168 matches
-
este prevăzut cu o vastă ,Bibliografie", indicând baza de documente și de referințe a cercetătorilor. Nota asupra ediției explică principiile transcrierii textelor, printr-o riguroasă și ingenioasă metodă interpretativă, ce se desparte categoric de mai vechea metodă a unei simple transliterări. Grafiile chirilice au suferit astfel o transpunere în grafie latină, modernă, fluentă și - ceea ce e foarte important - ușor lizibilă, cum nu se întâmplă în cazul transliterării, care dă o versiune greoaie, învechită și dificilă la lectură. Partea cea mai întinsă
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
ingenioasă metodă interpretativă, ce se desparte categoric de mai vechea metodă a unei simple transliterări. Grafiile chirilice au suferit astfel o transpunere în grafie latină, modernă, fluentă și - ceea ce e foarte important - ușor lizibilă, cum nu se întâmplă în cazul transliterării, care dă o versiune greoaie, învechită și dificilă la lectură. Partea cea mai întinsă a fiecărui volum o reprezintă textele. Aici se află originalitatea și caracterul excepțional al acestei realizări. Pe două pagini alăturate, format mare, in quarto, avem organizate
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
Din Moldova ( Lumina), editată tot la Iași în 1862-1863. Prima revistă a fost tipărită în alfabetul de tranziție, pentru cititorul mai puțin inițiat putând fi astăzi, deseori, derutant, literele chirilice îmbinându-se, în același cuvânt, cu literele latine. De aceea, transliterarea textului original, în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă a rândurilor, până la exactitatea despărțirilor în silabe de la capetele de rând, a implicat o maximă pregătire lingvistică, de care I. Oprișan a făcut o ireproșabilă dovadă. Reproducerea revistei România a implicat și
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
literatură, tot la Iași, în 1860. Ambele reviste au fost tipărite, la datele amintite, în alfabetul de tranziție, pentru cititorul mai puțin inițiat putând fi astăzi, deseori, derutant, literele chirilice îmbinându-se, în același cuvânt, cu literele latine. De aceea, transliterarea textului original a implicat o maximă competență lingvistică, de care I. Oprișan a făcut o ireproșabilă dovadă. Prima revistă, Foaea de storiă română, a fost scrisă în întregime de B. P. Hasdeu. Au apărut numai patru numere, lunar, începând din
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
trebuie organizată în cataloagele de bibliotecă, după anumite criterii/reguli, pentru a fi regăsită cât mai repede.Prezentarea mai detaliată a acestui STAS se va face în capitolul intitulat:Orânduirea fișelor în catalogul alfabetic. ISO 9:1997 Informare și documentare.Transliterarea caracterelor chirilice în caractere latine.Limbi slave și neslave ISO 233 2:1966 Informare și documentare. Transliterarea caracterelor ebraice în caractere latine.Partea 2:Transliterarea simplificată STAS 5309/2-78 Transliterația în alfabet latin. Transliterația caracterelor grecești STAS 5309/5-87 Conversia
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Prezentarea mai detaliată a acestui STAS se va face în capitolul intitulat:Orânduirea fișelor în catalogul alfabetic. ISO 9:1997 Informare și documentare.Transliterarea caracterelor chirilice în caractere latine.Limbi slave și neslave ISO 233 2:1966 Informare și documentare. Transliterarea caracterelor ebraice în caractere latine.Partea 2:Transliterarea simplificată STAS 5309/2-78 Transliterația în alfabet latin. Transliterația caracterelor grecești STAS 5309/5-87 Conversia scrierilor nelatine.Transcrierea caracterelor chineze STAS 5309/5-87 Conversia scrierilor nelatine. Transliterația caracterelor arabe în caractere latine
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
face în capitolul intitulat:Orânduirea fișelor în catalogul alfabetic. ISO 9:1997 Informare și documentare.Transliterarea caracterelor chirilice în caractere latine.Limbi slave și neslave ISO 233 2:1966 Informare și documentare. Transliterarea caracterelor ebraice în caractere latine.Partea 2:Transliterarea simplificată STAS 5309/2-78 Transliterația în alfabet latin. Transliterația caracterelor grecești STAS 5309/5-87 Conversia scrierilor nelatine.Transcrierea caracterelor chineze STAS 5309/5-87 Conversia scrierilor nelatine. Transliterația caracterelor arabe în caractere latine Sunt instrumente de lucru utilizate de catalogator în
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
învechite, greșite, mai puțin cunoscute către vedeta uniformă. În informatizare pot fi scrise numele cu aceleași caractere (litere mari sau litere mici) PE CARTE Emil Gîrleanu Ion Agîrbiceanu VEDETA UNIFORMĂ GÎRLEANU, Emil AGÂRBICEANU, Ion Observații: Se fac fișe de trimitere Transliterarea vedetei nume de autor se face pentru numele de autori ce provin din limbi care NU folosesc alfabetul latin. 1. Autori menționați prin nume real Numele real este format din: numele de familie, urmat de virgulă, prenume. Se notează în
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
cea mai des uzitată în edițiile lucrărilor autorului și în referințele făcute la acesta de autorități. Ø În forma întrebuințată în țara al cărei cetățean este autorul sau în limba folosită de acesta. Ø În ortografia cea mai modernă, în transliterarea standardizată sau în forma existentă în limba română. Ø Forma cea mai des uzitată, deci cea mai cunoscută, poate fi: numele real, o formă a numelui real, pseudonimul, nume personal însoțit de poreclă, numele decurgând din rangul nobiliar, numele laic
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
dorința expresă de a simplifica argumentația, am renunțat complet atât la notele de subsol sau de final de capitol, cât și la procedeele de acribie înrudite cu acestea (pedanteria indicării în text a paginii unui citat oarecare, referințe bibliografice, index, transliterarea fidelă a termenilor străini etc.). Măștile din fabulă vor cădea una câte una, în ritmul pe care dumneavoastră înșivă îl veți impune. La final, sperăm, ne vom fi apropiat împreună de chipul real al uneia dintre cele mai fertile și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
sine în folosul comunității și (să nu ne ferim de cuvinte) dragoste de țară. În fața exemplarității unei vieți precum cea a Doamnei Monica Lovinescu, sîntem datori cu o reverență". Uneori e transcrisă chiar directitatea contactului uman, satisfacția calorică a legăturii transliterare: "Ne-a deschis Virgil Ierunca. Înalt, subțire, cu o figură aristocratică. Ne-a îmbrățișat afabil, a luat o sticlă de coniac și ne-a invitat într-o cameră de sus unde ne aștepta Monica. Din primul moment am simțit o
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
și prin filiație naturală, al darurilor pregătite de Instanță, împărtășite prin performativitatea magică și certitudinile spirituale ale înțelepciunii. De altfel, în spectacolul construit în acest spirit de mâna celor doi lectori români, vizionari ai textului canonic shakespearian, îmbogățit cu pasaje/transliterări din Cântarea Cântărilor, Prospero (Alexandru Repan) și Miranda (Ioana Abur) sunt singurii actori care rostesc textul. Restul e muzică, dans, poezie de lumini. Ei intră în scenă abia după ce se trezește la viață trupul tensionat al dansatorului Kofi Kôkô. Acesta
Minimalism și metafizică by Ioana Zirra () [Corola-journal/Journalistic/7875_a_9200]
-
literatură, tot la Iași, în 1860. Ambele reviste au fost tipărite, la datele amintite, în alfabetul de tranziție, pentru cititorul mai puțin inițiat putând fi astăzi, deseori, derutant, literele chirilice îmbinându-se, în același cuvânt, cu literele latine. De aceea, transliterarea textului original a implicat o maximă competență lingvistică, de care I. Oprișan a făcut o ireproșabilă dovadă. Recent, I. Oprișan a realizat, la Editura Vestala, o nouă ediție anastatică, oferind cercetătorilor și cititorilor interesați o altă revistă importantă a lui
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
în alfabetul de tranziție, pe care le-am prezentat în România literară nr. 7, din 22 februarie 2007, revista Aghiuță a fost tipărită în alfabetul latin, ceea ce l-a determinat pe I. Oprișan să o reproducă prin scanare, nemaifiind necesară transliterarea. O singură excepție a făcut un scurt text din nr. 22, din 9 aprilie 1864, în care B.P. Hasdeu polemiza cu o publicație româno-bulgară, pe care I. Oprișan l-a transliterat în alfabetul latin în finalul reproducerii fotografice a întregii
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
din ceea ce formează contextul cultural și literar în care are loc geneza operei lui Budai-Deleanu, de la enciclopedismul iluminist, la atmosfera spirituală blăjeană. O primă dificultate pe care ediția Chivu-Pavel a surmontat-o cu brio a constituit-o unificarea criteriilor de transliterare a manuscriselor. Aceasta constituia o condiție sine qua non a unei ediții critice comprehensive, deoarece majoritatea textelor autorului au rămas în manuscris. Iar Budai-Deleanu, ca și alți cărturari ai Școlii Ardelene, a utilizat simultan ambele alfabete: și pe cel chirilic
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
ai Școlii Ardelene, a utilizat simultan ambele alfabete: și pe cel chirilic, perpetuat chiar la Blaj prin forța tradiției, și pe cel latin, pentru care cărturarii Școlii Ardelene vor pleda cu argumente care, în cele din urmă, vor fi acceptate. Transliterarea grafemelor chirilice, nu întotdeauna potrivite cu fonetica limbii române (după cum va sesiza însuși Budai-Deleanu), a pus dintotdeauna probleme editorilor literaturii noastre medievale. Acum, acestea sunt îngreunate de 1) simplificarea alfabetului chirilic, la care recurge autorul Țiganiadei, nemulțumit de neconcordanțele între
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
medievale. Acum, acestea sunt îngreunate de 1) simplificarea alfabetului chirilic, la care recurge autorul Țiganiadei, nemulțumit de neconcordanțele între limba vorbită și grafemele necorespunzătoare, și 2) de apariția, în scrisul său, a alfabetului latin, cu ortografie etimologizantă. Unificarea criteriilor de transliterare era un imperativ, nu numai pentru a putea reface unitatea interioară a limbii lui Budai-Deleanu, ci și pentru că variile ediții anterioare ale scrierilor acestuia au folosit criterii diferite. Ediția Chivu-Pavel ne redă scrisul lui Ion Budai-Deleanu într-o formă care
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
păcate, însă, ea prezintă nenumărate inexactități de transcriere și a făcut obiectul câtorva critici aspre din partea lingviștilor și editorilor. La rândul ei, ediția Florea Fugariu, deși a îndreptat cea mai mare parte a erorilor de lecțiune și a greșelilor de transliterare ale edițiilor precedente - beneficiind, cred, și de modelul ediției critice realizate de J. Byck, în 1953 -, a avut și ea destule scăpări. În plus, convingerea lui Fugariu că versiunea A, încheiată, după cum arată editorii volumului analizat aici, în 1801, este
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
împins la eliminarea hiaturilor, aproximativ 50 de versuri fiind „corectate” prin colaționarea cu prima variantă a textului. În mod paradoxal, dorința de corectitudine față de o ipotetică „poetică” a lui Ion Budai-Deleanu l-a determinat pe Florea Fugariu să altereze, în transliterarea latină, textul chirilic original al epopeii. Eugen Pavel, cu o migală care merită semnalată și apreciată cum se cuvine, a reluat lectura, vers cu vers, a manuscrisului versiunii B, aflat în Biblioteca Academiei Române, și a îndreptat versurile „corijate” de Florea
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
aflat în Muzeul Școlii din Șchei. De asemenea, pentru versiunea din Viața și petreacerea svinților, a lui Dosoftei, a trebuit să meargă din nou la volumul din Biblioteca Academiei, întrucât ediția din 2002 a Rodicăi Frențiu conținea numeroase erori de transliterare. Trebuie spus și că Gabriel Mihăilescu a optat pentru o modalitate rațională de transliterare din chirilică, ce ține cont de achizițiile istoriei limbii române literare, pentru a furniza un text apropiat de ce va fi fost textul original, totuși accesibil și
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
svinților, a lui Dosoftei, a trebuit să meargă din nou la volumul din Biblioteca Academiei, întrucât ediția din 2002 a Rodicăi Frențiu conținea numeroase erori de transliterare. Trebuie spus și că Gabriel Mihăilescu a optat pentru o modalitate rațională de transliterare din chirilică, ce ține cont de achizițiile istoriei limbii române literare, pentru a furniza un text apropiat de ce va fi fost textul original, totuși accesibil și cititorului contemporan, care nu e neapărat un specialist în paleografie. Mi se pare un
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
pe lângă faptul că necesită măiestrie literară și experiență filologică, ar fi restrâns și mai mult cercul celor interesați de acest studiu. O lacună a ediției, care, de altminteri, mă și împiedică să o consider o ediție critică, o constituie absența transliterării textului latin. Facsimilul este, desigur, binevenit și reprezintă o tradiție a școlii editoriale românești, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea (vezi edițiile lui Ioan Bogdan și ale școlii sale). Însă, ca să fim sinceri, transliterarea textului latinesc era obligatorie, fie
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
ediție critică, o constituie absența transliterării textului latin. Facsimilul este, desigur, binevenit și reprezintă o tradiție a școlii editoriale românești, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea (vezi edițiile lui Ioan Bogdan și ale școlii sale). Însă, ca să fim sinceri, transliterarea textului latinesc era obligatorie, fie și numai pentru că facismilul, oricâte eforturi au făcut editorii, este greu de citit ca atare. De asemenea, deși traducerea și studiul introductiv sunt bune, ediția suferă din pricina mult prea multelor (și gravelor) greșeli de tipar
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
și, mai ales, fără a-i răpi parfumul local. Bunea, ca orice istoric adevărat, este și un bun narator, care știe să formuleze o frază și să-și toarne gândul în pagină. Calitățile sale narative au fost bine conservate de transliterarea operată de Ioan Chindriș și Niculina Iacob. Cel de-al doilea obstacol constă în cantitatea mare de citate și de documente în limba latină, idiom tot mai puțin accesibil cititorului român. Aceste documente, grupate într-un capitol separat, reprezintă o
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
Eminescu și gândirea indiană”). Tot în această calitate stabilește textul „Gramaticii sanscrite mici” de Fr. Bopp, (tradusă de poet după un volum aparținând Iuliei Hasdeu) și rămasă în manuscris, însoțindu-l de aparatul critic specific. Transcrierea manuscrisului o face prin transliterarea cuvintelor sanscrite cu ajutorul caracterelor latine și a semnelor diacritice. Această muncă, depusă pe parcursul a trei ani, va fi valorificată în volumul XIV al seriei Operelor, apărut la editura Academiei în 1983. Preocupările pentru limba sanscrită ale lui Eminescu nu au
EMINESCU – PRIMUL TRADUCĂTOR ROMÂN DIN SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361141_a_362470]