lui Esod!), el se ridica parcă privind intrarea În cor. Îmi aminteam că statuia Libertății a mea era, mai mult sau mai puțin, situată În spatele lui. Fața anterioară a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
gâtul și provocându-mi o stare de surescitare febrilă. Printre pâlpâirile felinarelor, mi-am dat seama că În centrul corului se agita ceva, o umbră subțire și foarte mobilă. Pendulul! Pendulul nu mai oscila la locul lui obișnuit, la jumătatea transeptului. Fusese atârnat mai sus, la cheia de boltă, În centrul corului. Sfera era mai mare, firul mai solid, după toate aparențele o frânghie de cânepă sau un cablu de metal răsucit. Pendulul era acum uriaș, așa cum apărea probabil la Pantheon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
acolo, Înainte de a ridica Tour Eiffel. Există zone privilegiate. Și nimeni nu-și dă seama. Mă Întorc către Saint-Merri. Alte râsete de fete. Nu vreau să văd pe nimeni, dau ocol bisericii prin rue du Cloître Saint-Merri - o ușă a transeptului, veche, de lemn cenușiu. La stânga se deschide o piață, marginea cea mai depărtată a Beaubourg-ului, luminată ca ziua. Pe platou sunt expuse „mașinile inutile“ ale lui Tinguely și alte invenții multicolore care plutesc pe apa unei piscine sau a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Dar aș nedreptăți locul sfânt dacă n-aș da și alte amănunte și n-aș stărui asupra puținelor sale frumuseți. Era impunător, lung de șaptezeci și patru de picioare și înalt de șaizeci de coți, avea cinci naosuri și un transept care se sfârșea printr-o absidă cu cupolă semicirculară. În fața intrării exista un atrium vast, înconjurat de un portic încăpător. În acesta se afla cristelnița cu un baldachin de bronz sprijinit pe coloane și împodobit cu păuni de bronz aurit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
era Întuneric și Îl Încerca un sentiment de teamă. Agentul Romeo verifica ușa, iar el Îl pierduse din vedere pe onorabil. Dac-ar fi fost pe stradă, aceasta ar fi fost o scăpare de neiertat. Îl căută, strecurându-se În transept. Încălțările lui scârțâitoare de lac scrâșneau pe pardoseala de marmură. Lăsă În urmă cardinalii, crucifixurile și mormintele familiilor patricienilor. Nici măcar nu-i băgă În seamă pe sfinți, pe profeți, pe Isaia și pe San Guglielmo, pe Santa Caterina și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
PLATFORMĂ OCTOGONUL ȘI TURNUL (...) De pe platformă, vizitatorii au o vastă panoramă a orașului. La sud, catedrala Notre-Dame cu fațada în stil gotic și Renaștere, Palatul Rohan, terasa III, Biserica Sainte Madelaine. La est, de cealaltă parte a acoperișului naosului, de transeptul pe care se înalță cupola vitrată, marele cadrilater al fostului colegiu al Iezuiților; în depărtare, cele două turnuri ale bisericii Saint-Paul. La nord, fosta biserică Temple Neuf și încîntătoarea clopotniță acoperită de la Saint Pierre-le-Jeune. În fine, la vest, piața catedralei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
picturi bizantine. Această biserică are privilegiul de a primi nunțile de neam mare. În acea zi, arhiepiscopul coboară din mitropolie cu numerosul său cler, dascălii și capela sa de copii de cor. Oficiantul și alaiul său se adună sub cupola transeptului, în jurul unei mese rotunde acoperite de un covor cu flori de aur; pe covor se află vasele sacre, pâinea (sub formă de pișcoturi) și vinul de împărtășanie, lumânări legate cu noduri de panglică roz și bleu. Tămâia fumega, bazilica se
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
printr-o formulă nouă, mai ușoară, de deschidere a boltelor ogivale, în combinații cu arcele transversale sau longitudinale. Noile descoperiri arhitecturale au dat naștere unor edificii în același timp înalte și suple, cu fleșe ascuțite și fin realizate, prezentând un transept specific, dezvoltat. Goticul se remarcă, de asemenea, prin prezența în catedrale a vitraliilor și a rozetelor vitrate, impresionante prin mărime și colorit, a coloanelor, a arcelor butante cu rol de contraforturi exterioare, a statuilor, precum și a altor elemente specifice. Dintre
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
o încrucișare de drumuri, momente de schimbare de la o structură la alta”. Punctele de transfer de pe harta unui metrou întrerup linearitatea mișcării pentru fiecare linie și combină vectorii unidimensionali într-o rețea bidimensională. Într-o biserică tradițională, încrucișarea navei cu transeptul constituie un astfel de centru nodal intensificat, produs de interacțiunea a două făgașuri, de care diferă calitativ, fiind un loc de popas. În general, fiecare punct nodal reprezintă un punct de susținere al compoziției. Departe însă de a fi un
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
care se întâlnesc într-un unghi drept. În astfel de cazuri, greutatea centrului este redusă la minimum. Totuși, adesea centrul este dăruit cu o expresie și completitudine proprii, ca la Sf. Petru, unde pilonii puternici ai lui Michelangelo îndulcesc colțurile transeptului prin crearea a patru fațade orientate central înspre impunătorul baldachin al lui Bernini. Diferența compozițională discutată aici corespunde interacțiunii spațiului și timpului în experiența arhitectonică. Ordinea în care diferite componente ale multor clădiri sunt dispuse este determinată nu numai de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mai buna folosire a animalelor de tracțiune pentru a transporta încărcături importante. Începînd cu 1050, noutățile hotărîtoare în structura și decorarea edificiilor se generalizează. Planul bisericilor romane combină planul "sirian", în formă de cruce, cu o navă centrală, tăiată de transept, deseori mărginită de naosuri laterale și uneori de un vestibul acoperit: narthexul. Dincolo de transept, o absidă semicirculară ades împărțită în absidiole adăpostind capele de jur împrejur, conține corul și altarul. Cînd biserica adăpostește sfinte relicve ceea ce este frecvent -, acestea sînt
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
1050, noutățile hotărîtoare în structura și decorarea edificiilor se generalizează. Planul bisericilor romane combină planul "sirian", în formă de cruce, cu o navă centrală, tăiată de transept, deseori mărginită de naosuri laterale și uneori de un vestibul acoperit: narthexul. Dincolo de transept, o absidă semicirculară ades împărțită în absidiole adăpostind capele de jur împrejur, conține corul și altarul. Cînd biserica adăpostește sfinte relicve ceea ce este frecvent -, acestea sînt, în general, conservate într-o criptă subterană, amenajată sub cor. Printre problemele tehnice care
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
creștine. Noua arhitectură se naște în Ile-de-France, în jurul Parisului, pe domeniul regal al Capețienilor. Prototipul este abația Saint-Denis, transformată, începînd cu 1122, la inițiativa abatelui Suger, consilier al lui Ludovic al VII-lea, și înzestrată cu un narthex, cu un transept și un cor în boltă cu ferestre duble în ogive. Procedeul este cunoscut arhitecților romani, dar folosit pînă atunci (de exemplu, la catedrala Durham, în Anglia) într-o perspectivă pur decorativă. Nu este o întîmplare. Această artă, pe care contemporanii
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
n 1066. �n acest nou teritoriu, ea �nlocuie?te rapid arhitectură saxon?. Aba?ia de la Saint-Albans, �nceput? �n 1077 de abatele Paul, venit de la Caen, �?i afirm? originea normand? �n volumetria să elementar? ?i puternic?, definind un plan bazilical cu transeptul bine marcat ?i cu turn deschis la �ntret?ierea naosului cu transeptul; ea este normand? ?i prin partea exterioar? a absidei gradate ?i prin ornamenta?ia să geometric? subliniind anumite linii de for?? �n?untru ?i �n afar?. �n Sf
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Aba?ia de la Saint-Albans, �nceput? �n 1077 de abatele Paul, venit de la Caen, �?i afirm? originea normand? �n volumetria să elementar? ?i puternic?, definind un plan bazilical cu transeptul bine marcat ?i cu turn deschis la �ntret?ierea naosului cu transeptul; ea este normand? ?i prin partea exterioar? a absidei gradate ?i prin ornamenta?ia să geometric? subliniind anumite linii de for?? �n?untru ?i �n afar?. �n Sf�ntul Imperiu Român ottonian, care se �ntinde de la Marea Nordului p�n? la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]