55 matches
-
conflict deschis. Se vor pregăti împreună, vor cânta împreună aceeași muzică, de pe aceleași partituri, opus-uri simfonice semnate de George Enescu, de Verdi, de Elgar, de asemenea Concertul pentru vioară de Beethoven... Protagonistul concertului bucureștean este marele violonist italian Uto Ughi, unul dintre ultimii importanți elevi ai lui George Enescu, un muzician de faimă internațională, artist aflat la zenith-ul unei prodigioase cariere solistice. Celălalt protagonist al actualului turneu este tânăra violonistă italo-română Anna }ifu, laureată cu distincție supremă a ediției din
Momentele muzicale ale lunii noiembrie by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6741_a_8066]
-
Constanda și cu ficiorii luiînepoată. Leat 7171 [1663], un zapis de la Agahie și soru-sa Caî și cu frații lor au vîndut partea lor ce se va alegi din sat din Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt, drept 5 ughi. Leat 7200 [1692], un zapis de la Anghelușea, fata lui Dumitru vel vameș, jupîneasa lui Simin neguțătorul au dat danie tot sat[ul] Hilipeni dum[i]sale lui Manolachi Rusăt biv vel sugeru, cu tot locul și cu mori și cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
partea lor ce s-ar alegi din sat din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt Î. e la Maria și Nistoî / Î.. partea lor din sat din Hilipeni din partea de jos ce se va alegi partea lui Toader Oală, drept 10 ughi dum[i]sale Pătrașcu treti logofăt. Leat 7163 [1655] ghen[arie] 27, un zapis de la Lazor Breahnă au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt un locă de prisacă din sat din Hilipeni din partea din sus, drept 15 lei bătuți. Leat 7180
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
7171 [1663] mai 29 un zapis de la Nan Burnazu și cu fimeia lui Sana și cu ficiorii lor au vîndut partea ce se va alegi din sat din Hilipeni partea lui Hurdubeiu, au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt, drept 15 ughi din tot locul... Pătrașcu treti logofăt din tot locul drept 5 ughi. Leat 7171 [1663], un zapis de la Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii ei Macsin și Sîrghie și Istodor au vîndut partea lor ce se va alegi din partea din jos
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Sana și cu ficiorii lor au vîndut partea ce se va alegi din sat din Hilipeni partea lui Hurdubeiu, au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt, drept 15 ughi din tot locul... Pătrașcu treti logofăt din tot locul drept 5 ughi. Leat 7171 [1663], un zapis de la Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii ei Macsin și Sîrghie și Istodor au vîndut partea lor ce se va alegi din partea din jos din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt din tot locul drept 15 ughi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ughi. Leat 7171 [1663], un zapis de la Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii ei Macsin și Sîrghie și Istodor au vîndut partea lor ce se va alegi din partea din jos din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt din tot locul drept 15 ughi. Un zapis făr[ă] de veleat de la Ion Role[a] cu ficiorii lui Vidrașcu și Sava au vîndut a lor dre[a]ptă ocină a lor ce se va alegi din Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt. drept
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zapis făr[ă] de veleat de la Ion Role[a] cu ficiorii lui Vidrașcu și Sava au vîndut a lor dre[a]ptă ocină a lor ce se va alegi din Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt. drept 10 ughi din tot locul. Un zapis făr[ă] de veleat, de la Costantin sin Ion din Hilipeni au dat partea lui ce s-ar alegi lui Pătrașcu treti logofătî..12 ughi birul lor și pentru alt bir al lor ce i-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt. drept 10 ughi din tot locul. Un zapis făr[ă] de veleat, de la Costantin sin Ion din Hilipeni au dat partea lui ce s-ar alegi lui Pătrașcu treti logofătî..12 ughi birul lor și pentru alt bir al lor ce i-au plătit Pătrașcu treti logofăt; s-au dat și vecini și au dat și partea din moșie. Un zapis făr[ă] de veleat de la Irimiea și Stanca și Alicsandra feciorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toată partea lor ce s-ar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7171 [1663], un zapis de la Ion și sora lui Draga ficiorii lui Platon au vîndut partea lor ce s-ar alegi din partea de jos drept 5 ughi lui Pătrașcu treti logofătî. șană la Obîrșie. Leat 7173 [1665], un ispisocă de la Măria sa Istrati Dabija Vodă de pîră ce au avut Pătrașcu treti logofăt cu Gheorghi și Istrate și Iacob ficiorii lui Mihăil Năforniță pentru moșia Hilipeni și i-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mulți oameni buni. i pentru credință, am pus degitul și acești boieri au iscălit ca să se știe. * Fșrș dat Cîrstina Platoneasa și cei trei feciori ai ei vînd lui Pătrașcu al treilea logofăt partea lor din moșia Filipeni pentru 13 ughi, bani buni. „Adică eu Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii mii Sîrghie și Macasin și Aftodor din satul dumisale lui Pătrașco logofătul al treilea din Hilipeani, ce iaște în ținutul Tecuciului, scriem și mărturisim cu acestu zapis al nostru, cum noi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dreaptă ocină și moșie, toată partea ce avem la sat la Hilipeani, den cîmpu și den pădure și den pomet și den vatra satului, cu tot locul și cu tot vinitul. Această moșie o am vîndut dumisale logofătului dript treisprezece ughi bani buni și ni-au plătit plătit dumnealui tot deplin, precum nei-am tocmit, căci am socotit, că altul nu încape fără [numai] dumnealui. Pentru acesta ca să-i fie dumisale dreaptă ocină și moșie și giupînesei dumisale și cuconilor dumisale și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boieri, cu plecare spre învățătură și științe. Antioch Cantemir, în timpul cât a fost domn al Moldovei, s-a îngrijit de organizarea și funcționarea școlilor, printr-un act domnescă care obliga toate mănăstirile să verse la mâna mitropolitului țării câte 120 ughi (moned de aur) pentru trebuința școlilor. Progresul a fost lent și nesemnificativ: erau domni care nu șștiau boabă de carte, nu mai vorbim de majoritatea boierilor, dar nici unii călugări nu șștiau carte (mulți nici nu erau de etnie român ), iar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
semnat Io Matei Voevod Basarab”12). În anul 1640, Dobricenii se vând rumâni Mănăstirii Arnota și astfel, ca rumâni ai mănăstirii, ei reușesc să scape de maglă. Matei Vodă însă „din cămara domniei sale” a plătit această moșie cu 950 de ughi, adică galbeni ungurești, făcând din aceasta moșia sa de suflet, la care va ține foarte mult, dorind să ridice aici un schit. De aceea, la 1642, Matei Vodă face act de danie mănăstirii Arnota, pentru ca „să fie satul Dobriceni, cu
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
și ohumnică în veci și cine se va trage din ei. Și l-am vândut acest munte cu apa, cu uscatul, cu pădurea, cu ce-ar fi împrejurul lui, cât scrie mai sus și l-am vândut drept bani gata ughi 19. Drept aceea și noi i-am dat acest zapis al nostru, credincios și adeverit ca să fie lui de credință. Și când am făcut acest zapis al nostru, credincios și adeverit mulți preoți și oameni buni au fost mărturii: întâi
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
de robi ș.a.m.d. Astfel - ca să folosesc un exemplu oferit de Șarolta Solcan -, în anul 1642, spătarul Preda Buzescu, neputând să-i dea surorii sale Caplea zestrea promisă de nuntă („un rând de haine de sarasir, drept 50 de ughi, o cunună de aur de 40 de ughi, brățări de aur de 20 de ughi, 3 inele, de 9 ughi, 2 perechi de cercei, de 6 ughi, 5 țigani, de 75 de ughi și leagănul cu telegarii de 120 de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un exemplu oferit de Șarolta Solcan -, în anul 1642, spătarul Preda Buzescu, neputând să-i dea surorii sale Caplea zestrea promisă de nuntă („un rând de haine de sarasir, drept 50 de ughi, o cunună de aur de 40 de ughi, brățări de aur de 20 de ughi, 3 inele, de 9 ughi, 2 perechi de cercei, de 6 ughi, 5 țigani, de 75 de ughi și leagănul cu telegarii de 120 de ughi, care fac peste 320 de ughi”), îi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
anul 1642, spătarul Preda Buzescu, neputând să-i dea surorii sale Caplea zestrea promisă de nuntă („un rând de haine de sarasir, drept 50 de ughi, o cunună de aur de 40 de ughi, brățări de aur de 20 de ughi, 3 inele, de 9 ughi, 2 perechi de cercei, de 6 ughi, 5 țigani, de 75 de ughi și leagănul cu telegarii de 120 de ughi, care fac peste 320 de ughi”), îi dăruia satul Florești cu toți rumânii. Cadoul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
neputând să-i dea surorii sale Caplea zestrea promisă de nuntă („un rând de haine de sarasir, drept 50 de ughi, o cunună de aur de 40 de ughi, brățări de aur de 20 de ughi, 3 inele, de 9 ughi, 2 perechi de cercei, de 6 ughi, 5 țigani, de 75 de ughi și leagănul cu telegarii de 120 de ughi, care fac peste 320 de ughi”), îi dăruia satul Florești cu toți rumânii. Cadoul întrecea în valoare lucrurile făgăduite
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zestrea promisă de nuntă („un rând de haine de sarasir, drept 50 de ughi, o cunună de aur de 40 de ughi, brățări de aur de 20 de ughi, 3 inele, de 9 ughi, 2 perechi de cercei, de 6 ughi, 5 țigani, de 75 de ughi și leagănul cu telegarii de 120 de ughi, care fac peste 320 de ughi”), îi dăruia satul Florești cu toți rumânii. Cadoul întrecea în valoare lucrurile făgăduite. Ca urmare, cumnatul său îi dădea înapoi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de haine de sarasir, drept 50 de ughi, o cunună de aur de 40 de ughi, brățări de aur de 20 de ughi, 3 inele, de 9 ughi, 2 perechi de cercei, de 6 ughi, 5 țigani, de 75 de ughi și leagănul cu telegarii de 120 de ughi, care fac peste 320 de ughi”), îi dăruia satul Florești cu toți rumânii. Cadoul întrecea în valoare lucrurile făgăduite. Ca urmare, cumnatul său îi dădea înapoi 100 de ughi. în zestrele date
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o cunună de aur de 40 de ughi, brățări de aur de 20 de ughi, 3 inele, de 9 ughi, 2 perechi de cercei, de 6 ughi, 5 țigani, de 75 de ughi și leagănul cu telegarii de 120 de ughi, care fac peste 320 de ughi”), îi dăruia satul Florești cu toți rumânii. Cadoul întrecea în valoare lucrurile făgăduite. Ca urmare, cumnatul său îi dădea înapoi 100 de ughi. în zestrele date fetelor intrau ocini, sate, vii etc., de regulă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de ughi, brățări de aur de 20 de ughi, 3 inele, de 9 ughi, 2 perechi de cercei, de 6 ughi, 5 țigani, de 75 de ughi și leagănul cu telegarii de 120 de ughi, care fac peste 320 de ughi”), îi dăruia satul Florești cu toți rumânii. Cadoul întrecea în valoare lucrurile făgăduite. Ca urmare, cumnatul său îi dădea înapoi 100 de ughi. în zestrele date fetelor intrau ocini, sate, vii etc., de regulă cumpărate (Vlad Voievod Călugărul a cumpărat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de 75 de ughi și leagănul cu telegarii de 120 de ughi, care fac peste 320 de ughi”), îi dăruia satul Florești cu toți rumânii. Cadoul întrecea în valoare lucrurile făgăduite. Ca urmare, cumnatul său îi dădea înapoi 100 de ughi. în zestrele date fetelor intrau ocini, sate, vii etc., de regulă cumpărate (Vlad Voievod Călugărul a cumpărat pentru sora sa Cristiana o jumătate de sat; un Radul al Colții achiziționase, în 1556, mai multe moșii, pe care le-a dat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a murit (înainte de 25 martie 1620, când își făcea testamentul), neavând copii (de aceea bruma de avere va ajunge la un nepot), fără să poată să justifice situația financiară în fața lui Gavril Vodă Movilă. Mai mult i-a rămas dator „ughi mulți”. Voievodul a îngăduit ca mai multe sate ce aparținuseră vistierului să se răscumpere însușindu-și cei 150 de galbeni plătiți, ca despăgubire. Afaceri proaste încheiate cu alți boieri sau cu negustori ori o rea „chiverniseală” făceau să apară debitele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
infracțiunilor sexuale - un izvor nesecat de venituri), iar voievozii aveau grijă să fixeze cuantumul acestor sume („de fată mare 20 de lei, de muieri 12 lei, de la cei ce le vor fi făcut, iar de la fămei numai ciubotele, câte 2 ughi pă obiceaiu...” - îi arăta, la 15 mai 1741, Grigore al II-lea Ghica, Voievodul Moldovei, marelui vornic Constantin Ruset, precizându-i că strângerea lor intră în atribuțiile vornicilor din Bârlad și din ținuturile Tutova, Tecuci, Putna, Covurlui, Fălciu) și modul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]