7,573 matches
-
fizică nu este singurul criteriu de reușită. Maestrul Liviu Lăzărescu, profesor emeritus la Institutul „Nicolae Grigorescu" din București, este de părere ca portretul este cel mai greu de pictat. Pentru că el are (trebuie să aibă) ceva în plus față de alte transpuneri pe pânză: prezenta impalpabila numită suflet. - Portretul este, în ultima vreme, mai puțin cultivat. Ultimul mare portretist a fost Maestrul meu Corneliu Baba. Probabil „molipsit" de el, am cutezat să pictez oameni. E o încercare dificilă... Liviu Lăzărescu a fost
PORTRETELE PICTORULUI LIVIU LĂZĂRESCU de DOREL SCHOR în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_portretele_picto_dorel_schor_1372603556.html [Corola-blog/BlogPost/363938_a_365267]
-
castel uriaș. Îmi mijlocești o bursă de studiu de câțiva ani? Doina DRĂGUȚ: Am citit undeva că în dicționarele chinezilor figurezi ca „unul dintre cei mai prolifici sinologi ai lumii”. Constantin LUPEANU: Aici grăiesc lucrările, nivelul lor estetic și al transpunerii în limba noastră, desigur. Profesorul Ding Chao de la Universitatea de limbi străine din Beijing a publicat acum câțiva ani o carte despre prezența literaturii române în China și a literaturii chineze la noi. Am scris despre ea în revista „Ramuri
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
a două valori patrimoniale românești de cea mai înaltă ținută culturală, care mă împovărează cu temerea că aș putea fi călcat într-o noapte de hoții de valori din această speță. Nu m-am învrednicit să dedic un exercițiu de transpunere în scris a stării de spirit ce mi-a fost indusă de Albumul cu aură academică al dlui dr. Vasile Șoimaru, fiindcă o făcusem cu referire la primul volum. Însă, referitor la albumul “Rugă pentru Neam - Artă moldovenească din veacurile
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
secera din Duhul viață veșnică" (Galateni 6,7-8). Aplicând asemenea valori, având ca model demn de urmat modelul Mântuitorului și totodată punerea la îndemâna elevilor, în cadrul școlii a unor cunoștințe teologice, istorie a religiilor, ca și funcție informativă, dar și de transpunere în fapte, ca funcție formativă, convinși fiind că o societate dăinuiește în timp prin valoarea credinței, devenim și împlinitori ai Cuvintelor Lui: Lăsați copiii să vină la Mine, că a unora ca aceștia este Împărăția cerurilor”, (Matei 19, 14). Referință
ROLUL FAMILIEI ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1432626292.html [Corola-blog/BlogPost/344099_a_345428]
-
de câteva secole” și astfel se face transcederea spre imaginar într-un spațiu temporal în care mithosul rămâne prezent prin personajele legendare readuse, Pandora, Ariadna, Echo. O altă caracteristică a prozei fantastice, bine concretizată în proza Elisabetei Iosif, ține de transpunerea în imagini simbolice a procesului conștientizării realității, sondând în conștientul arhetipal, reconstituind legende, ritualuri, personaje sau călătorii inițiatice. Sunt evidente aceste clasificări în povestirea Cometa cu plete, în care o expediție și-a stabilit tabăra într-o zonă montană înaltă
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
recunoaște, afirmând:” atunci când sunt în poziția de consumator de artă, ca spectator sau cititor, intru complet în lumea fictivă care mi se oferă, mă las transportată în întregime dincolo de realitatea cotidiană și devin eu însămi personaj al acțiunii. “ Atunci când euforia transpunerii ia forma unei scrisori a Grușenkăi către Dimitrie, de care se îndrăgostise în piesa “Frații Karamazov “, tocmai văzută la teatru, interpretul lui Dimitrie, respectiv actorul George Constantin, cu care se întâlnește, o atenționează de pericolul la care se expune când
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
viitorul omenirii se află mai mult sau mai puțin incifrat în textul Bibliei. - Mai mulți oameni au pierit din cauza propriei lor limbi decât de sabia dușmanului. - Așa cum gospodarul alege sămânța cea bună pentru ogorul său, mă gândesc cu teamă la transpunerea acestui principiu în planul creației la nivelul cosmosului. - Toate vietățile au un cap de care ascultă. Toate comunitățile și națiunile au un cap de care ascultă la rândul lor. Și tocmai universul să nu aibă unul?! - Conceptul de artă fără
EXERCIŢII DE MEDITAŢII (11) de ION UNTARU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Exercitii_de_meditatii_11_ion_untaru_1351871063.html [Corola-blog/BlogPost/344990_a_346319]
-
iepurile” și „Alt chip”. Haralamb Lecca, poet, prozator, traducător și dramaturg (a fost „primul dramaturg român care a jucat roluri în piese de teatru scrise de el însuși”), este prezent în antologie cu poezia „Dona Clara”, binecunoscută în special datorită transpunerii sale muzicale de către Tudor Gheorghe (câți știau că textul piesei interpretate de valorosul artist aparține lui H. Lecca?). Urmează aromânul Dumitru Caracostea, „critic literar, istoric și teoretician al limbii române, folclorist, profesor universitar, conducător de reviste literare, fondatoral Institutului de
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
Andrés Sánchez Robayna (Las Palmas, Insulele Canare, 1952), profesor de literatură spaniolă la Universiatea din Laguna, Tenerife, traducător și traductolog, unul dintre cei mai importanți critici literari ai Spaniei, deopotrivă distins creator de poezie, oferă, acum, cititorului român, prin efortul de transpunere al poetului Eugen Dorcescu, o foarte frumoasă culegere de versuri: Umbra și aparența (La sombra y la apariencia, Tusquets Editores, Barcelona, 2010), volum bilingv, Editura Mirton, Timișoara, 2012 (traducere și prezentare: Eugen Dorcescu; pe copertă, concepută de autor - A. S. R.
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
luminiiAndrés Sánchez Robayna (Las Palmas, Insulele Canare, 1952), profesor de literatură spaniolă la Universiatea din Laguna, Tenerife, traducător și traductolog, unul dintre cei mai importanți critici literari ai Spaniei, deopotrivă distins creator de poezie, oferă, acum, cititorului român, prin efortul de transpunere al poetului Eugen Dorcescu, o foarte frumoasă culegere de versuri: Umbra și aparența (La sombra y la apariencia, Tusquets Editores, Barcelona, 2010), volum bilingv, Editura Mirton, Timișoara, 2012 (traducere și prezentare: Eugen Dorcescu; pe copertă, concepută de autor - A. S. R.
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
asta fiindcă simte nevoia de a împărți lumina care învelește cuvântul: „Nu mai sunt eu cand scriu! Și nu iau seama/ De-ncercuiesc zăpezi sau mori de vânt./ Atâta știu că filele mă cheamă/ Să-mpart toată lumina din cuvânt.” (Transpuneri) Este o poeta înnăscută, binecuvântată cu har ceresc , care respiră poezie: „Pot respira și „altfel” prin poeme:/ Pot înteți furtuni de înțeles/ Sau să cuprind cu ochii mei prin vreme/ O zare ne-mblânzită, de eres.” Iată cât de sugestiv își
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
asumat curajul să depășesc punctul critic. O singură dată mi s-a permis... Mă pregătisem meticulos, noapte de noapte, lucram volitiv la planul pe care mi-l propusesem, exersam, îmi instalasem „transfocatorul” imagistic, mental, intram în atmosferă, îmi reglam respirația, transpunerea... După proiecția chipurilor himerice în evoluție, am ajuns curând la clișeul mesianic. Surâsul complice mie, palmele la piept în gestul rugăciunii, buzele murmurând imperceptibil, splendoarea cerului și planetei, ființa mea în relaxare impusă și încordare supusă, senzația hipnotică.... Am rezistat
REVELAŢII INTERZISE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Revelatii_interzise_romeo_tarhon_1341126914.html [Corola-blog/BlogPost/345791_a_347120]
-
și îmi scriam impresiile despre lume și viață. În vacanțe mă exprimam liber prin alcătuirea unor jurnale de impresii și mini-articole pe care visam să le public într-o anumită zi. Așa am învățat arta „extinderii gândurilor prin intermediul cuvintelor”, al transpunerii mesajului prin semne și transformarea exprimării prin simboluri. Simțeam deja atracția literaturii! Experiența cea mai utilă din timpul pregătirii mele ca viitor cadru militar a urmat după admiterea la Academia Tehnică Militară din București. Timp de nouă luni am executat
FRAGMENTE DE VIAȚĂ INTEGRATE ÎN MEMORIA UNIVERSULUI de OCTAVIAN LUPU în ediţia nr. 2322 din 10 mai 2017 by http://confluente.ro/Octavian_Lupu.html [Corola-blog/BlogPost/340057_a_341386]
-
mereu cu mine un caiet în care îmi notam impresiile. După ce scriam, stilizam și dădeam o formă de poveste, care treptat dobândea o valoare literară de care deveneam tot mai mult conștient. Observam acest parcurs interesant al exprimării, scrierii și transpunerii în propria conștiință a experienței vieții. La Academia Tehnică Militară lucrurile au evoluat ascendent. Eram un elev de elită și îmi plăceau foarte mult materiile de învățământ. Am avut profesori universitari care mi-au devenit exemplu. Chiar și acum țin
FRAGMENTE DE VIAȚĂ INTEGRATE ÎN MEMORIA UNIVERSULUI de OCTAVIAN LUPU în ediţia nr. 2322 din 10 mai 2017 by http://confluente.ro/Octavian_Lupu.html [Corola-blog/BlogPost/340057_a_341386]
-
să las copiilor mei un simț al empatiei și al milei și dorința de a îndrepta relele sociale.” - Anita Roddick Conform dicționarului, Empatia este „forma de intuire a realității prin identificare afectivă; tendință a receptorului de a trăi afectiv, prin transpunere simpatetică (care provoacă stări, mișcări sufletești tainice) viața eroilor din opere literare, filme etc.” Empatia mai este definită drept capacitatea cuiva de a se pune în locul altei persoane. Prin urmare, empatia presupune, în primul rând, a înțelege situația cuiva și
DESPRE EMPATIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1487280388.html [Corola-blog/BlogPost/382807_a_384136]
-
se întâlnește la Mircea Eliade (“Jurnalul adolescentului miop”), Camil Petrescu, Nicolae Steinhardt (“Jurnalul fericirii”). Vavila Popovici ne propune “File de jurnal”, “Jurnalul unei veri”, dar și “Jurnal american”. Vă considerați o continuatoare a scriitorilor anterior menționați în ceea ce privește mărturisirea de sine, transpunerea imaginii propriei personalități reflectate ca o confesiune generată de anumite împrejurări de viață? - Unii și-au pus întrebarea dacă un jurnal al unui om anodin poate interesa cititorul. Ei bine, eu cred că da! Îmi place să scriu jurnale deoarece
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Cand_izbanda_preaplinului_de_dragoste_da_ca_roada_binele_si_raul_.html [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
Andrés Sánchez Robayna (Las Palmas, Insulele Canare, 1952), profesor de literatură spaniolă la Universiatea din Laguna, Tenerife, traducător și traductolog, unul dintre cei mai importanți critici literari ai Spaniei, deopotrivă distins creator de poezie, oferă, acum, cititorului român, prin efortul de transpunere al poetului Eugen Dorcescu, o foarte frumoasă culegere de versuri: Umbra și aparența (La sombra y la apariencia, Tusquets Editores, Barcelona, 2010), volum bilingv, Editura Mirton, Timișoara, 2012 (traducere și prezentare: Eugen Dorcescu; pe copertă, concepută de autor - A. S. R.
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_andres_snchez_robayna_olimpia_berca_1350917065.html [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
o ditamai Antologie pentru Scriitorii Români ai „multului rotund”, atât de vastă și de respectabilă. Pentru că, în definitiv, Mozart sau Rimbaud, după câte știm, nu se nasc chiar în fiece zi a lunii. De dorit ar fi fost și o „transpunere” a textelor internetiștilor (cei ce nu mai recunosc dreptul seniorial al DIACRITICELOR), într-un text mai ușor lizibil, tocmai prin prezența diacriticelor.Când avem de-a face cu Artă (și, slavă Domnului, grație LIGYEI DIACONESCU, avem, din plin!), prezența diacriticelor
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
sfinți ai epocii moderne, învăluiți de simbolurile Fecioarei Maria, verdele Mariei, dar mai ales crucea ca arbore binecuvântat: „Atunci ramura ta purta o povară dumnezeiască. În tine curgea sângele divin (Hans Biedermann).” Legenda copacului care vindecă ar putea fi o transpunere în universul Vechiului Testament a simbolului tradiției creștine a „lemnului crucii”. Arborele are rădăcinile în Pământ iar ramurile îndreptate spre Cer - el fiind precum omul însuși, o reflectare a „existenței celor două lumi. Temele simbolice ale arborelui, spunea Mircea Eliade
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_caraiman_elisabeta_iosif_1331630477.html [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
de deviere de la imaginea reală a existenței noastre, și anume sala de curs din ziua de 12.03.20... . Fasciculele de lumină ale mobilelor care, printr-o minune neexplicată, funcționau, ne puteau face să ne observăm mișcările. Teama era alta, transpunerea, schimbarea formelor noastre să nu se producă, să ne mobilizăm și să revenim la realul neimaginat al cursului nostru de literatură fantastică. Am întrebat, privindu-i: Credeți că suntem îndreptățiți să schimbăm ceva în Universul acesta atât de tainic și
CURSUL DE LITERATURĂ FANTASTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1435492240.html [Corola-blog/BlogPost/372753_a_374082]
-
înțelepciunea dezvoltată în familii de intelectuali, preluase prea mult din preocuparea pentru forma perfecta, din gena filologului, lingvistului, literatului, de pe la strămoși, sau poate din vieți anterioare ? » Cam așa aș răspunde la întrebarea despre perfecțiunea formei. - Ce rol are spontaneitatea în transpunerile tale? - Mi se întâmplăsătraduc ceva, sădepun traducerea undeva, într-un loc mai ferit din computer, care mi se pare secret cumva, e ca și cum am notat ceva în grabă și absolut personal - acolo sunt ideile mele desprinse din scrierea inițială. Totul
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
cu plămădiri, sau consistențe-densități diferite, de întoarcere și, desigur, de receptare contemporană a fasciculelor de lumină... Mai este și o altă problemă, cea denotată de titlul volumului, Anotimp cernut, respectiv cea a modului de plămădire a poemelor, a cernerii și transpunerii într-o creație originală a temelor și motivelor străvechi, dar travaliul ritualic al poetului, lăsat să se manifeste doar prin poeme și „neteoretizat” sub aspect poetic încă, nu constituie subiectul nostru predilect, de data aceasta... Revenind la prima perspectivă decupată
ANOTIMP CERNUT (POEZIE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_culturale_anunta_o_noua_aparitie_editoriala_veronica_osorheian_anotimp_cernut_poezie_.html [Corola-blog/BlogPost/355356_a_356685]
-
Simți aerul sărat, în cerul gurii? Măgândesc în urmă cu 2000 de ani la cei care scriau aici pergamente, primele cântări ale Bibliei. Și ei, ca tine, tot poezie.. - De ce ar fi vis? NT- Nu e vis, ar fi o transpunere în realitate a hărții lirice pe care eu unul oricum o am atât de vie în memoria mea. Am marii, inconfundabilii mei premianți în poezie, pe care-i citesc și-i recitesc la infinit. Și te asigur că fiecare dintre
DISCUŢII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1483421148.html [Corola-blog/BlogPost/352747_a_354076]
-
vieții pe care le filtrează estetic, transformându-le în artă: omul pare depersonalizat, e propria lui aparență, poartă conștiința damnării și trăiește un acut sentiment al limitei existențiale. Temporalitatea descoperă ascunzișurile și acoperă cu perseverență revelațiile. Moartea nu e decât transpunerea sufletului în absolut și încercarea definitivă a vieții. Iarna nu îți va mai vorbi surprinde presentimentul unui sfârșit implacabil și categoric, un sfârșit necesar pentru izbăvirea celor cauzatori de suferință și care reînvie ideea mesianismului: „așează-mi doar cuiele mai
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
cât e de mare întunericul clădirii întregi “. În ceea ce răspunde, la întrebările distinsei interlocutoare și domnia sa venind din domeniul medical, simțim acea empatie, de identificare a profesorului Florea Marin, prin trăire, cu personalitățile evocate, inclusiv interpretarea eului acestora după propria transpunere simpatetică în faptele și experiența acestora. Întrebările doamnei profesor dr.Ștefania Kory Calomfirescu urmăresc o ordine cronologică a etapelor prin care a trecut personajul său. Sunt întrebări directe, din care răzbate, totuși, empatia față de interlocutorul aureolat cu nimbul marilor înțelepți
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_deosebit_la_academia_romana_filiala_cluj.html [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]