273 matches
-
se frămînta cu apă din Dunăre și era sfințită la biserica cu hramul Maicii Domnului din Smederevo și purtată apoi din mînă în mînă de chirigii pînă înspre Ávala. Megea atît de repede că pîinea ajungea de la Dunăre pînă în trapeza din munți a despotului caldă încă și acolo era ruptă și împărțită cu sare scoasă din Zrnovo. - Toți suntem zidari - îi spunea deobicei lui Leandru, la cină, bunicul Cihoric - doar că nu ne e dată o marmură neobișnuită pentru zidire
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
și ce pîclă! Ghinion! De data asta, poate, și stațiunea și biserica și fresca și nevăzutul Ceahlău mi se par, dintr-o dată, nesuferite. Unde-i Durăul de-anțărț? Poate doar masa ce mi se servește, în exclusivitate, în imensa goală trapeză (carafa cu vin, ciorba cu de toate ale verii, fasolea gătită, cu salata de varză aferentă, iar carafa cu vin) de către una din dalbele copile în negru, poate doar ea, masa aceasta cuviincioasă, să aline cît de cît plouata dezamăgire
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
mai fost construite clopotnița cu un altar de vară, un pavilion cu spații de cazare (circa 10 camere) și a fost transferat în patrimoniul mănăstirii un fost bloc de alimentație publică, în care funcționează actualmente Muzeul memorial „Pamfil Șeicaru“, biblioteca, trapeza și un atelier de croitorie. Alte mănăstiri care pot fi vizitate în împrejurimile Orșovei sunt Mănăstirea Vodița, iar pe șoseaua Orșova - Moldova Nouă, în Valea Mracunei, este situată o veche mănăstire ce poartă tot numele „Mracuna“. Lăcașul stă ascuns într-
Agenda2004-16-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282327_a_283656]
-
cu serile (discret-subversive) ca niște șui spectacole, atunci inventate! Era o solidaritate subterană, figurile scenei, scrisului, pictorii, sculptorii se regaseau aici anual, într-un fel de legămînt al firavei rezistente. Sala de mese, înțesata, cu rezervări notorii, se oferea că trapeza insolita a vorbelor în doi peri și a privirilor... codate. Mică terasă de-afară era suport al unei recuperatorii commedia dell^arte. Unde-i "societatea"? Sala de mese, extrem de sic azi, e goală, la cîte o masă, figuri necunoscute, fără
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
să văd renumita mănăstire. Am găsit-o în vechiul centru din strada Ștefan cel Mare, deși, din complexul mânăstiresc mai rămăsese doar biserica și sala gotică, ultima transformată în muzeu. Acolo am aflat că din acel complex mai făcuseră parte: trapeza (sala de mese), casele egumenice, clopotnița și tiparnița, toate dispărute în timp. Când am privit-o din exterior, biserica m-a fascinat cu misterioasa ei broderie de piatră. Atunci am simțit că tocmai acele rafinate ornamentații, cu bogăția lor de
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
Dana și Ioan Moldoveanu sunt aceeași maeștri iconari care cu aceleași mâini sfințite au îmbrăcat în frumusețe harică, între anii 2005-2008, importante obiective din Țara Sfântă: biserica, două paraclise și două catapetesme ale Așezământului Românesc de la Ierihon - Țara Sfântă, precum și Trapeza Așezământului Românesc din Ierusalim (2003). Cum despre vechea pictură a capelei din incinta Palatului Episcopal din Galați nu s-au găsit cine știe ce informații, am dorit să aflăm cum s-a alcătuit programul iconografic? ”Am refăcut programul iconografic cu sprijinul și
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
în momentele cînd, revenit la luciul neted al șoselei, realizezi că, reîntors în cazanul civilizației, ești numai bun să ți se cînte catavasierul. De aceea un colocviu găzduit în incinta mînăstirii, cu oaspeții dormind în arhondaric și mîncînd la mesele trapezei, cu prelegerile ținute în sala solemnităților și cu liturghiile oficiate în biserica mare, un astfel de colocviu iese din tiparul clasic. Căci, spre deosebire de obișnuitele simpozioane, mese rotunde și conferințe, a căror rutină preschimbă programul în supliciu asumat și pe participanți
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
neverosimil de dure. Pîrghiile interioare care îi comandă viața sunt intuiția și temperamentul, nu rațiunea și nici înțelepciunea. Alternanța stadiilor prin care trece e prin ea însăși grăitoare: acum student la Medicină, peste puțin timp delincvent ideologic, acum mîncînd la trapeza Mînăstirii Antim, peste puțin timp cărînd hîrdăul cu fecale la Jilava, acum student la Teologie, peste puțin timp fugar în Munții Gorjului, azi intendentul Palatului Patriarhal și omul de încredere al lui Justinian Marina, mîine dușman al poporului aruncat în
Împlinirea unui suflet by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6988_a_8313]
-
a desfășurat deasupra Mănăstirii Cetățuia. Mănăstirea Hlincea, Sat Hlincea, Comuna Ciurea Este zidită înainte de 1574 de Maria, fiica domnitorului Petru Șchiopul și a soțului ei Zottu Tzigara, fost spătar și mare vistiernic. Vasile Lupu ridică turla bisericii, construiește chilii, pivnițe, trapeza, zidul de incintă cu turn și cerdac mare deasupra porții. În 1848, mănăstirea devine lazaret pentru bolnavii de holeră. Casa Cortez La Doi Peri Ștefan Cortez cel care purta ̀ n inimă sânge spaniol este părintele celor trei fete dăruite
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
jumătate în colibă, mormăind supărat. Iese în mână cu un toiag lung și cam noduros.) Iacătă și toiagu', că doar nu l-am meșterit atâta vreme ca să plec acuma la preumblare cu mâna goală... Că pân-a suna clopotul la trapeza cea mare ca să adune sfinții și binecredincioșii la gustarea de dimineață mai este de așteptat. (Dinspre spatele colibei, printre tufișuri, se apropie Sfântul Mavrichie. Are un toiag destul de bine șlefuit și poartă în mână o carte foarte subțire, cu tartaje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pare tare bine de câte ori ne cade-n mână câte-o bucoavnă de-a sfinției tale. Acuma las' că și... (arată cu capul undeva, în sus, spre ceva invizibil), știi dumneata cine..., te are la mare cinste pentru astă pricepere. La trapeză capeți cele mai mari și mai groase smochine și oala cu lapte dulce cea mai burduhănoasă... MAVRICHIE: Măcar nu-mi mai aminti de trapeză și de mâncare! Iaca, și simt la rădăcina limbii gust de lapte dulce și de smochină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sus, spre ceva invizibil), știi dumneata cine..., te are la mare cinste pentru astă pricepere. La trapeză capeți cele mai mari și mai groase smochine și oala cu lapte dulce cea mai burduhănoasă... MAVRICHIE: Măcar nu-mi mai aminti de trapeză și de mâncare! Iaca, și simt la rădăcina limbii gust de lapte dulce și de smochină coaptă, că doar asta li se dă să mănânce preafericiților dintru împărăția de sus. Lapte dulce și smochină... smochină și lapte dulce... Că, doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Ba încă cum! Pe cele proaspete le cinstesc binecredincioșii cu trâmbițe, cu surle și cu tobe, mai abitir decât pe cele vechi. SISOE: Ai auzit sfinția ta cu urechile sfinției tale toate acestea? HABACUC: Cum altfel? Când vom merge la trapeză am să-ți arăt eu unul venit abia de câteva zile la noi. Unul slăbănog și cu nasul mare. Zice c-a fost salamagiu la o fabrică de mezeluri, și-a postit nouă ani în șir de mare scârbă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mea e din cele adevărate și vrednică să strunească ea singură o ceată de cuvioși mai mare decât a Sfântului Pafnutie. Și să știi că Ilinca are un meșteșug de face niște sarmale cam cât cele mai mici smochine de la trapeza din mijlocul Raiului, care-mi pare cum nu se poate mai rău că n-am cum îți trimite și sfinției tale măcar câteva, să le cunoști gustul. Și ne bucurăm aici cu toții, și nănașul Dumitraș e om șugubăț, și Rada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
A ajuns dimineața. Soarele, suveică în mâna lui Dumnezeu peste livada cu meri, urzeli de lumină. Printre ruinele bisericii, noaptea, ca o cloșcă întârziată, dosea pui negri. Pe locul unde au fost chiliile, bruma era mai întunecată. La vale, sub trapeză, iarba creștea a îndestulare ca-n luna mai. Din stăreție nu a mai rămas decât o movilă de praf roșu. De pe coasta Bârgăului, mamelonul semăna cu un mormânt îngrețoșat ce-și scuipa hoitul. Dumnezeu a făcut lumea în 6 zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pește subliniate cu pix roșu; posibil, toate calendarele aveau evidențiate îndestulările pântecelui: pește prăjit, borș de pește, chifteluțe de pește, icre de pește, saramură de pește, o cană, două căni, trei căni de vin bunătățurile monahului de obște abureau așteptările, trapeza puțea a cherhana, leușteanul împrospăta aparențele. Paginile calendarului miroseau a inimă largă, tataia dezlega limbile cât să intuiască prioritățile, mântuirea era mai accesibilă cu paharul plin. Rânduiala schitului era după canoanele Sfântului Vasile cel Mare: uleiul burdușea candelele, pâinea dormea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cât să intuiască prioritățile, mântuirea era mai accesibilă cu paharul plin. Rânduiala schitului era după canoanele Sfântului Vasile cel Mare: uleiul burdușea candelele, pâinea dormea în spic, vinul hodinea în butoaie, coliva îndulcea nevoințele. Sub cerdacul stăreției, grătarul încins. În trapeză, duminica, vinul încălzea sufletul; whisky-ul, coniacul, votca, palinca, șampania și alte rețete pentru amăgit întunericul își expuneau preaplinul în vitrinele odăii de protocol; licorile multicolore reliefau ipostazele fericiri. În chilie, peste trei scânduri, o pătură roasă de molii, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
10 ani de ascultare la gater până am învățat rânduiala obștii. Am acoperit sfânta biserică cu tablă de cupru, am meșterit sute de podoabe. Sfânta tradiție, părinte, înainte de toate și apoi pravila. Ăsta-i șoarece de bibliotecă, ehei... chilie, biserică, trapeză, grădină, mare lux pentru un puchios. La saivanul oilor cu el măcar până la primăvară, să-i roadă guzganii coaiele, să aibă și mănăstirea soprana ei. E plină strana de babe nefutute și de călugări găozari ce cântă ca din fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Vezi, miercuri am comandă, 100 dulapi stejar 4000/600/80. Reține, 4000/600/80. Vine Manolo cu tirul să-i ridice, hai scoate-ți putorile la treabă! Mama lor de onaniști! Noaptea, livada mânăstirii grădina Ghetsimani, cine pe cine sărută? Trapeza amintea despre o mirungere austeră, despre o pâine frântă în vin, despre un rămas bun. Pe cine să mai vinzi, pe cine să mai cumperi? În cimitir morții sunt cei mai dificili martori; chiliile, biserica, clopotnița trăgeau cu urechea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
genunchi, s-a prăbușit peste morminte. Clopotul, precum comandantul corăbiei, moare ultimul, așchiile de oțel din epiderma crucilor prevesteau altfel de priorități. Chiliile s-au aprins aproape instantaneu; rugăciunea este precum un rug, somnul animă arderea când inima imploră mântuire. Trapeza își mistuia cele peste 25 de înfometări, focul mesteca ferestrele ca pe niște bucăți de carne crudă, apoi scuipă jar până în magaziile chelăriei. (Starețul nu a cunoscut niciodată cum arde a secetă esofagul în postul mare.) Acareturile se topeau unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de inimă ca un magnet. Schimbul trei nu-l verifică nimeni până la patru ca ursu-n bârlog. Tu dormeai, putoare! Limbricul a luat gaz și a aprins mânăstirea în 4 colțuri! Primul foc l-a pus în cerdacul stăreției, apoi în trapeză, în saivan, ultimul în biserică! Bolândul a vrut să ardă ca un martir. Ioane, Ioane, am zis eu că derbedeul îi suspect de cuminte, atât de cuminte că mi-a îndoit inima. Ți-am spus eu, Ioane, să-l cercetezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
boierești din secolul al XVI-lea, ai cărei membri fuseseră uciși pe rînd de Mircea Ciobanul (scriitorul le contemplă mormintele și dă frîu liber imaginației sale), la asasinarea barbară a postelnicului Constantin Cantacuzino în preajma Crăciunului din anul 1662 (scriitorul vizitează trapeza mînăstirii unde avusese loc cumplita scenă) la reconstituirea lumii materiale ce înconjura o familie boierească din secolul al XVIII-lea (scriitorul îi cade în mînă o foaie de zestre) etc. Perceperea sub același regim creativ a istoriei și a literaturii
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
decât s-a estimat inițial în cadrul pachetului de salvare european care încearcă salvarea Ciprului de la faliment, au declarat sâmbătă oficiali, citați de Associated Press și agenția CNA. Depozitele de peste 100.000 de euro, 128.000 dolari, la Bank of Cyprus Trapeza Kyprou vor pierde 37,5% în bani ce vor fi convertiți în acțiuni bancare, potrivit unui comunicat al băncii centrale. Într-un al doilea raid asupra acestor conturi, deponenții ar putea pierde de asemenea încă până la 22,5%, în funcție de ceea ce
Bancile cipriote din România vor fi vândute by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51338_a_52663]
-
marcarea celor 70 de ani ai revistei Bucovina literară și de la Festivalul de Poezie „Nicolae Labiș”) parcă aș fi luat-o direct spre Erevan. În interiorul catedralei există fresce create la hotarul secolelor XVII-XVIII. În complexul mănăstirii mai sunt cuprinse o trapeză, un hotel, casa catolicosului, școala, turnul de apă, alte clădiri. Și muzeul, de care aminteam, unde rămân surprins ce mult și înduioșător până la indicibilă smerenie seamănă Maica Domnului din exponate cu o simplissimă - și altissimă! - țărancă. Munteancă. În Fața Ei, mă
Jurnal de Armenia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/4958_a_6283]
-
minuni... răspunsul nu a întârziat să apară! orice lucru făcut cu dragoste, speranța și osteneală, renaște, înainte de toate, prin munca și trăiește prin credință! au fost ridicate case, chilii, o casă domneasca și un muzeu, o bibliotecă, un arhondaric, o trapeza boltita și mai multe anexe gospodărești. în ultimii doi ani, a fost ridicată din temelii o nouă biserică, un „Paraclis”, cu mult mai mare și mai încăpător că mănăstirea, devenită demult monument istoric, pentru evitarea degradării picturii și a arhitecturii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]