652 matches
-
Acasa > Impact > Istorisire > NU GĂSESC LEAC DORULUI (POEZIE BILINGVA TURCA - ROMANA) Autor: Urfet Șachir Publicat în: Ediția nr. 1810 din 15 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu găsesc leac dorului Lacrimi curg din ochii mei, Pe boltă sunt negri nori. Vai, au ars ficații mei Și nu găsesc leac de
ROMANA) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1450212640.html [Corola-blog/BlogPost/378627_a_379956]
-
Canımda sana yanar, Hasretlikten kurtulsam, Seni ben bir unutsam. Gurbet yolunu almaz, Yűreǧime o da az, Kalbim dőner dolașır Bir anda seni bulur! Urfet Șachir Mangalia, 27.05.1995, h 15.00 Referință Bibliografică: Nu găsesc leac dorului (Poezie bilingva turca - romana) / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1810, Anul V, 15 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Urfet Șachir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ROMANA) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1450212640.html [Corola-blog/BlogPost/378627_a_379956]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -ƷIS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -ʒis/-aʒis/-(a)nʒis provine din turcă (-ci). Se adaugă la substantive și rădăcini verbale de origine turcă sau rromă (genuine și integrate). Este productiv. Formează substantive de declinarea V̀/s, -des, ce pot avea și funcție adjectivala. Se pot obține forme distincte de feminin, cu
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
distincte de feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl., prin atașarea sufixului moțional -ka. La adjective formele de feminin pot coincide cu cele de masculin; atașarea lui -ka este opțională. Fără a fi substituit, este reîmprumutat din turcă, prin intermediul romanei, ca -ʒìos/-aʒìos/ -(a)nʒìos cuvintele formate având terminațiile -os, -a, -oja, -es la m. sg., f. sg., m. pl., f. pl. N.. Derivatele cu ajutorul acestui sufix indică deprinderea, îndeletnicirea, meseria, ocupația
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
frecvență este determinată de natura activităților și relațiilor interumane existente între vorbitorii unei populații dintr-o anumită perioadă istorică. La pag. 36 din Etimologicum Magnum Romaniae, Hașdeu spune: „după Cihac, limba română se compune din: o cincime latină, o cincime turcă, două cincimi slavice și o cincime eterogenă”... Mai departe...” nicăieri ca în Dobrogea, românii nu au fost expuși la o mai mare influență slavică și turcă totodată, locuind acolo în strâns contact cu otomanii. Ei, bine, nici chiar în Dobrogea
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
chiar un conac, pe platoul de deasupra târgului actual, unde a rezidat de mai multe ori chemând boierimea la judecăți și porunci, emițând acte și îndrumări. Aici, la granița de vest a Țării Românești tot mai pereclitată de evoluția confruntărilor turco austriece din aceast spațiu sud-est european, domnitorul a organizat un sistem de apărare și supraveghere condus de căpitanii și marii căpitani de Cerneți: Ștefan Cioranul, 1687, Dumitrașcu Spineanu, 1693, Istodor Măneanu, 1694, Matei Fărcășanul, 1706, Dumitrașco Argetoianu, 1707, Barbu Brăiloiu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
se știe însă cu exactitate este faptul că în timpul ocupației otomane a fost construită, în partea de nord a fortului, o clădire cu două nivele, lucru confirmat nu numai de stilul arhitectural al acesteia, dar și de plăcuța inscripționată în turcă deasupra intrării. Aripile de est și de sud ale castelului au fost construite anterior. „În perioada ocupației germane fortul a servit drept închisoare iar pe timpul administrației britanice - ne spune unul din ghizii care conduceau tocmai un grup de români prin
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Idiomul spoitorilor a preluat din turcă sufixul cauzativ -dVr (-tVr), ce formează verbe tranzitive, de la rădăcini și teme ale verbelor turcescoide. Are 6 variante, ce se armonizează cu vocală ultima a rădăcinii/temei de derivat: -dïr (-tïr) după a și ï
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483558169.html [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
nume de acțiuni, de gen feminin, dar cu sens nuanțat față de cel obținut cu abstractizantul obișnuit. Particula -va este preluată din româna dialectală (-uă / -vă / -lă), tot ca mijloc de integrare a substantivelor feminine terminate în vocală accentuată achiziționate din turcă și din limbile balcanice. marebàva război, bătălie veselbàva petrecere Referință Bibliografică: SUFIXUL -(V) B`AVA / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2278, Anul VII, 27 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Sorin
SUFIXUL -(V)B`AVA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1490646768.html [Corola-blog/BlogPost/373045_a_374374]
-
smerlì/s, -des | kïsmerlìk/a, -es paral`ï/s, -des | paral`ïk/a, -es nazl`ï/s, -des | nazl`ïk/a, -es § Fără a fi înlocuit, este readoptat din turcă, prin intermediul romanei, ca -lì-, cuvintele formate având terminațiile de N. sg. și pl. -os și -oja la m., -a și -es la f.. § Un sufix asemănător, -lìv-/-lìw-, provine din bulgară (-лив), via română (-liv
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473873951.html [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
Magdalena Măneanu Muzeul Regiunii Porților de Fier este cunoscut ca un muzeu cu un patrimoniu divers, complex, valoros. Între multe alte aspecte pe care le ilustrează este și acela al prezenței unor minorități etnice în zona Porțile de Fier, izolatul turco musulman de pe fosta insula dunăreana Ada Kaleh. Este necesar de amintit că a existat un plan de reconstituire pe Insula Simian a aspectelor de civilizație de pe Ada Kaleh cât și a altor ,localități de pe cursul Dunării ,care au fost parțial
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Nufar_pe_dunare_ada_kaleh_varvara_magdalena_maneanu_1368170626.html [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
duce la îndeplinire conform planului însă, un lucru este cert și foarte important și anume, că s-a constituit Fondul Ada -Kaleh de la Muzeul Regiunii Porților de Fier , singurul reper material și documentar, ce reflectă modul de viață al izolatului turco musulman de pe Ada-Kaleh și care se valorifica periodic expozițional și publicistic ,cât și permanent . Despre istoricul constituirii, structura și desrierea fonduluivezi mai pe larg Varvară M.Măneanu, Tezaur din Ada Kaleh, Editura MJM, Craiova , 2005, 119p. +24 pl. Demersul expoziționalpe
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Nufar_pe_dunare_ada_kaleh_varvara_magdalena_maneanu_1368170626.html [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
De ce n-ați reconstrui o bătălie de-a lui Ștefan cel Mare? Dragii mei scriitori, de ce n-ați scrie poezii, mii de mulțumiri lui Ștefan cel Mare că a reușit să vă țină români adevărați, că fără de el am vorbi turca sau poloneza astăzi. Vă plângeți că turismul nu aduce bani! Cum să dea bani turiștii străini dacă tot ceea ce văd aici, la noi, sunt peisajele cu politicieni nevăzători! Dar și eu sunt de vină, și toți oamenii, românii, că nici
VIITORUL TRECUTULUI de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1446314253.html [Corola-blog/BlogPost/353950_a_355279]
-
din vremea când aceasta făcea parte din Imperiul Otoman. După ce insula a pierdut rolul militar (încă înainte de Congresul de la Berlin din 1878), militarii aflați în garniziana nu au părăsit insula, ci și-au întemeiat familii constituindu-se astfel această comunitatea turco musulmană de pe Ada-Kaleh. Ea, prin modul de viață oriental, un mic orient în mijlocul Dunării. Atunci cand insula și comunitatea trec sub protecția României, după 1919, locuitorii insulei se vor bucura de privilegii economice ce au facilitat rolul de obiectiv de interes
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/_ada_kaleh_mit_si_at_varvara_magdalena_maneanu_1368098519.html [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL DIMINUTIVAL -ƷIKOS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului § Este adoptat din turcă (-cık/-cik/-cuk/-cük). § Alomorfe: -ʒìk/os, -a, -oja, -es (m. sg., f. sg., m. pl., f. pl.) § Se aplică îndeosebi substantivelor de declinarea V̀/s, -des. (o) para/s, -des ‘ban’ | para + -ʒìkos > paraʒi
SUFIXUL DIMINUTIVAL -ƷIKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473708637.html [Corola-blog/BlogPost/372635_a_373964]
-
grea, pentru tratarea căreia a cerut medici de la Sibiu . În tinerețe s-a ocupat cu negustoria, ne-o spun mai multe marturii ale timpului. Una, polonă, spune că ar fi făcut comerț cu vite, o alta, spaniolă, cu giuvaericale. Știa turca și greaca. Avea un scris frumos, energic, iscalitura sa se recunoștea fără greutate. Mama voievodului a fost Teodora Cantacuzino , care avea rădăcini grecești. Radu Popescu susținea: muma-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -MAKOS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -mák este marca infinitivului pozitiv în turcă. Se adaugă doar rădăcinilor verbale care au în silaba finală o vocală posterioara. Originând în acestă, nominalizatorul deverbal spoitoresc -màk- se alipește rădăcinilor verbelor turcescoide, integrate cu infixul -(V)sar- sau rrome. Substantivele abstractive formate cu acest sufix
SUFIXUL -MAKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1478362539.html [Corola-blog/BlogPost/372649_a_373978]
-
merită toată stima și mândria, a ieșit Soundcity. Suoni dalle città di frontieră. Sounds from Bordertowns (Finisterre 2016). Bandă nu mai e mică, a crescut, dar e la fel de interesantă. Cântă și povestește, curat sau amestecat, în sabir („limba mării”), în turcă, în arabă, în franceză, în spaniolă, în napoletană, în română sau în macedoneană. Descrie frumusețile, speranțele și durerile „orașelor de frontieră” ale Mediteranei. E o călătorie. O aventură care începe la Lampedusa, cu un început de „Tatăl nostru” în swahili, continuă
Ascultați „Marea cu sarea” cântată într-o limbă care probabil vă va suna surprinzător de cunoscut by https://republica.ro/ascultati-zmarea-cu-sarea-cantata-intr-o-limba-care-probabil-va-va-suna-surprinzator-de-cunoscut [Corola-blog/BlogPost/337809_a_339138]
-
pan „soare“ în limba xinca din Guatemala. Cf. saengjwi „șoarece“ (coreeană) ~ sngi „soare“ în khasi. Adăugăm: bera „șobolan“ în hausa (Nigeria) ~ beru „soare“ (malto, dravidiana, sudul Indiei); kuma în tonga ~ kam, kham „soare“ în țig., nagameză (estul Indiei); sîçan în turcă ~ siqiniq „soare“ în eskimo, suka „stea“ (dravid.). Citim pe internet despre Apollo smintheos că „his mouse connection is less clear“ și că avea templu în orașul Chrysa or tocmai krysa înseamnă „șobolan“ pe rusește și îl explicăm prin khors „soare
MOUSE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1470297320.html [Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199]
-
tungusă buga, dravidiană *ban „cer“. Despre en (= n) ne gândim la începutul cuvântului „cer“ în mongolă naga (= sumer. an). L în arabă (el) se poate explica prin langi „cer“ în polineziană, langit în indoneziană. Tot așa d (-da, -de în turcă, di în indoneziană) le deducem din dang „cerul“ lituanian, dar și i.e. *dieu „cer“. În sfârșit, k „către“ (indonez. ke „la“) pare a fi din i.e. dacic *ker „cer“ (egipt. ker „cerc“), ori ki din limba bari (Africa). Adăugăm -p
ORIGINEA UNOR PREPOZIŢII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1483610278.html [Corola-blog/BlogPost/369925_a_371254]
-
are un ochi proaspăt și nu este blazat. Un ziarist britanic a scris o carte despre regiune care rămâne completă și actuala după 20 de ani . Încercăm o abordarea similară: patru ochi proaspeți, niște tehnică digitală, dicționare de rusă și turcă, și multă curiozitate - într-un tur de forță de trei luni. Vrem să vedem amestecul de popoare și diversitate și avem avantajul că suntem de-ai locului. O să fie o orbecăiala grozavă. În toată regiunea, civilizația e o noțiune care
Viziteaza Marea Neagra! Masina ta e deja acolo! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18797_a_20122]
-
a vedea „ de lat, lata „ploaie” apă în oropom, Etiopia, sigur și de lat „mlaștină” în egeeana, blato „baltă” slav etc.. Engl. see se pronunță că și șea „marea, apa mării”, cu et. nec. după noi cf. șu „apă” în turcă etc., țig. dik cf. dik „apă” în viceyta, limba arawak (chibchan) din America Centrală și alte zeci de exemple (v. Eseu... pp77-78). Dar a sta și a ședea par în relație cu vorba stea, căci astrul nopții stă pe loc, pe când
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1405325538.html [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
Ea însă nu realizează Că toți o cam persiflează. În neștiința ei se vede Ceea ce nimeni nu crede. Face trimitere la DEX, Te face să rămâi perplex. Candriu, pentru ea înseamnă Un om la suflet bun, bag seamă. Kand din turcă e venit Tradus, înseamnă smintit. Adică este într-o ureche Un om nebun, fără pereche. Dreptate, deci au toți sătenii Candria i se potrivește lelii! Ionel GRECU Referință Bibliografică: CANDRIA / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1539, Anul
CANDRIA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1426796116.html [Corola-blog/BlogPost/370188_a_371517]
-
Floarea Calotă și colindători din Țara Loviștei. Anul e gata să zboare în adâncul ceriului. De când e lumea și pământul se cântă imnuri de laudă în cinstea Timpului, care moare și învie. La noi, e întruchipat în măști precum capra, turca, cerbul. E invocat în forme străvechi de colinde sub formă de leu, dulf, bour, după cum se învârte soarele prin zodiac. Colindele se scandează ca să nu se uite. Sunt cele mai vechi cântece ale omenirii, le-au ctitorit zeii. Colindătorii se
Crăciun Fericit la TVR2! by http://revistaderecenzii.ro/craciun-fericit-la-tvr2/ [Corola-blog/BlogPost/339249_a_340578]
-
despre sărbătoarea noastră de Crăciun ca fiind împrumutata direct de la rivala ei păgâna. Pentru numele soarelui krat la proto-daci în afară de gr. kratos “putere, forța” (care vine de la soare) adăugăm: sl. krat “ oară, data”, kart “oraș” la semiți, kurt “lup” în turcă, kart “bătrân” tot în turcă, kurt “surd“ în letona etc. Toate aceste cuvinte oară, oraș, lup, bătrân, surd provin de la diferite denumiri ale astrului zilei (surd seamănă cu sur “soare” în v. ind., “bătrân” la Goga și alți poeți: la
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402387520.html [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]