4,948 matches
-
spovedește în jurnal, unde apare stinghereala în traiul conjugal deoarece e conștient că nu se poate dărui integral sentimentului, că nu e la înălțimea misiunii de bărbat. Nu e bun pentru rânduiala casnică și paternă. În însemnările zilnice discută despre trebuințe viscerale, despre înclinațiile pederaste. Cade un văl și criticii, profitând de destăinuirile sale, s-au încumetat să privească din altă perspectivă Moartea la Veneția . Transpare evident o legătură între frumosul Tadzio, care exercită o seducție la care nu se poate
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
cetățean? Alegătorii care nu merg la vot nu fac decât să răspundă cu nepăsare la nepăsare. Până de curând, politicienii își aduceau aminte de noi doar atunci când le expiră mandatul. Mai nou, și-au dat seama că poporul le face trebuința și pentru răfuieli politice care pot apărea de la un mandat la altul. Nu ne place mutra președintelui? Formăm 322 și chemăm poporul să-l suspende. Ținem morțiș să ștergem cu premierul pe jos? Organizăm un referendum ca să-i arătăm cine
Demisia poporului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82911_a_84236]
-
Dragoș Bucurenci Dacă-ți face trebuința o care zboară cu 180 spre mare și nu face nazuri nici când e vorba să meargă la munte, ai nimerit la fix. Caut un stăpân pentru -ul meu (linia de echipare ): Dacă vrei să discutăm, trebuie să dovedești că
Caut stapan pentru un Smart Forfour 1.3 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82950_a_84275]
-
din pricină că formele noi împrumutate au fost mereu contestate de fondul vechi autohton. Spre deosebire de Maiorescu, nu cred că forma fără fond este nenorocul nostru, ci, din contra, că fondul fără formă ne ține în loc de aproape două secole. Fondul de care avem trebuință astăzi este o societate civilă. O democrație a indivizilor și grupurilor care să controleze democrația statului. În locul ei sau pe necoagularea ei, s-a înălțat valul localist, izolaționist al extremei drepte. Nu există aproape nici o responsabilitate individuală și nici o reacție
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
experiențe, relația dintre publicistică și romanul La răspântie de veacuri, din Prefața căruia reținem în favoarea afirmației de mai sus: "Urzeala cărții mele - câtă se vede azi, și câtă va mai fi - este luată dintr-un jurnal intim și completată după trebuință, cu mărturiile cotidianelor epocii. Din acest punct de vedere fabula mea are picioare de cronică...". Ceea ce înseamnă că evenimentele reale evocate în roman, devin cheia mizanscenelor scriitorului, dezbaterile pe multiple planuri trecute din publicistică în mărturisirile exaltate, în patetismul inspirat
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
acela i-a spus cum se cheamă" (Paralelism între limba rumână și italiană). Nu altfel s-ar fi comportat un occidental: Ce face franțezul sau altă nație din zioa de astăzi cînd ia turbanul turcului să-l poarte sau vine trebuința a vorbi de dînsul decît să-l numească iar turban? Ce face cînd vine trebuința a vorbi despre senatul turcesc, decît a-l numi pe numele lui Divan ș.c.l., dar asemenea vorbe fie cît de multe nu schimbă
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
s-ar fi comportat un occidental: Ce face franțezul sau altă nație din zioa de astăzi cînd ia turbanul turcului să-l poarte sau vine trebuința a vorbi de dînsul decît să-l numească iar turban? Ce face cînd vine trebuința a vorbi despre senatul turcesc, decît a-l numi pe numele lui Divan ș.c.l., dar asemenea vorbe fie cît de multe nu schimbă limba franțozească de a fi limba franțezului, ci din protivă îi avuțește dicsionarul". Comparația (determinată
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
ar mai fi putut adăuga ar fi dat pe dinafară și s-ar fi dus în gol. Și mulțumit de negoț, nu s-a mai întors niciodată la santură și nici n-a mai pus mîna pe ea, chiar nemaiavînd trebuință să-i asculte sunetul în acea lume care îi înfuleca zilele din jurul lui. Îndrăgise noua lui misie de tîrgoveț, îndrăgise drumurile și cămilele cu mersul lor domol și sincopat, care de fapt ascunde o incredibilă capacitate de înghițire a spațiului
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
ziua de mîine, ori într-un an măcar cît tine. Eu văd foarte departe în viitor, pot proroci cu două-trei sute de ani înainte cum s-o numi atunci lupul și ce imperiu o să cadă. Dar cui îi e de trebuință ceva ce-o să se întîmple peste două, trei sute de ani? Nimănui, chiar nici mie. De aia mă doare-n coadă. Dar există și alții, ghicitori de mîna întîi, din Dubrovnik, de pildă, care prorocesc ce-o să se întîmple mîine ori
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
trei sute de ani? Nimănui, chiar nici mie. De aia mă doare-n coadă. Dar există și alții, ghicitori de mîna întîi, din Dubrovnik, de pildă, care prorocesc ce-o să se întîmple mîine ori într-un an, de care oricine are trebuință precum chelul de tichie și nici nu se întreabă pentru o asemenea treabă cît costă, că dai și ce n-ai, ca pentru aripi de purcel. Numai să nu care cumva să crezi că ăștia doi proroci cu prorocirile lor
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
sonor de înaltă clasă, ce îl pregătește pe discipol să dorească și să guste din marea performanță artistică. Când a înființat ansamblul Game, Alexandru Matei a semnat o poliță cu scadența îndepărtată, de care interpretarea muzicală românească are o mare trebuință. Iar dacă Anatol Vieru vorbea de un timp al percuției, Game se ambiționează să ne convingă că este una dintre vocile autorizate ale percuției timpului nostru.
Game by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14092_a_15417]
-
de ea. El avea naivitatea de a crede că un creator își controlează opera. Că o poate scoate din cutie și șterge de praf atunci cînd crede de cuviință (ca pe o iubire-bibelou-de-porțelan). Iar apoi, cînd nu-i mai face trebuință, poate să o uite într-o magazie. Este un rol pe care, știm acum, Olympia îl refuză. De mai multe ori și în mai multe feluri. Vă amintiți aria Olympiei? Cînd ajunge cam pe la trei sferturi, se oprește. Poate că
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
devenit, după 1990, unul de hermeneuți. Viața politică și socială, istoria și economia, cultura și sportul și toate cele nebotezate încă nu se manifestă așa, pur și simplu, în virtutea faptului că existența colectivă impune norme, criterii, precepte și identifică nenumărate trebuințe, soluții și decizii, ci ele sînt premeditate undeva într-un spațiu vag, au premise suspecte și finalități bine calculate, iar noi, românii, sîntem captivii serafici ai acestor infernale mașinațiuni. Asta în cazul nefericit în care soarta noastră este măsurată, croită
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
care oamenii nu se folosesc, fiindcă stă îngropat în pământ, undeva foarte aproape, la câțiva centimetri, toți calcă pe el și nu au răbdarea, nu au priceperea să-l descopere, deși, dacă l-ar descoperi, le-ar fi de mare trebuință. Dar cum se poate ieși din impasul acesta? Mi-am dat cu părerea ce trebuie că facă autoritățile (programe coerente și nepolitizate de protecție, de încurajare a literaturii și a scriitorului - subvenții și achiziții de carte, burse, traduceri...) și nu
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
să defecheze și care îi lasă lui toată averea. Eu mă voi folosi de romanul lui Filimon, care este savuros, și de anumite expresii ale lui. De pildă, târâtoarea umilință, întunecoasa lui intențiune, o infernală tâlhărie, te voi chema la trebuință, fă-mă să-nțeleg, lucrurile sunt cam scumpulețe, făcu un gir de privire, dezmierdări simțuale, îl sărută cu un transport de amor prefăcut, iușchiurzlâc (adică afacere, șmecherie)... - Întreprindeți o adevărată arheologie lingvistică. - Da, sunt sintagme care nu mai apar în
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
ale lui, cu îndemnurile sale pentru vite: în loc de... atât de fragedă te-asameni Hăis... în loc de A fost o dată ca niciodată - Cea... Se putea trăi, bine înțeles, și fără povești, doar cu minimul, cu strictul necesar pentru trai. Cu numai cele de trebuință imediată. Ori cu cele sufletești, bocetele de îngropăciune, cântările de petrecere și de veselie, cu zicerile, cu proverbele, unele geniale, cu basmele, baladele vorbite, cronicele transmise din gură în gură... Câteodată, pe unele posturi t.v., apare câte un crainic
Îndemnurile pentru vite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13957_a_15282]
-
tine Ebola?! Mă simt curat ca un pahar... Mă simt curat ca un pahar Din care încă nimeni n-a băut. Soarbe-i tu roua fragă de-nceput De dragoste... Ridică-l, clar, Spre buzele strălucitoare, Vindecă-mi dulcea-mi trebuință De a-ți simți calda ființă Pe dinăuntru. Fie-mi floare Ce-și lasă-n seama mea, blînd, tija Subțire, s-o hrănescă trupul meu Ce-atît de mult dorea să-i poarte grija În fața lumii și-a lui Dumnezeu Ce
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4051_a_5376]
-
clădiri cu o cruzime mocnită de aisberg depozitare fără scrupule ale unei subtile amenințări torcînd înăbușit undeva în fundal dar pentru așa ceva trebuie să te obișnuiești să adăstezi dincoace de porți ca și cum mîinile și picioarele n-ar mai avea nicio trebuință năucit azvîrlit sub soarele cu dinți ca după o externare subită demodat și decadent deopotrivă glifă de veghe zgîlțîită de friguri după ce s-a perpelit în cuptoarele istoriilor unde nu și-a găsit locul glifă în lumina amorțită întărită ca
Poezie by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/6179_a_7504]
-
fi atît de nouă/ și zadarnică/ o cît/ de puțin să nu mă rătăcesc!...” (Realul-risc). Fragilizată, stoarsă de conținut, existența ajunge a se interoga pe ea însăși, într-un hamletism crepuscular: „Dar cînd vom fi/ nici nu ne e de trebuință!/ Cînd vom fi n-are instanță/ contabilă strictă/ clocită dibaci de buna sau reaua/ credință.// Cînd vom fi n-are curajul bețiv/ de stors juruințe/ frumosul cuminte/ din căruciorul milei împletind/ pe față sau pe dos ciorapii/ solidarității cupide.// Cînd
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
romanul, "gen proteic, atoate primitor", s-ar putea defini drept "patria personajului", "cînd acesta se simte izgonit, nici o vrăjitorie de procedee nu-l poate întoarce înapoi". Un surplus de tehnici orgolioase s-a dovedit a avea efecte alienante, nerăspunzînd unor trebuințe de dezvălurie a noi conținuturi, laturi și forme din devenirea umană, din Ťcompozițiať umană". Se editează tot mai puține romane neatinse de maladia "superintelectualizării", care, metamorfozînd scrisul într-un "idiom cibernetic", face ca scrierile în chestiune "să semene într-olaltă
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
în ce condiții se nasc emoțiile; a doua, ce este propriu-zis emoția... Prima condiție de apariție a emoției este să avem o schimbare de trăire, erlebnis.... A doua condiție este ca schimbarea de trăire să fie sau nu în legătură cu o trebuință, cu necesitate... Favorizarea îndeplinirii ei produce plăcere... Ne-favorizarea, - neplăcere. Deci, emotivii, în general, sunt prizonierii schimbărilor dese de trăiri. Ei neputând face față solicitărilor unei existențe înalte ca temperatură, să le opună deci răceala rațiunii. Insensibilii, indiferenții, cinicii, imperturbabilii
Despre emoție, 1944 (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12720_a_14045]
-
nevoie cei bolnavi, socotind că această slujire îi este lui de cel mai mare folos la bătrânețe. Când a murit, a lăsat bunurile lui unuia asemenea lui, ca să împlinească aceeași slujire. Căci locuind cinci mii de monahi în munte era trebuință și de această slujire, din pricina locului pustiu”25. Deci, dintotdeauna Biserica a avut în atenție pe cei pe care i-a găsit Dumnezeu vrednici de încercările bolilor. Marea dragoste și deosebita grijă a Bisericii față de credincioșii suferinzi s-a concretizat
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
arată entuziasmul pentru aderare. Ca într-o faimoasă schiță a lui Caragiale, despuiată de atributele senzaționalismului ieftin, Europa nu mai are nici un haz. Dacă bunăstarea e capătul de linie al unei vieți de efort, disciplinate, încordate, nu mai avem nici o trebuință. Adevărul e că am fost fanii unei Europe a cărților poștale colorate, a vacanțelor pe care unii compatrioți norocoși apucau să le petreacă acolo. Europa de carton lucios, Europa magazinelor de pe rafturile cărora marfa supraabundentă se prelinge languros spre podea
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
ceva necesar; este consecința unor nevoi firești: foamea, setea, frigul, căsătoria. Dacă ar fi cu putință să n-ai nici o plăcere când bei sau când mănânci sau când faci copii, atunci s-ar putea dovedi că plăcerea nu e de trebuință. Că plăcerea nu-i nici activitate, nici dispoziție și nici o parte din noi înșine, ci a intrat în viața noastră ca să ne facă un serviciu, așa cum se spune că ne este de folos sarea pentru digestia mâncării 31. Cel robit
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de sine, este cauza tuturor patimilor. Astfel, din ea se nasc cele trei gânduri pătimașe care sunt și cele mai generale: al lăcomiei pântecelui, al iubirii de argint și al slavei deșarte. Căci acestea își iau prilejurile din așa-zisa trebuință neapărată a trupului. Din ele se naște toată lista patimilor 68. Această iubire pătimașă pentru trup, pentru binele și bucuria proprie este începutul tuturor relelor 69, este piedica înaintării celor ce vor să se sârguiască 70 și ea este totodată
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]