270 matches
-
pe vremea șederii sale ieșene. Întîmplarea face ca astăzi casa mea să fie situată lîngă pereții odăilor ce-l adăpostiseră cîțiva ani buni. Îl priveam, mă uitam la Domnia sa, trăgînd cu coada ochiului. Era realmente fericit. Timpul și amintirile îl troieneau cu emoție curată și înaltă. Iașii, de care se ferise cînd venise timpul studiilor academice, preferînd Bucureștii, unde avusese credința că se va putea realiza mai bine, și-au dovedit mai tîrziu generozitatea față de dînsul. Terminase de mult studiile de la
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
viața. E vorba de Corneliua Baba. Legătura lor trainică, de nimic tulburată vreodată, avea să fie stimulatorie pentru amîndoi. Era toamna anului 1993. După mulți ani Ion Irimescu și Doamna sa pășeau cu sfială și fericire pe străzile Iașilor. Îi troieneau amintiri, emoții, bucurii. Era o întoarcere în Eden. Nu mai întîlneau oamenii de altădată, orașul se schimbase destul de mult, dar cei doi regăseau acel duh care-i fericise cu peste jumătate de veac în urmă. Erau ei înșiși străluminați de
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
Marcel a citit-o într-o zi de iarnă, cu durerea în inima de copil că nu o va vedea pe Gilberte, și pe care ani mulți, mai tîrziu, cînd va lua din nou în mînă cartea o va vedea troienind intrările de pe Champs-Elysées și acoperind volumul, tot astfel, pentru mine, peste primele pagini din Du côté de chez Swan vor trece mereu umbrele caselor bătrîne, cu ferestrele ca niște ochi somnoroși în poduri, din Sibiul tomnatec al acelui an de
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
Emil Brumaru Nu-mi căuta în suflet vreo minune Pe care n-ai gîndit-o încă tu. E-atîta umilință-n orice-aș spune În dup-amiaza lungă ce-începu, Încît m-ai alunga ca-n silă. Lasă Să-ți troienesc și ușa, și, alb, trupul Mic, tolănit în trîndăveli de-omidă Pe frunza ei cărămizie de mătasă; Și raze-or izbucni-n cer să-ți deschidă Raiul mirean, cu plite, și rădaște Lin zbîrnîind, și-o rouă ce-o să-și
Nu-mi căuta în suflet vreo minune... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8069_a_9394]
-
Bunul Domn Și ne-a ascuns destinele sub rogojina Cioplitu-ne-a iubiri de gheata-n somn Să nu simțim cît vor să mai rămînă. Le-a-mpodobit cu flori de așteptare Să plîngă cu petale albe, numărate Urmele șterse, cînd a troienit cărare, Un car cu boi cu osiile-ngîndurate. Sub cerga muta, iarna mai vorbește Din fir ne toarce-n umbre pe ștergar Ne-mperecheaza-n snopuri de poveste Ce-s macinate-n grabă de-un morar. Dar eu, i-oi colinda dasaga În
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
registru înrudit cu cele ale lui Ion Pillat și Ștefan Aug. Doinaș, poetul se arată urmărit de fenomenul pendulării între mișcare și fixare, între ordine și dezordine, între "neștire" și conștiință: "împletire, despletire/ din liane de nisip,/ viscole de amăgire/ troienesc pe arhetip.// Te rup gînduri în neștire,/ visuri iar te înfirip,/ împletire, despletire/ din liane de nisip.// O secundă de iubire/ pentru veci ți-ar da un chip:/ dorul de încremenire/ strigă-n setea lui Oedip,// împletire, despletire!" (Asupra lumii
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
Lăcustă ntr-un început de decembrie, Ester m-a dus la Văcărești. Ieșisem dimineața împreună în oraș. Erau primele ninsori. Nu aveam chef de mers la serviciu. Nici ea nu avea chef de ceva anume. Rătăceam înlănțuiți în susul Bulevardului, lăsându-ne troieniți de acei fulgi mari, deși, pufoși, de început de zăpezi. Mergeam bucurându-ne, fără o bucurie anume. Clipe din răgazul iubirii, când descoperi, iar și iar, din simplă fulguire, din beția unui aer troienit, din nepăsarea fulgilor învârtejiți, că Lumea
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
pumnale noi în teci / Și toți semnăm în marea Carta // Sîntem frumoși ne credem regi / Și n-aveam căpățina spartă / Cunoașteți domnilor colegi / Deviza artă pentru artă // Cu histrionii cînd petreci / Să fii de-a pururea în gardă / Noi căi troieni voi oaspeți greci / Cu za căpăstru și cocarda // Cunoașteți domnilor colegi". În tot acest iarmaroc livresc, mustind de umor și ironie, cu personaje biblice și mitologice, culese din toate literaturile lumii, personaje care mai de care mai bizare, măi absurde
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
poezia măruntă, Biedermeier, dar mare este, continuu să cred, în poezia somnului, a morții, a regresiunii de orice fel. Iar Călinescu o și spune, sporadic: „A putrezi în albia unei ape, a dormi până la umplerea odăii de păianjeni, a fi troienit de zăpadă, a te «desface» în univers, acesta e conceptul”. „De aici vin la poet acele imagini de decrepitudine, locuințele intrate în putrefacție, surpate de ploi și de mușchi, înăbușite de păianjeni, grădinile sălbăticite, intoarse în starea incultă.” „Acest fel
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
lor nici o miză și rămân simple aluzii exploatate expeditiv; poetul încearcă să fie optzecist dar nostalgia unui discurs liric străbătut de mari teme culturale și de efuziuni sentimentale îl face să eșueze mai ales în ultimul ciclu al cărții: Insula troienită de nisipuri. Mona-Ra definește un autor fără îndoială citit și inteligent dar ezitant și inconsecvent, cu un flux poetic excesiv în metafore și prețiozități stilistice, un pic naiv când crede că poate asimila formula de succes a vocilor reprezentative ale
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
se interesă pe la vracii lor mai mari din America, aflând că Ugu și Eeee, preschimbați în doi fulgi de zăpadă de vrăjitorul cel rău, ajunseseră amândoi... unde credeți, dvs.? tocmai pe o altă planetă din cer, duși de vânt și troieniți în lumea străină și singuratică a acelui corp ceresc. Cum, necum, doctorița Asklepia interveni și i se aduse la cunoștință că cei doi fulgi de zăpadă puteau reveni la locul lor, dacă mama băiatului, Ka, ar fi întâlnit în țara
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
spunându-i vorbe deșarte... Și minunea se întâmplă. Era tot în România, în luna decembrie a celui din urmă an al ultimei mii de ani ce o trăi omenirea... Un viscol cumplit se dezlănțui deodată, începând să ningă bogat și troienind totul. Doctorița Asklepia și cu mama Ka ieșiseră la plimbare, abia înotând printre nămeții mari și înfruntând ninsoarea. Deodată ninsoarea deasă și măruntă se mai liniști, și începu să ningă cu fulgi grei, luminoși... La un moment dat, în timp ce fulgii
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
În câmpul înroșit cu flori de maci Am suferit din nou și-am sângerat, Că nu mai știu, iubito, ce mai faci, Când ai să vii și pentru ce-ai plecat ? Am suferit când florile de tei Ningeau pe mine, troienindu-mi calea, Când mă plimbam tot singur pe ălei Și-aveam în suflet și mai mare jalea. Am suferit cu toate florile-mpreună, Dar mă așteaptă lacul, cu-al sau nufăr, Sub cerul înstelat, sub blândă luna, Să sufăr iarăși
SUFERINTA,TU... de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382664_a_383993]
-
21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului În câte ploi să mă ascund Trecând prin tine, aer sfânt, Să vărs iubire pe pământ, Pentru acel de dor flămând? Și-n câți din fulgii ce plutesc Să cern din puritatea ei, Să troienesc cu ei alei Pentru acei ce se iubesc? Sau câte-n noapte adieri Dospind de-arome și nectar, Să port spre sufletul amar, Ca mult dorite mângâieri? Adie-n picături sau fulgi, Al vrerii Tale mir și semn Pentru iubirea
DĂ, DOAMNE, DORUL SĂ-L ALUNGI! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382814_a_384143]
-
iubiri strălucitoare, în care disperarea se ferice” declanșat de sărutări în poezia creatoare se împotrivește, însă, transformă fulgerător în fericire, eroul „Dorința”, înainte ca îndrăgostiții să acestor gânduri rătăcite ale lui Dan, zărind chipul blond, identificat cu adoarmă cu adevărat, troieniți de flori M a r i a a s t u p â n d u i g u r a ș i Maria din vis. de tei). asigurându-l că nu îngerii îndeplinesc Iubirea deznădăjduitului Dionis Simbolic este și
Mihai Eminescu "Sărmanul Dionis". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_52]
-
stâncilor de la Trieste, le smulgea, fără milă podoabele și demnitățile, în ciuda încrâncenării ramurilor zbuciumate de cruzimea ,,zgripțorului” luptând în zadar a i se-mpotrivi. El se distra făcându-le să sufere, văzând cum frumoasele lor mantii se așterneau pe jos troienind potecile și luminișurile pacului sau erau duse departe, plutind pe oglinzile verzi, translucide ale râului, ale cărui unde aleargă necontenit în pas cu mersul timpului și mereu în aceeași direcție precum clipele. Există pe râu în mijloc, un vad mai
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
ceasul aduce. Deseori, însingurat, rătăcea neputincios, chiar pe vreme vitregă și drum alunecos împodobit cu răbdare a sperat o minune, căci inima ce suferă, e lipsită de rațiune. Am crezut todeauna,-n gându-ngălbenit, doar că zăpezile anilor chiar, l-au troienit, dar o rază de soare, desprinsă din suflet, a-ncălzit alt gând răpus, lipsit de zâmbet. Am sperat ca în timp, s-apară o răscruce, iar gându-ngălbenit sigur, va găsi o cruce, un periplu-hazard, rămas dăltuit în destin și-n gândul
TIMPUL RĂSCRUCE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380249_a_381578]
-
Dă, Doamne, dorul să-l alungi! În câte ploi să mă ascund Trecând prin tine, aer sfânt, Să vărs iubire pe pământ, Pentru acel de dor flămând? Și-n câți din fulgii ce plutesc Să cern din puritatea ei, Să troienesc cu ei alei Pentru acei ce se iubesc? Sau câte-n noapte adieri Dospind de-arome și nectar, Să port spre sufletul amar, Ca mult dorite mângâieri? Adie-n picături sau fulgi, Al vrerii Tale mir și semn Pentru iubirea
DORUL [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380282_a_381611]
-
se pot aduna mijloace. Se vede că cercetarea teoretică a adevărului eminescian necesită mai ușoare eforturi decât restaurarea unei Case. ...Însoțiți de melodiile corului „Dragoș Vodă”, cu buchete tricolore, exponenții comunității românești, având alături și reprezentanți ai autorităților regionale, au troienit cu flori statuia Poetului din centrul orașului. Iar la Biblioteca regională „Myhailo Ivasiuk” Eminescu a tronat în împărăția cărților. Prin recitalul de poezie și melodiile interpretate de talentatul chitarist Dumitru Facas, studenții dnei Lora Bostan au conturat formula „Eminescu înseamnă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
Acasă > Versuri > Iubire > GÂNDURI SUB ZAPEZI Autor: Mihaela Mircea Publicat în: Ediția nr. 1752 din 18 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului GÂNDURI SUB ZAPEZI Fiului meu Ionuț Tic-tac ceasornicul măsoară Gânduri troienite de zapezi Solemn și elegant mă împresoară Un timp filozofal,dar ce să vezi ! Pe bolta fără margini curcubeie Adună anotimpurile laolaltă Dintr-un buchet de gânduri o idee Neninsă încă spre eter mă salța Aș vrea să mai străbat
GANDURI SUB ZAPEZI de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382195_a_383524]
-
care o ilustrează este aceea a omului rațional, a intelectualului dubitativ confruntat cu absurdul, cu lipsa de logică a unor realități strivitoare. Expus vexațiunilor de tot felul în viața cotidiană, el și ființele cel mai mult îndrăgite, soția și fiica, "troienit de scârbă, de lehamite și - ceea ce e mai grav - de deznădejde", se refugiază în scrisul zilnic, în lecturi și în muzică, după cum și în cercetarea istoriei. Poate că aici găsește cele mai solide puncte de sprijin moral, aici și în
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
unde se afl? palatul zânei Dochia, stele „izvor?sc pe ceruri", a?a cum florile „izvor?sc pe plaiuri a lor via?? de misteruri", iar cire?îi poart? În ramurile lor „snopi de flori" a c?ror petale I? i „troienesc om?tul trandafiriu" pe c???rile preș?rate cu „pulbere de-argint". Ochii albă? tri ai lunii „arunc? peste nori" „flori de aur", iar peste undele apei flori de nea („Ochii ei cei mari albă?tri peste nori arunc? blând
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
topos sacru În care, prin iubire, omul I?i reg? se?te identitatea ?i într? În eternitatea naturii, În ritmurile ancestrale ale acesteia {C?lin file din poveste, Dorin?a, Cr?iasă din pove?ți, Povestea teiului etc): „Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea peste noi, ?i prin somn auzi-vom bucium De la stanele de oi. O, privi ?i-i cum viseaz? Visul codrilor de fagi! Amândoi ca-ntr-o poveste Ei I?i sunt a?a de dragi!" (Povestea codrului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
se Întâlnesc sufletul uman ?i armonia universului. Nuntă din finalul poemului „C?lin", Încheiat? În peisajul feeric al p?durii, ocrotit de lun?? ?i de oglindă lacului În care se reflect? fă?a lini?țiț? a astrului nocturn, sau visul troienit de flori de tei din „Povestea codrului" „mic basm Încifrat cu proiec?îi mitice, În care visul eroilor, redeveni?i copii se Întâlne?te cu visul codrilor de fagi" sunt astfel de exemple În care fiin?a uman? „I?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
situația. Dânsa se interesează la poliție. Situația e cunoscută și de autorități. S-a raportat și mai „sus”. Se spune că s-a trimis o freză.Acum,coloana se întinde pe șosea pe o lungime de 1 km. Drumul e troienit și în spatele coloanei. Am căzut în ambuscada iernii.Se întunecă. Nimeni nu poate confirma prezența frezei. Se interzice circulația vehiculelor cu tonaj mai mare de 3 tone. Intrăm în panică. E noapte.Ne rugăm din nou. Ne așteaptă o moarte
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]