586 matches
-
citați de Virgil Cândea, ne îngăduim să adăugăm aici: Gh. I. Constantin, La réactualisation de l'Histoire de l'Empire Ottoman de Démètre Cantemir - à l,'occasion de la commémoration du 300ème anniversaire de la naissance de l'auteur, extras din Cultura turcica, Volumen V-VII, Ankara, 1968-1970, p. 55-66; Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Dimitrie Cantemir, istoric al Imperiului Otoman, "Studii", Revista de istorie, ț. 26, 1973, 5. p. 971-989.
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Un voivod de origine cumană la începuturile Țării Românești (Humanitas, 2007), a avut întotdeauna efecte perceptibile și asupra cercetărilor și a instrumentelor lingvistice. În cazul dat, nu mă gîndesc în primul rînd la domeniul etimologiei - unde, din fericire, existența elementelor turcice vechi e bine cunoscută și studiată cu seriozitate de către specialiști - , cît mai ales la lucrările lexicografice, la modul de consemnare a acelor sensuri care depind de o interpretare istorică. Noțiunile organizării politice au presupus - mai ales în perioada comunistă - raportarea
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
drept tuvin și cere anumite drepturi pentru poporul său. Până atunci, însă, oficial, se spunea (nu se și... considera) că în Mongolia nu ar exista decât o singură minoritate națională - kazahii. De altfel, și aceștia, ca și tuvinii, de origine turcică. Numai că tuvinii, reieșea, nici nu ar fi existat, de facto. Iată cum își amintește Galsan acea întâlnire la partid: "Sub guvernarea lui Tsedenbal, se tăinuia adevărul că în Mongolia ar exista și tuvini. Când Tsedenbal mă convocă în mai
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
XIV pentru a controla traficul pe Dunăre, numit după Sf. Gheorghe (San Giorgio), patronul orașului lor natal; Gorj - de la cuvântul slav “gora” (munte) și râul Jiu (“Jiul de munte”); Harghita - probabil din har (“deal” sau “munte” în limbile semitice și turcice); Hunedoara - de la orașul Hunedoara, provenit din numele propriu maghiar Hunyad și vára - cetate (cetatea lui Hunyad); Ialomița - după râul Ialomița, denumire de origine slavonă (“ialov” - pustiu); Iași - posibil de la populația sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I (în
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]
-
termen curent pentru pisică, în turca actuală, apare substantivul kedi, dar este înregistrat și pisi, denumire a animalului „în limbajul copiilor”, despre care se spune că este folosit și ca interjecție de chemare. Mai multe studii și dicționare ale limbilor turcice (Kurtuluș Öztopçu, Dictionary of the Turkic languages, 1996; Turkic languages, 2004 etc.), ca și paginile lexicografice din internet (wikipedia, wiktionary) indică marea răspândire a variantelor pisik, pișik, piși în interiorul acestei familii de limbi, în primul rând în azeră și turkmenă
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]
-
paginile lexicografice din internet (wikipedia, wiktionary) indică marea răspândire a variantelor pisik, pișik, piși în interiorul acestei familii de limbi, în primul rând în azeră și turkmenă. Așadar, e foarte posibil ca pisic să fie în română un cuvânt de origine turcică, împrumutat ca atare și care și-a format cu ușurință un feminin, prin asimilarea finalei -ic cu un sufix deja existent și care avea și corespondentul feminin -ică. De altfel, denumirile pisicii sunt în română un bun exemplu al numeroaselor
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]
-
de regate”. în aceeași perioadă, în Egipt, primul principe occidental menționat în mărturiile scrise, regele Menes, stăpânește atât Egiptul de Sus, cât și Egiptul de Jos și înalță monumente de piatră pentru perpetuarea gloriei sale; alte popoare, numite „indo-europene” și „turcice”, pun bazele unor civilizații în India de Nord și în Mesopotamia; altele, numite „turcice” și „mongole”, creează orașe-cetăți în Mesopotamia îUr, Sumer, Ninive și Babilon). O nouă invenție revoluționară, scrierea cuneiformă, apărută puțin mai înainte, permite păstrarea urmelor uneia dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
regele Menes, stăpânește atât Egiptul de Sus, cât și Egiptul de Jos și înalță monumente de piatră pentru perpetuarea gloriei sale; alte popoare, numite „indo-europene” și „turcice”, pun bazele unor civilizații în India de Nord și în Mesopotamia; altele, numite „turcice” și „mongole”, creează orașe-cetăți în Mesopotamia îUr, Sumer, Ninive și Babilon). O nouă invenție revoluționară, scrierea cuneiformă, apărută puțin mai înainte, permite păstrarea urmelor uneia dintre primele cosmogonii, Epopeea lui Ghilgameș, o reflecție asupra dorinței ca motor al Istoriei, matrice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
par“ o fi sl. kolo „roată“ (< soare)? • tc. yün „lâna“ este comparabil cu siun „soare“ în tunguso-manciuriană cu s > y, fenomen cunoscut. • cană în sp. „fir de păr alb“ e legat de numele soarelui kon, kan, kün în cimușă, i.e., turcica, de unde caniș, kon', can etc. • rus. vors „par, puf la stofe“ vine din v. iran. varesa, sogd. wrs „par“ de fapt volos cu l > r (Etimologia 1970, 354), de aici și ainu rus „blană“. • Ch. fă „par“ trebuie legat de
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
amerind.). • hayt în Caucaz, hae coreeană, hue în fon (niger-congo), hi în japoneză. • inti în quechua (Peru) ~ init (ilokano, Filipine), utu (sumeriana) ~ kot (melaneziana, mansi pe Obi), kath în etrusca, kuat (kamaiura, Brazilia). • kin (chontal, de Tabasco, chorti, Mexic), kin (turcice) ~ kiin, gün (turcă). • kame, kamo, kamoi, kamui (amerind.) ~ kham în țig., nagameză (India); cu k = ț : toma în wiyot (California). • kuarasy în tapinambá (America de Sud) ~ khursun (sciți). • la (samoana) east pomo, hawaiană, varianta cu l a lui ra din egipteană etc.
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ CU NUMELE SOARELUI.CONFUZIA CER-SOARE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362350_a_363679]
-
Guinee); kira „soare“ (persana). • sora „cer“ (jap.) ~ sur, sura, surya (toate skr.), seră, sora-, sare- (cele 3 în Papua N. Guinee, vezi lista). • es „cer“ (keta, Siberia) ~ es „soare“ (betoi, Columbia), cf. eza „soare“ în khmera. • tură „cer“ în ciuvașa (turcica) ~ thura „soare“ (burmeză). • pelet „cer“ (ciuvașa) = polto (nandi, Kenya) ~ Apolo, Apelo (greacă veche); în comecrudo / l. hokan, amer. apel „cerul, deasupra“. • anu „cer“ în asiro-babil = num la samo(ezi) = nem în v. irlandeză ~ egipt. Nut „zeița cerului“ ~ nyima „soare“ (tibetana
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ CU NUMELE SOARELUI.CONFUZIA CER-SOARE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362350_a_363679]
-
pământesc. Noi am explicat termenul „câine“ plecând de la ... soare! Să se observe că atât *kuen/*kuon din i.e., cât și kuan, etimologie globală (Ruhlen) prin cele două consoane trebuie să derive din numele soarelui kin, kün, kon etc. din limbi turcice, maya (Mexic), chimu (Peru) etc. Și tot așa slavul peș „câine“ e în relație, după noi, cu soarele fenician sepes, hawaianul ilio seamănă cu ilio „soare“ grecesc, în oromo (Africa) sare „câine“ este exact sare „soare“ în kaipi, toaripi (Papua
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
Dictionary) cf. cerchez (Caucaz) daga „soare“. • Dacii trebuie să fi numit câinele kînu (= kânu?) căci găsim un nume de plantă la Dioscoride kinuboila, iar la Apuleiu cinubula, corespunzător gr. kuon, lat. caniș < i.e. * kuen, acesta asemănător cu numele soarelui la turcici kün sau la indienii din America kin „soare“. Este foarte ciudat că japonezii au inu „câine“ adică acel kinu traco-dacic cu k- eliminat. Numele dacic reprezintă plantă mutatoare, împărăteasa, tidva de pământ, în germ. Hunds - kürbiss adică „al câinelui dovleac
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
tien, jap. ten și, cum t'=k', și cu engl. sky ,,cer“, skin ,,piele“, kina „coajă“ în amerindiană. Este limpede că engl. tree ,,copac“ seamănă cu ciuvaș tura ,,cer“ fiind o paralelă a subst. cu d: *der, daer, din limbile turcice. În același timp nu putem să nu observăm că jap. ki ,,copac“ ne trimite cu gândul la sumer. ki „pământ“ ori, mai sigur, la ki din limba bari, unde are sensul „cer“ (în Ciad). La fel sl. donb „stejar“ e
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
verba, pare a fi legată de v ind. ha „soare”, peste tot cu h dispărut. În unele limbi că basca, maghiară desinența de plural e k despre care nimeni nu știe de unde provine. Noi o deducem din numele soarelui la turcici kun, kin și amerindieni, kor „soare” în didinga, Sudan, kala, astrul diurn hawaian, khepra la egipteni. Limba quechua din Peru ne deconspira secretul: wasi - kuna „case” față de wasi „casă”. Pluralul în s latin de unde în limbile neoromanice, engleza se compară
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
tamil, sudul Indiei, cf. min „soare” în kansa, SUA; masho în limbi indiene poate fi apropiat de mash “soare” în nubiană, ryba slav de ruwa „soare” în chaga, Tanzania, nima în bribri, America Centrală, de nyima „soare” tibetan, balîk, palîk în turcice de Palk, zeul soarelui la coreeni, hae în araona, Bolivia, de hae, astru în coreeană, kinu în angor față de kin în turcice, amerindiene, saengseon în coreeană, sngi „soare” în khasi, India. - Așadar i-e * pisk „peste” e în relație cu
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
slav de ruwa „soare” în chaga, Tanzania, nima în bribri, America Centrală, de nyima „soare” tibetan, balîk, palîk în turcice de Palk, zeul soarelui la coreeni, hae în araona, Bolivia, de hae, astru în coreeană, kinu în angor față de kin în turcice, amerindiene, saengseon în coreeană, sngi „soare” în khasi, India. - Așadar i-e * pisk „peste” e în relație cu fenicianul sepes, sipis „soare” + suf. dim. k, deci era peștele cel mic față de balenă, pește uriaș, umflat, în gândirea omului primitiv. Interviu
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
men la gr., mensis la români. Aici trebuie să amintim și adjectivul românesc stingher „izolat, răzleț, singur“ dedus de L. Șăineanu din stingheri < stăngâni < slavă, dar lăsat cu et. nec. în DLRM, DEX, MDE, V. Breban etc. Poate fi cerul turcic tengher, precedat de s, cf. și engl. lone, lonely, alone „singur, stingher“ ~ luna. Sunt și numerale mai greu de explicat. - sl. edin e legat de magh. egy < ég sau de chin. tien, ambele „cer“? - armeanul mi, în schimb, se apropie
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
acestuia, Baku, s-a păstrat un Templu al Focului Veșnic. Azerbaidjanul istoric era locuit de o populație de origine iraniană, cu limba azeră veche, din familia limbilor iraniene, și cu zoroastrismul ca religie, dar între secolele XI-XIX, în urma invaziei neamurilor turcice din Asia Centrală, s-a produs, treptat, o turcizare a populației, care acum are o limbă turcică și religia islamică. În Antichitate, Azerbaidjanul, care era provincie în Imperiul Persan, a făcut parte din Imperiul Macedonean al lui Alexandru Macedon, apoi din
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
populație de origine iraniană, cu limba azeră veche, din familia limbilor iraniene, și cu zoroastrismul ca religie, dar între secolele XI-XIX, în urma invaziei neamurilor turcice din Asia Centrală, s-a produs, treptat, o turcizare a populației, care acum are o limbă turcică și religia islamică. În Antichitate, Azerbaidjanul, care era provincie în Imperiul Persan, a făcut parte din Imperiul Macedonean al lui Alexandru Macedon, apoi din Imperiul Seleucid (partea de nord-est a moștenirii Macedoneanului). Au urmat secole de istorie frământată a Azerbaidjanului
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
daga „soare“ (Caucaz), respectiv cu albanezul diell,; tot în mongola mai e üsür „leap“ (< sur „soare“?) Eskimo nangivok „el sare“ se compară cu nange „soare“ în limba fula (Senegambia, Guineea, Camerun, Sudan). Dere „a sări“ în hausa e apropiat de turcic daer „cer“, daire „toba“ (rotundă), giro „soare“ în bassa (niger-congo) cu g = d. Legat de verbul a sări sunt: purice, lăcusta etc. Pe latinește puricele era pulex, se vede relația cu „a sări“ în portugheză, cu Apolo și cu Palk
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
prima silaba decupata. Puricele cu r că în românește îl au turcii: pire, evreii parosh, coreenii piorek (pjorek) maorii puruhi, dar mai aproape de Apolo sunt: fale în cușitică, pelia în qwara, pillo în omotică, pilla în cușitica de est. În turcice p > b: bürče, mong. bürge „purice“. Numele lăcustei e legat tot de a sări: rus. sarančá, bg. skakaleț (cf. rus. skak- „a sări“), fr. sauterelle, grasshopper etc. Magh. sáska „lăcusta“ pare legat de sas „soare“ în wintu (nat. amer.) asis
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
mic, șanț mic“, în explicarea căruia nimeni nu s-a gândit să-l compare cu „trestia, stuful“. Cuvântul fr. rigole este explicat prin medio-olandezul regel, iar acesta din lat. regula „linie dreaptă“. După noi în rigolă putem vedea și cuvinte turcice - și nu numai - de exemplu arîk, arîg, arig, care înseamnă „canal“ și care sunt derivate din verbul „a săpa“ (vezi Sevortian, op. cit., p. 189, comparate cu dravidiana foarte multe detalii și chiar cu „a ara“. Și mai interesantă este existența
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
Și mai interesantă este existența unui lat. class. arrugium „galerie de mină“, cuvânt de origine iberică care a dat sp. arroyo, arrugie, atestat în 1729 cu sensul „canal de scurgere în mine (NDE, 48). Arrug seamănă bine cu arîg din turcice - mai ales cu mong. arug- pentru a nu le considera înrudite. Este probabil vorba de neamuri finice ori turanice care s-au amestecat cu celții sau care au cutreierat tot nordul și vestul Europei în preistorie. Și au lăsat urme
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
bani de lemn. Acad. Graur, Nume de locuri, B., 1972, p. 22 respinge ipoteza arătând că împrumutul este din română în maghiară fără a spune de unde vine în limba noastră. După părerea noastră Făgăraș vorbește de relațiile cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc. de la care avem ape în-ui: Vaslui, Covurlui, Desnățui, Vedea etc. Astfel în ciuvașa (limba turcă bulgară) găsim văgăr „bou, taur“, corespunzător lui fuguor din mongură (lbă mongola, Sevortian, p. 523) ce conțin consoanele f, g, r
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]