105 matches
-
09, iar cel mai târziu 13. 11. În legătură cu ultimul îngheț, datele extreme pentru cel mai timpuriu a fost de 28. 03, iar cel mai târziu 22. 05. - Umiditatea aerului se referă la conținutul aerului în vapori de apă, iar în troposferă (stratul de aer din vecinătatea Pământuluiă vapori de apă, reprezentând circa 95% din apa acestui strat, ajungând ca rezultat al fenomenului de evaporare. Determinarea evaporării potențiale (metoda Thorenthnvaite) cât și a celei reale indică faptul că este maximă în iulie
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ne-ar spune că nici nu trebuie, pentru că este potențator și formator, într-o anumită măsură, al binelui). Un anumit grad de rău trebuie tolerat cu stoicism, îndreptându-ne atenția spre ceea ce este bine. Cu certitudine, în lumea asta de sub troposferă, răul este un ingredient obligatoriu, ideal limitat și controlat, dar niciodată abolit. Chiar dacă îl mutăm pe copil, să fim conștienți că există riscul să declanșăm un nomadism școlar, de la o clasă la alta, în căutarea unui iluzoriu colectiv. Va scăpa
Copii umiliți la școală. Ce puteți face dvs., ca părinți, și ce pot face eu, ca profesor, în cazul în care un copil este agresat de un coleg () [Corola-blog/BlogPost/337893_a_339222]
-
valoarea de aproximativ 500 m pentru aceasta. Restul atmosferei, cuprinzând circa 95% din masa totală, este influențat într-o măsură mult mai redusă de către suprafață, fiind cunoscut ca atmosfera liberă. Stratul limită împreună cu primii 10-15 km din atmosfera liberă alcătuiesc troposfera (termenul provine din grecescul „tropos”, semnificând rotație), care este sediul unor intense agitații și transformări ale aerului, ce determină caracterul vremii la suprafața globului. Acest strat activ, care acumulează și cea mai mare parte a nebulozităților atmosferice, este separat de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
a fi însoțită de un transport de masă. De asemenea sub acțiunea forțelor Coriolis, pot lua naștere undele Rossby, care depind în mod esențial de rotația și geometria sferică ale Pământului și însoțesc numeroase perturbații la scară mare, produse în troposferă și stratosferă. Atmosfera este, în același timp, sediul unor reacții fotochimice complexe, inițiate de radiația solară, în special de fotonii din domeniul UV și al radiațiilor X, care provoacă disocierea moleculelor gazelor atmosferice. Se produce, de asemenea, o diversitate de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
astfel inclusiv la răspândirea poluării în atmosferă. 5. Vremea și climatul Termenul de vreme, deși are o semnificație destul de clară în limbajul cotidian, nu are o definiție precisă în fizica atmosferei. Cu toate că acestea, el tinde să înglobeze, evenimente din troposferă asociate cu mișcările atmosferice caracterizate prin scări spațiale de ordinul sutelor de metri și mai mult, și scări de timp de ordinul a câtorva zile. În sens meteorologic, noțiunea de vreme se referă la totalitatea fenomenelor și proceselor atmosferice ce
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
densitatea, compoziția și umiditatea aerului, conținutul de impurități solide și lichide, viteza vântului, își modifică valoarea în funcție de poziție. Cele mai importante sunt variațiile cu altitudinea. Astfel, temperatura se micșorează pe verticală, în medie cu 6-7 K pe fiecare kilometru, (în troposferă), în timp ce aceeași variație pe orizontală implică o distanță de 500-600 km. Cu alte cuvinte, variațiile temperaturii pe verticală sunt cam de 500 ori mai rapide în comparație cu acelea pe orizontală. De aceea, un prim criteriu de structurare a atmosferei îl constituie
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de zbor. Cea mai pronunțată diferențiere sub aspectul proprietăților diferitelor straturi se manifestă în cazul temperaturii, prin natura variației sale cu înălțimea și valoarea gradientului vertical de temperatură. În funcție de acest criteriu, atmosfera este divizată în cinci pături (straturi) principale, sferice: troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera și exosfera, separate prin straturi de tranziție. În fig.2.1. și în tabelul 2.1 sunt indicate pozițiile de denumirile acestor straturi. Limitele lor pot suferi modificări importante pe parcursul unui an calendaristic, în funcție de latitudine, anotimp
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
este suficient de mare pentru a face imposibilă o rotație completă a unui aparat de zbor în jurul Pământului (acesta pierde din viteză sau se aprinde). Este utilizată, de asemenea, împărțirea atmosferei în atmosferă joasă și atmosfera înaltă. Prima coincide cu troposfera, iar a doua cuprinde toate straturile situate deasupra tropopauzei. Având în vedere raportul ponderilor proceselor convective și de difuziune în atmosferă, regiunea în care predomină echilibrul convectiv poartă numele de turbosferă și se întinde de la suprafața Pământului până la circa 100
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de difuziune în atmosferă, regiunea în care predomină echilibrul convectiv poartă numele de turbosferă și se întinde de la suprafața Pământului până la circa 100 km, fiind separată de restul atmosferei printr-un strat de tranziție, turbopauza, deasupra căruia predomină echilibrul difuziv.. Troposfera reprezintă pătura atmosferică cea mai joasă, care vine în contact direct cu suprafața terestră la partea sa inferioară. Limita superioară a ei se situează la altitudini cuprinse între 8 și 18 km, în funcție de latitudinea geografică, anotimp (vara este mai ridicată
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
regiunile polare, înălțimea ei este de 8-9 km, în regiunile subpolare, de 10-12 km, în timp ce la tropice ajunge la 16-18 km. În centura cuprinsă între 30 0 N și 300 S, adică pe jumătate din suprafața terestră, limita superioară a troposferei se situează la circa 16.3 km. În același timp, ea concentrează circa ¾ din masa întregii atmosfere, ceea ce are consecințe extrem de importante pentru dezvoltarea multora din procesele atmosferice. Ca o caracteristică generală, presiunea aerului scade cu altitudinea: la înălțimea h
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Ca o caracteristică generală, presiunea aerului scade cu altitudinea: la înălțimea h = 5 km, presiunea p este egală cu jumătate din valoarea corespunzătoare nivelului mării, p0, în timp ce la h = 10 km, p =(1/4)p0. Particularitatea cea mai importantă a troposferei se referă la micșorarea temperaturilor sale cu altitudinea, caracterizată printr-un gradient vertical de temperatură pozitiv, egal cu 6.5 K/km, înregistrând o abatere de 3 K/km, în funcție de anotimp. Astfel, la limita superioară a troposferei, temperatura
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
a troposferei se referă la micșorarea temperaturilor sale cu altitudinea, caracterizată printr-un gradient vertical de temperatură pozitiv, egal cu 6.5 K/km, înregistrând o abatere de 3 K/km, în funcție de anotimp. Astfel, la limita superioară a troposferei, temperatura medie la nivelul ecuatorului este de circa -70 0 C, iar la polul Nord înregistrează -65 0C iarna și -45 0C vara. Gradientul vertical de temperatură la un moment de timp fixat poate să varieze în limitele foarte largi
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
puncte, de la valorile pozitive de ordinul zecilor și sutelor de grade la 100 m, până la aceleași valori negative. Profilul menționat al temperaturii este condiționat de schimbul termic radiativ și turbulent dintre atmosferă și suprafața terestră. A doua caracteristică importantă a troposferei o reprezintă fenomenul accentuat de amestecare pe verticală a aerului. Apariția acestuia este favorizată de valorile relativ mari pe care le înregistrează gradientul vertical de temperatură. Schimbul de energie turbulent influențează nu numai asupra distribuției temperaturii pe verticală, ci și
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
amestecare pe verticală a aerului. Apariția acestuia este favorizată de valorile relativ mari pe care le înregistrează gradientul vertical de temperatură. Schimbul de energie turbulent influențează nu numai asupra distribuției temperaturii pe verticală, ci și asupra altor caracteristici fizice ale troposferei: distribuția verticală a vaporilor de apă, a prafului și a impurităților, proprietăților optice ale atmosferei, procesele de condensare a vaporilor de apă ș.a. De aici și diferența dintre troposferă și celelalte straturi în ceea ce privește gradul de poluare, umezeală, formarea
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
distribuției temperaturii pe verticală, ci și asupra altor caracteristici fizice ale troposferei: distribuția verticală a vaporilor de apă, a prafului și a impurităților, proprietăților optice ale atmosferei, procesele de condensare a vaporilor de apă ș.a. De aici și diferența dintre troposferă și celelalte straturi în ceea ce privește gradul de poluare, umezeală, formarea continuă a norilor. În troposferă se produc principalele fenomene meteorologice, care determină vremea. Ea prezintă deseori instabilități, aici luând naștere mișcări verticale și orizontale intense ale aerului. Troposfera concentrează
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de apă, a prafului și a impurităților, proprietăților optice ale atmosferei, procesele de condensare a vaporilor de apă ș.a. De aici și diferența dintre troposferă și celelalte straturi în ceea ce privește gradul de poluare, umezeală, formarea continuă a norilor. În troposferă se produc principalele fenomene meteorologice, care determină vremea. Ea prezintă deseori instabilități, aici luând naștere mișcări verticale și orizontale intense ale aerului. Troposfera concentrează aproape întreaga cantitate de vapori de apă din atmosferă, aici iau naștere principalele fronturi atmosferice, se
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
dintre troposferă și celelalte straturi în ceea ce privește gradul de poluare, umezeală, formarea continuă a norilor. În troposferă se produc principalele fenomene meteorologice, care determină vremea. Ea prezintă deseori instabilități, aici luând naștere mișcări verticale și orizontale intense ale aerului. Troposfera concentrează aproape întreaga cantitate de vapori de apă din atmosferă, aici iau naștere principalele fronturi atmosferice, se formează norii și precipitațiile. Investigațiile directe prin metode aerologice și meteorologice au evidențiat o serie de neomogenități semnificative ale troposferei, pe baza cărora
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
intense ale aerului. Troposfera concentrează aproape întreaga cantitate de vapori de apă din atmosferă, aici iau naștere principalele fronturi atmosferice, se formează norii și precipitațiile. Investigațiile directe prin metode aerologice și meteorologice au evidențiat o serie de neomogenități semnificative ale troposferei, pe baza cărora acestea a fost împărțită în trei straturi principale. 1. Stratul inferior, sau stratul de excitare- stratul cel mai de jos, care se întinde până la altitudinea de 1-1.5 km. El coincide cu stratul limită. În acest strat
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
care se dezvoltă printr-o puternică convecție ordonată; ceilalți nori sunt de mare altitudine, alcătuiți din particule de gheață. Temperatura acestui strat este cea mai joasă și, spre deosebire de celelalte straturi, este totdeauna negativă. Tropopauza (substratosfera) reprezintă stratul de tranziție dintre troposferă și stratosferă. El se întinde între 8 și 12 km în zona latitudinilor medii, iar la tropice-între 15 și 18 km. În medie, altitudinea tropopauzei crește cu micșorarea latitudinii. Cele mai importante modificări de poziție a tropopauzei se înregistrează în
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Ca exemplu, suprafețele fronturilor în atmosferă, unde temperatura, densitatea și viteza vântului (presiunea) prezintă discontinuități. Stratosfera se întinde de la limita tropopauzei, adică de la altitudinea medie de 12 km (pentru zona temperată), până la înălțimea de 50-55 km. Ea se deosebește de troposferă prin profilul vertical al temperaturii (gradientul vertical de temperatură este foarte mic, temperatura prezintă o ușoară scădere cu înălțimea în timpul iernii și o ușoară creștere vara), o mai slabă amestecare pe verticală a aerului (schimb turbulent mai slab), umiditate scăzută
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
vânt sunt slabe și cu apariție aleatoare. Ea este mai caldă în zona latitudinilor temperate și polare (în jur de -55 0C) decât la tropice (-80 0C). De aceea, gradientul orizontal de temperatură în stratosferă are sensul opus aceluia din troposferă. La altitudinea de peste 13-14 km, în jumătatea caldă a anului, el este direcționat, în întreaga emisferă, de la pol la ecuator. În timpul iernii, deasupra Arcticii și Antarcticii se înregistrează temperaturii foarte scăzute ( de -80 -85 0C), ceea ce face ca gradientul orizontal
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de apă sunt transformați în gheață; de aceea umiditatea este foarte scăzută în aceste regiuni, prezența norilor fiind foarte redusă (se semnalează, uneori, la altitudini de 22-27 km, prezența norilor sidefii, cu grosimi mici, alcătuiți din picături de apă suprarăcită). Troposfera și stratosfera concentrează împreună peste 99% din masa totală a atmosferei. Stratul de tranziție spre următoarea pătură atmosferică, mezosfera, este stratopauza. Temperatura sa medie (la altitudinea de 45-55 km) este apropiată de 0 0C , prezentând fluctuații de circa 20 0
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
astfel dezvoltarea mișcărilor convective și amestecarea pe verticală a aerului. Înspre limita superioară a mezosferei, în zonele temperate și subpolare, temperatura ia valori, în timpul verii, în jur de -80, -90 0C. În această pătură se creează condiții analogice acelora din troposferă, fapt pentru care mezopauza este cunoscută și sub numele de troposfera superioară. La limita superioară a mezosferei, densitatea aerului este mult mai redusă la suprafața Pământului, presiunea fiind de circa 200 ori mai mică. Destul de rar, în mezosferă se formează
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
limita superioară a mezosferei, în zonele temperate și subpolare, temperatura ia valori, în timpul verii, în jur de -80, -90 0C. În această pătură se creează condiții analogice acelora din troposferă, fapt pentru care mezopauza este cunoscută și sub numele de troposfera superioară. La limita superioară a mezosferei, densitatea aerului este mult mai redusă la suprafața Pământului, presiunea fiind de circa 200 ori mai mică. Destul de rar, în mezosferă se formează așa- numiți nori argintii (mezosferici), formați din cristale mici gheață, prezentând
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
numiți nori argintii (mezosferici), formați din cristale mici gheață, prezentând uneori fenomene ondulatori și chiar vârtejuri. Stratul superior de tranziție al mezosferei este mezopauza, situat la o altitudine medie de 82 km, în care temperatura coboară până la -70 0C. În troposferă, următoarea pătură principală, temperatura poate lua valori între 500 K și 2000K. Temperatura crește accentuat cu altitudinea, ajungând la circa 1400 K la înălțimea de 250 km (la valori mult mai mari, în perioade de activitate solară ridicată) și la
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]