54 matches
-
impresionează prin dimensiune și înălțime, cât și prin prezența celor două turle. Toate acestea o definescă ca fiind o ctitorie boierească, deosebindu-se de celelalte biserici din zonă. Din punct de vedere planimetric, biserica monument de la Mărăști se încadreaz tipului treflat, cu pronaosul dreptunghiular și absida altarului decroșată. Ceea ce particularizează, însă, monumentul este forma rotundă a absidelor laterale și a altarului. Nu se mai poate admira forma rotunjită, cioplită în bârne a „colacilor”, cu mult meșteșug, de către lemnarii timpului, deoarece interiorul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care noi am scris, care se numește Nucet. Lavra de pe Alutus (vechea denumire romană a Oltului) a fost clădită între anii 1386 și 1393, iar primul său Egumen a fost Popa Gavriil. Cozia este, asemeni Mânăstirii Vodița, construită în plan treflat. Ea seamănă cu câteva biserici sârbești: Krușevâț, Calenici, Veluce și Rovanița. Arhitectul, chemat în Țara Românească de la curtea marelui cneaz Lazar, a fost tot un sârb, al cărui nume nu este cunoscut. Concepția arhitectonică este o combinație de blocuri mari
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
și arcurile încrucișate la uși și ferestre. Iar stilul bizantin îl întâlnim la împărțirea bisericii în mai multe camere. Începând cu secolul al XVI-lea, din vremea lui Alexandru Lăpușneanu, s-a mai adăugat la biserici și pridvorul închis. Planul treflat simplu constă din: pronaos strâmt și dreptunghiular, acoperit cu boltă semicirculară transversală și din naos acoperit cu calotă sferică. Stilul moldovenesc înseamnă supraînălțarea bolților (turlelor) în interior prin suprapunerea arcurilor încrucișate (în diagonală) și prin bazele stelate de la exterior sau
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
similară cu a naosului, iar nervurile care susțin bolțile și arcurile dublouri sunt decorate cu torsade în formă de frânghie pe care sunt aplicate rozete rotunde sau pătrate, cu decorații geometrice sau vegetale de tip baroc. Planul acestei ctitorii este treflat, cu abside semicirculare în interior și poligonale în exterior. Cele două intrări în pridvor cea de la nord și cea de la sud au muluri încadrate în chenare dreptunghiulare formate din brâuri torsadă. „Brâul median răsucit cu cele două rânduri de ocnițe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cartier, din care istoria iesea amețită, rațiunea nu-și mai găsea nici o rațiune, iar moartea părea că-ți aține calea doar pentru a te pipăi cu degetele ei jilave pe sub cămașă... În țâțuca bisericuței Mămulari (două turle octogonale, plan treflat, pridvor deschis în trei arcade și în fresce cu demoni naiv reprezentați, uitîndu-se și dânșii după cel ce-i studia din dosul gemulețului prost manșonat), has-Satan se aruncă în genunchi pe podeaua de tablă a Daciei 1300, bătu trei cruci
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
hramul "Adormirea Maicii Domnului", cunoscută sub numele de "Biserica Vulpe". Construcția bisericii este în stilul vechi moldovenesc și nu prezintă interes cu totul deosebit pentru artă, fiind săracă în ornamentație. Ca arhitectură, biserica are un plan în formă de cruce (treflat), cu abside semicirculare. Pronaosul este boltit în cruce. Din peretele dinspre apus, pornește o scară interioară îngustă spre clopotniță. Peretele despărțitor dintre pronaos și naos lipsește. Naosul are o boltă construită în segment de sferă, arhivoltele fiind cuprinse în planul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
tablou votiv, reprezentându-l pe Gheorghe Duca Vodă, pe Nastasia doamna lui pe Constantin fiul lor, care ulterior a urcat în scaunul Moldovei și de asemenea cele patru fiice ale lui Gheorghe Duca. Planul clădirii este în formă de cruce (treflat) și are interiorul împărțit tradițional -în: pridvor, pronaos, naos și altar. Abisidele, deși semircirulare în interior, au la exterior formă poligonală. Între pronaos și naos există două coloane octogonale, care susțin trei arcade, cele de pe laturi fiind sprijinite pe zid
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
1862. Se crede că a fost ctitorită de breasla al cărei nume îl poartă. Își serbează hramul de ziua Pogăr�rii Sfântului Duh (de Rusalii), adică, în a șasea duminică după Sfintele Paști. Planul bisericii este în formă de cruce (treflat), fără ornamentații pretențioase la exterior. Compartimentarea în: pridvor, pronaos, naos și altar nu este evidentă, așa cum, în mod tradițional, ne-am obișnuit că constatăm. Doar, între pridvor și pronaos există un perete cu ușă de acces iar între naos și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
au refăcut biserica. Au înălțat pereț ii din piatră și i-au adăugat calota acoperișului, două cupole emisferice și arcadele din cărămidă. Inițial, biserica nu avea turlă, fiind o construcție în stil vechi moldovenesc, cu planul în formă de cruce (treflat), cu cupolele emisferice și cu învelitoare din șindrilă. Intrarea în biserică se făcea de afară direct în pronaos, printr-un exponartex deschis. Abia în anul 1781, s-a construit o intrare prin peretele dinspre apus, închizându-se cu zid vechea
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
că: Nu se știe nici de când, nici de la cine și nici de ce mai poartă și cel de al doilea hram. Planul clădirii este în formă de navă, având pridvor, pronaos, naos și altar, interiorul însă este în formă de cruce (treflat). Intrarea în pridvor se face printr-o ușă frontală, pe peretele dinspre apus și încadrată de două ferestre. Pridvorul mai are și câte o fereastră pe pereții laterali de la miazănoapte și de la miazăzi. Ferestre laterale au și pronaosul și naosul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Chiar alternarea pietrei cioplite cu rânduri de cărămidă, care îi dau și un efect cromatic deosebit, este tot o influență adusă prin Țara Românească, a artei bizantine. Biserica păstrează tradiția moldovenească în ce privește planul construcției, care este în formă de cruce (treflat), având pridvor, pronaos, naos și altar. Deasupra gropniței se află o bașcă la care se ajunge printr-o scară construită în grosimea zidului. Și sistemul de boltire, cu arce piezișe este tot cel tradițional moldovenesc. Biserica are două turle, cu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
artă a fost descris de diverși vizitatori: călugărul rus Trifon Korobcinicov (1593), episcopul Bogdan Melchisedek, arhitectul francez André Lecomte de Noűy și alții. Din punct de vedere arhitectural, clădirea atrage atenția prin diferite particularități: planul este în formă de cruce (treflat), cu abside semicirculare expresive și cu pronaosul supralărgit. Peretele despărțitor dintre pronaos și naos este înlocuit cu trei arcade, sprijinite pe două coloane, bolțile aparțin stilului moldovenesc, așezarea turlelor este făcută pe o bază stelată, iar ornamentarea fațadei este deosebită
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
al arhitecturii, dar este un document nepieritor de convingere creștină, înălțat din credință ortodoxă desăvârșită, într-un timp și într-un loc în care spiritualitatea creștină, trebuia să se afirme și să se impună. Planul este în formă de cruce (treflat) și interiorul este împărțit în: pridvor, pronaos, naos și altar. Nu există perete despărțitor, din zid, între pronaos și naos, compartimentarea fiind marcată doar de o arcadă. Pridvorul are două încăperi: un pridvor exterior și unul interior. Pridvorul exterior este
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
meserii a comunei Bucium. Cu timpul, s-au ridicat mai multe construcții în jurul bisericii, sub formă de pavilioane, în care funcționează în prezent Spitalul de Psihiatrie. Arhitectura bisericii este tradițională, cu unele particularități. Astfel, planul este în formă de cruce (treflat), dar absidele au la exterior formă trapezoidală. Construcția este din piatră și cărămidă, iar învelitoarea este din tablă. Are două cupole, conturate la cornișă ca și pridvorul și absidele cu linii duble. Pereții au la partea superioară două șiruri de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
despre ea că: "nu-i chip s-o descrii cu limba sau cu pana...", apoi, "...fără îndoială că pentru această biserică s-au cheltuit zece tezaure egiptene!" (Andrei Antalfi 1933). Planul bisericii este cel tradițional moldovenesc, în formă de cruce (treflat) cu pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are două intrări și câte o fereastră pe laturi. Între pronaos și naos se află două coloane poligonale care susțin arcade. Pronaosul are câte două ferestre de fiecare latură, iar absidele naosului au
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Mare au o singură navă, cu bolți semicilindrice și cu arcuri de întărire, cu sau fără turlă, cu abside laterale, adâncite în grosimea zidurilor (Borzești, Războieni, Sfântul Ioan din Piatra, Arbure, Reuseni și Dobrovăț). Cele mai multe biserici sunt, însă, de plan treflat (triconc), cu două abside pe laturile pronaosului și o absidă mare la răsărit, în care se află altarul (bisericile din Pătrăuți, Milișăuți, Sfântul Ilie, Voroneț, din Vaslui, Bacău, Hârlău, Iași, Dorohoi, Popăuți și Tazlău). Sistemul de boltire al naosului și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiecare duminică și sărbătoare. Efortul a meritat pe deplin, deoarece, unde veneau pentru Sfânta Liturghie la Valea Plopului câte 10-20 de persoane, frecvența la slujbe acum este de 50- 80 de suflete, până la 120 în sărbătorile mari! Biserica are plan treflat, cu o deschidere a naosului puțin mai mare, cu o singură turlă, amplasată central, cu bolta semicilindrică lungă și cu acoperișul altarului boltit în formă de semicalotă. S-a început pictura în altar, dar din păcate s-a întrerupt. Ca
Valea Screzii, Prahova () [Corola-website/Science/301756_a_303085]
-
Mănăstirea este situată la poalele dealului Coșul Mare pe raza comunei Mihăești, pe fosta moșie "Hința", la 6 km de Băile Govora și la 18 km de municipiul Râmnicu Vâlcea. Biserica mănăstirii, așa cum apare astăzi, este ridicată pe un plan treflat având o singură turlă așezată pe naos, care are o cornișă de cărămidă în formă de dinți de fierăstrău. Pereții exteriori sunt drepți, singura ornamentație arhitectonică fiind un brâu cu trei funii ce o desparte în două. În rest sunt
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
desen, restauratorul descrie biserica din punct de vedere arhitectonic. Lecomte du Noüy constata că, spre deosebire de Biserica „Sf. Trei Ierarhi” care impresionează prin bogăția, profunzimea și diversitatea ornamentațiilor exterioare, Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” se remarcă prin simplitatea construcției. Biserica avea plan treflat, cu abside semicirculare și cu pronaos supralărgit. Deasupra naosului se afla o turlă octogonală cu acoperiș țuguiat, așezată pe o bază octogonală. Zidul era susținut de contraforturi înalte în dreptul proscomidiarului și al veșmântarului. Pe absidele laterale se aflau arcade oarbe
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
numită Pietrărie. În prezent se construiește o biserică nouă în stil tradițional moldovenesc, cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" Biserica este modestă ca înfățișare arhitecturală, fiind construită din piatră cu învelitoare de tablă pe șarpantă. Arhitectura este simplă, are un plan treflat, cu o turlă dispusă deasupra naosului și o turlă cu rol de clopotniță deasupra pronaosului. Interiorul bisericii este ornat cu arcaturi moldovenești obișnuite. Pridvorul este construit ulterior (în 1834), intrarea făcându-se prin ușa de vest. Biserica nu a fost
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
se află următoarea pisanie cu inscripția în limba română cu caractere chirilice: Ca stil, această nouă biserică aparține clasicismului. Biserica este monumentală ca proporții, planul ei asemănându-se cu cel al Bisericii "Sf. Spiridon" din Iași. Edificiul are un plan treflat estompat cu totul prin reducerea aproape completă a absidelor laterale. Zidul exterior al bisericii este împărțit în cinci travee: trei, mai mari, la mijloc și două, mai mici, la capete. Traveea centrală este adâncită și flancată de două coloane, cele
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Drăgănești-Olt. Aflată astăzi într-o avansată stare de ruină, arhitectura inițială se relevă numai din resturile bisericii, ale zidurilor de incintă și turnului clopotniță, precum și din datele obținute în urma săpăturilor arheologice efectuate între anii 1995-2000. Este construită pe un plan treflat, specific arhitecturii mănăstirești a epocii când a fost ctitorită. Impunătoare și bine proporționată, are dimensiunile medii de 20,5 m lungime și 6,5 m lățime în dreptul absidelor laterale. În pronaos au fost dezgropate trei morminte cu criptă, probabil aparținând
Mănăstirea Plăviceni () [Corola-website/Science/303075_a_304404]
-
în diferite localități dobrogene pe drumul "de la varegi la greci" Din aceleași timpuri se mai cunosc bisericuța (sec.IV -XII) din fosta cetate romano-bizantină Dinogetia (azi satul Garvăn-Tulcea) și biserica de la Cetățuia (lângă Niculițel-Tulcea), cea mai veche biserică cu plan treflat descoperită la noi (sec. XI-XII). Printre cele mai vechi biserici din România din preajma anului 1000 este considerată biserica ortodoxă bizantină de la Alba Iulia fondată în 950 de Geula (Iula sau Gyula, lider peceneg, ungur sau localnic) in care a slujit
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
încheiate în "coadă de rândunică". Edificiul are un acoperiș din șindrilă în "solzi". Acesta este înalt, cu pante repezi, și are ruperi în pantă în zona bolții. El se prelungește mult în afara cosoroabei, formând o streașină largă. Monumentul are plan treflat, cu absida altarului pentagonală decroșată. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele vestic al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară, având două ferestre
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
va dobândi adunând la mia înșeptită și cinci încincite și iarăși la cinci simple încincite și durata însărcinării de opt ani. Iar de la nașterea lui Hristos 1550, luna.. Catedrala episcopală ("Sf. Parascheva"), înaltă și frapant de zveltă, are un plan treflat, cu altarul poligonal la exterior și semicircular în interior, iar absidele laterale circulare. La exterior, întreaga construcție este ornamentată cu un brâu "în torsadă" și două rânduri de ocnițe suprapuse, fiind sprijinită de contraforturi ce sporesc nota de echilibru și
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]