177 matches
-
2015 Toate Articolele Autorului 22 Octombrie 2015 Dormi liniștită, femeie, Voi fi lângă tine mereu, Precum e amnarul lângă scânteie, Precum e duhul de Dumnezeu! Suntem tot mai aproape de zbor, Între noi e o flacără sfântă, Între noi e un tulnic de dor- Ascultă, ascultă-l cum cântă Și-n cântecul lin, tot mai lin Să te legene gândul cel harnic, Cum curge izvorul preaplin Din sufletul meu nehotarnic! Vreau clipa în loc să mai steie, Să te vadă îndelung ochii mei, Dormi
DORMI LINIȘTITĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1445535047.html [Corola-blog/BlogPost/342975_a_344304]
-
Gherla, unde publică „Amin”, „Strigă stâncile” și „Lupii țiganului”,. În „Tribuna”, Coșbuc publică baladele de inspirație populară: „Blăstăm de mamă”, „Pe pământul turcului” „Angelina”, „Fata codrului din cetini”, „Draga mamei”, povestirile și basmele versificate: „Fulger”, „Brâul Cosânzenii”, „Izvor de apă-vie”, „Tulnic”, „Lioara”, „Rodovica”, „Crăiasa zânelor”, „Rada”, „Numai una”, „Nu te-ai priceput”. Începe să traducă „Divina Comedie”, „la care va lucra timp de peste douăzeci de ani”. Între 1886-1887, Coșbuc traduce, la „Tribuna”, peste 480 de poezii „din 92 de autori greci
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
scriu, m-a tot frământat ideea să scriu un ciclu de poeme cu subiectele luate din poveștile poporului și să le leg, astfel, ca să le dau unitate și extensiune de epopee, ca și la «Nunta Zamfirei», «Moartea lui Fulger», «Fulger», «Tulnic» și «Lioara», «Craiul din cetini», «Laur bolnav», «Patru portărei» (...) Am părăsit ideea din pricină că am făcut greșeala să încep a scrie poemele în două feluri de metre - unele în versuri de 14 silabe, altele în versuri de 8 silabe”. În 1896
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETE CU RĂSUNET 1 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1975 din 28 mai 2016 Toate Articolele Autorului alunec din nou pe un covor de ninse tulnice pururea vindecată de poteca dintre ape răsare firul unei liniști acolo e drumul cu ierburi acolo e drumul de mesteceni zăresc platanul lucioasă calea precum ochiul tău prelung la scăpătat Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNET 1 / Florica Ranta Cândea : Confluențe
SONETE CU RĂSUNET 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1464399639.html [Corola-blog/BlogPost/369189_a_370518]
-
în urmărirea sunetului sfâșietor, împrăștiat în ecouri joase de-a lungul întregii păduri. Am descoperit curând sursa sunetului care mi-a întrerupt meditația. O mână de om, o fetiță, rezemată de un copac de la marginea unei poieni, cânta într-un tulnic de trei ori mai lung decât ea. Am văzut tulnice la viața mea în câteva muzee, dar era prima dată când vedeam pe viu și auzeam cu propriile urechi un sunet atât de amplu, curat și profund. Fetița, cu obrajii
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
lungul întregii păduri. Am descoperit curând sursa sunetului care mi-a întrerupt meditația. O mână de om, o fetiță, rezemată de un copac de la marginea unei poieni, cânta într-un tulnic de trei ori mai lung decât ea. Am văzut tulnice la viața mea în câteva muzee, dar era prima dată când vedeam pe viu și auzeam cu propriile urechi un sunet atât de amplu, curat și profund. Fetița, cu obrajii desenați șugubăț în mii de pistrui, dădu să se oprească
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
și smerită a poienii scăldate în soare. O, ceruri! Jur că n-am mai trăit așa ceva în viața mea! Nu știu cum ieșeau sunetele acelea din pieptul micuț al copilei și cum putea ridica cu brațele cât două rămurele de alun ditamai tulnicul, dar știu că cânta cu atâta foc că mi-au dat lacrimile. - Cum te cheamă, îngerule? Am întrebat îndată ce copila și-a lăsat instrumentul să se odihnească la picioarele ei. - Nicoleta Petruse, a răspuns zâmbind cu soarele în față. - Ai
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
Nicoleta Petruse, a răspuns zâmbind cu soarele în față. - Ai cântat atât de frumos, că mi-e greu să cred că ești reală! Râde. Mi-am împărțit biscuiții cu ea, stând una lângă alta pe covorul curat al poienii, cu tulnicul între noi, ca două prietene vechi. - Vrei să te învăț să cânți? Am dat din cap cu bucurie. Dacă un copil de șapte ani poate, eu de ce n-aș putea scoate măcar un sunet? Am ascultat atentă cum trebuie să
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
noi, ca două prietene vechi. - Vrei să te învăț să cânți? Am dat din cap cu bucurie. Dacă un copil de șapte ani poate, eu de ce n-aș putea scoate măcar un sunet? Am ascultat atentă cum trebuie să înclin tulnicul, cum să potrivesc buzele pe marginea încă mirosind a lemn lăcuit și am suflat. De rușinea sunetului scos de mine, n-am să încerc comparații. În acel moment, Nicoleta a început să râdă în hohote. Părea că râde pădurea însăși
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
-o în buzunarul drept al bluzei de trening, mai mult încurcată decât bucuroasă, după care, m-a privit plină de seriozitate, cu pistruii strălucitori dansând pe fețișoara ei dulce: - Să mai vii pe la mine, să te învăț să cânți din tulnic!
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
fata era invitată la joc și apoi cântărită pe o scândură, în balans, la capătul căreia era pusă zestrea. Moții aveau credința că cele târguite pe culmea Găinii aduceau noroc. Femeile cântau din bucium chemând oaspeții, anunțând începerea sărbătorii, fiindcă tulnicele se foloseau, în general, pentru semnale, chemări. Un loc - simbol a fost și a rămas, acest munte supranumit și Muntele dragostei, prilej de bucurie, de cântec, de dans. Tulnicele - vechi instrumente muzicale de suflat, sunt obiecte de lemn confecționate din
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
noroc. Femeile cântau din bucium chemând oaspeții, anunțând începerea sărbătorii, fiindcă tulnicele se foloseau, în general, pentru semnale, chemări. Un loc - simbol a fost și a rămas, acest munte supranumit și Muntele dragostei, prilej de bucurie, de cântec, de dans. Tulnicele - vechi instrumente muzicale de suflat, sunt obiecte de lemn confecționate din trunchiuri de molid fără noduri, scobite înăuntru și apoi legate cu cercuri de lemn, iar între cercuri au diferite desene populare. Șlefuite de mâinile țăra¬nilor, cu lucrătură minuți
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
din lemn, lucrată și ea cu măiestrie, care folosea și la îmbăiat. A fost cândva, dar astăzi nu mai este ... Pe-aici, mi-s niște ani rămași cu câteva amintiri răzlețe, dar frumoase, din acele locuri minunate. Un astfel de tulnic a stat sprijinit în colțul unui perete din casa noastră, tot până când spațiul de locuit al familiei noastre a fost restrâns. Mă uitam uneori la lucrăturile delicate, colorate în culoarea cojii arborilor și mi se părea că seamănă cu o
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
unui perete din casa noastră, tot până când spațiul de locuit al familiei noastre a fost restrâns. Mă uitam uneori la lucrăturile delicate, colorate în culoarea cojii arborilor și mi se părea că seamănă cu o poezie scrisă; suflam uneori în tulnic și mi se părea că sunetul era jalnic, suna a dor, a înstrăinare ... Îmi inspira un sentiment de tristețe, de regret, precum cântul specific poporului român, acea „Doină ce străpunge timp și univers/ doină ce e șoapta Tatălui Ceresc/ doină
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
Îmi inspira un sentiment de tristețe, de regret, precum cântul specific poporului român, acea „Doină ce străpunge timp și univers/ doină ce e șoapta Tatălui Ceresc/ doină ce poetul a numit-o vers/ doină ce mai ține neamul românesc ... Da, tulnicul suna a jale ... Nu știam, însă, la acea vreme, dar menționez acum, faptul că cea mai veche scriere din Europa (atestată arheologic în 1961) a fost în satul Tărtăria din comuna Săliștea, pe râul Someș, în acest județ binecuvântat. Profesorul
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
Sadoveanu) Din aburul pământului străbun, răsfirat ca din pâinea fierbinte în prag de sărbătoare, sub adierea diminețelor însorite peste care picură mireasma sfântă a acestui Neam Dacoromân, multimilenar și arhibinecuvântat, Dumnezeu luă rotunjimea horei, legănarea apei, tremurul căprioarei, îmbrățișarea dorului, tulnicul doinei Oltului, surâsul soarelui, cutezanța ierbii, broderia florilor, murmurul baladei Jiului, bocetul codrului, firul legendei Dunării, zborul pescărușilor, semeția haiducului, zurgălăii Colindului, neastâmpărul codobaturei, zbuciumul Nistrului, vârtejul vântului, splendoarea dansului, nestatornicia cucului, sfiala fecioarei, nectarul mierii, sprâncenele spicului bălai, minunăția
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
din 15 specialiști proveniți din mai multe județe din țară. În timpul festivalului se desfășoară parada ouălor încondeiate, care sunt macheta festivalului, în căruțe trase de cai. La acest festival au mai avut loc și Concursul Glasul Trâmbiței, Cornului, Buciumului și Tulnicului la care au participat concurenți din toată țara, cât și Parada Costumului Popular Autentic. Tot în muzeu se păstează și macheta Festivalului Păstrăvului, un păstrăv uriaș din nuiele, așezat pe o plută, care în perioada festivalului a fost expus pe
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
PLEACĂ PĂDURILE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1186 din 31 martie 2014 Toate Articolele Autorului 31 Martie 2014 Pleacă pădurile Moților mei, Pleacă pădurile, cele de-Acasă, Rănitul meu suflet, acolo pe stei Își frânge durerea în tulnice arsă... Mă simt de-o tristețe amară cuprins, Parcă și Cerul pe gânduri m-apasă, Pleacă pădurile, de freamătul stins Mai marilor vremii nici nu le pasă! Pleacă pădurile și-n urmă rămâne Setea strămoșilor plânsă-n izvoare, Pleacă pădurile
PLEACĂ PĂDURILE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1396272029.html [Corola-blog/BlogPost/383447_a_384776]
-
în: Ediția nr. 1072 din 07 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului iubitule n-ai auzit glasul iubirii ca o toacă ce te chema în anotimpul culorilor arse de soare în care mâinile mai bâjbâiau după o simplă-mbrățișare? sau ecoul tulnicului de peste deal ce jelea o doină de dragoste neîmplinită? te anunț că în curând pentru mine vei rămâne pur și simplu așezat într-un tablou în imagini frânte pe care nu știu dacă să-l arunc să ardă pe rugul
ELEGIE PENTRU IERTARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Elegie_pentru_iertare_vasilica_ilie_1386442481.html [Corola-blog/BlogPost/363307_a_364636]
-
După încheierea scurtului discurs a urmat vizionarea filmului documentar artistic „Un arbore la mijloc de lumi, Constantin Brâncuși” ce a impresionat în mod pozitiv publicul român prezent în sală. Apoi tânărul cercetător Răzvan ROȘU aducând cu sine un instrument tradițional - tulnicul, a susținut o prezentare interesantă din punct de vedere etnografic a ceea ce reprezintă instrumentul menționat și tradiția zonei sale de baștină din zona Apusenilor, însoțindu-și alocuțiunea cu imagini proiectate. Seara s-a încheiat cu un mic recital de muzică
DE LA SUFLET DE ROMÂN LA SUFLET DE ROMÂN de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1455181913.html [Corola-blog/BlogPost/342941_a_344270]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CHEMAREA MUNTELUI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1660 din 18 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Veniți la Târgul Muntelui în zori, Când soarele din tulnic dă năvală, Veniți, voi fete mândre și feciori, Acolo sus, sub cer de catedrală. Când aurul mai curge din poveste Tot murmurând prin cele cinci izvoare, Veniți la Târg cu lăzile de zestre, La Crucea Iancului, cea iertătoare Și Numelui
CHEMAREA MUNTELUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1437199110.html [Corola-blog/BlogPost/344006_a_345335]
-
-n grâu Sau albăstrie pe marginea iei... Limba e freamăt ori șopot de râu. Limba-i miracolul ce ne-nconjoară, Muzica sferelor ce ne surâd, Limba e cântec suav de vioară Și veselia din ochii ce râd. Limba română e tulnic și bucium, Doină, baladă și dacii râzând, Murmurul apei și-al inimii zbucium, Imnul și oda în suflet arzând. Limba română e fluier, caval, Un Eminescu - Luceafăr nestins, Este Nichita și-al versului val Ce se înalță pe-al minții
LIMBA ROMÂNĂ E MAMA CEA BUNĂ... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/curelciuc_bombonica_1441008581.html [Corola-blog/BlogPost/379517_a_380846]
-
patriotic, NOI: Suntem pământul roditor al unui dacic neam/ Profeții marilor căderi de azi/ Cuvânt pustiu ce am rostit când sângeram/ și ne-ngropam martirii camarazi. Noi suntem oseminte risipite mii/ Și glas de clopot ce-am vestit furtuni/ Când tulnicele sunau jale pe câmpii/ Noi deșteptam chemarea din străbuni. Noi celor drepți le-am înălțat un steag al lor/ Necoborât de-atunci spre învieri/ Cu el am străbătut prin mlaștini sau ogor/ Și l-am sfințit cu jertfele de ieri
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1437039372.html [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
curcubeul de arome și savoare din tradiționalele sărmăluțe românești asortate din belșug cu slănină, cârnați tradiționali, șunculiță țărănească, legume de sezon și pâine din celebrele brutării Salonta și Mădăras. Toți participanții au fost premiați cu diplome și cu un tradițional „tulnic de Bihor”, iar rodul creației culinare - sărmăluțe în foi de varză murată - a fost împărțit gratuit tuturor celor prezenți, spre bucuria și desfătarea gurmanzilor. Tombola organizată în cadrul concursului de gătit sarmale a avut un scop umanitar, fondurile strânse fiind direcționate
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1410107053.html [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
fără susținere, ci un țel lipsit de izbândă. În orice prilej, prin mijloacele de presă scrisă și televiziune, în cadrul diverselor activități, cu ocazia fiecărui eveniment din orizontul tematic al justiției, vocea Asociației Magistraților din România, prin reprezentanții săi, este răsunetul tulnicelor care comunica odinioară peste crestele dealurilor și munților vestind că se apropia o primejdie. Acest aspect denotă o credință neclintită, ca stânca, în sfințenia independenței justiției, și transmite un mesaj eroic, cu atât mai mult cu cât și-l asumă
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430463694.html [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]