4,882 matches
-
ontologic de un personaj pe care de-acum nu-l mai puteam privi decât așa cum privești turnurile catedralelor, cu capul răsturnat pe spate, dispăruse în cazul lui Vargas Llosa. Autorul Sfârșitului lumii - și acesta era lucrul pe care, cu o uimire copilărească, nu reușeam să-l înțeleg nicicum - putea fi zărit la o adică undeva, pe o stradă din Paris sau Londra, asemeni unui Cervantes sau Tolstoi rătăciți în secolul meu, deposedați de rama temporală a geniului și speriindu-mă asemeni
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
artistice europene. Pentru prima dată au fost invitați de manieră convingătoare și au fost prezenți în luna septembrie la București un număr important de peste 30 de jurnaliști ai marilor cotidiene europene, ai marilor publicații de specialitate; mulți și-au exprimat uimirea față de amploarea, de calitatea concertelor; sunt șanse ca mulți dintre aceștia să-și nuanțeze percepția asupra noastră; sunt șanse privind ameliorarea imaginii noastre în U.E. Nu este întâmplător faptul că pe parcursul discuțiilor pe care actualul ministru al Culturii le-a
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
o fecioară în/ întîmpinarea iubirii// mirosul ierbii din veac/ în viața din vis/ să-mi fie de leac" (visez că merg din nou). Așteptările sale sînt naiv-fabuloase, în continuitatea unei copilării care nu s-a epuizat, care-și trăiește intens uimirile, dezvoltîndu-le fin imaginativ: ,și astăzi a fost/ o zi mare/ pentru că am parcurs-o/ pînă la capăt// de cum ne-am sculat/ am simțit că vremea nu-i bună/ și ne-am luat căciulile// apoi am știut/ că un ins anume
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
ce mai e de salvat în țara asta? Înțeleg că e plăcut să aduni lauri și să și reușești să faci ceva dar nu te simți depășit de situație de cele mai multe ori? Te-am descoperit de curând, te urmăresc cu uimire și vreau să afli admirația pe care ți-o port, Dragoș Bucurenci. S-ar putea să nu mai am niciodată ocazia să ți-o comunic, drept pentru care: jos pălăria, tinere idealist! Sper să ajungi la cât mai mulți și
Linia verde – Defrisarile by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82940_a_84265]
-
la fel cu a mea pentru ca el, în floarea vîrstei, să fi lăsat, cu știrea lui, să fie otrăvit. Portretul acesta e unul dintre puținele lucruri ce-mi aparțin, restul e tot cu chirie." Personajul căruia Povestitorul îi descoperă cu uimire desăvîrșita asemănare cu un străbunic a cărui istorie o află de îndată e inconfundabil: Pașadia Măgureanu. Portretul străbunicului a reținut de mai multe ori privirea criticii, o singură dată pe cea a Povestitorului. " Fu un Bergami", spune Pașadia privindu-și
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
la începutul secolului al XIX-lea. Un occidental îmbrăcat în haine levantine, fie și fugar dornic să se ascundă în aceste părți, e un lucru destul de rar. Din ce motiv anume, ne lămurește disprețul Povestitorului față de portul primului dintre Măgureni. Uimirea cititorului ar putea fi și mai mare, căci el știe deja ( Povestitorul l-a anunțat strategic de la bun început) că străbunicul vine de undeva din Balcani, așa că surpriza unui nume cu sunet de Occident rămîne, pînă la primele cuvinte spuse
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
cu textul original. Menirea acestor comentarii este așadar nu atât cea a unei prea vădite detașări critice, cât aceea a îmbogățirii Cărții. Deși satisfăcut și astăzi de nivelul traducerii sale din 1994, Șerban Toader remarcă totuși în prefață, cu oarece uimire în ton, că într-un plan strict subiectiv mentalitatea și filosofia chineză i se par mai de neînțeles ca oricând - dar cu atât mai minunate. Trebuie spus că în toți acești ani el a călătorit și a avut ocazia unei
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
peste 75 de ani pe care-i avea cînd l-am întîlnit la Institutul Român de Cultură "Titu Maiorescu" din Berlin - m-a frapat într-un prim moment prin aerul calm și stăpînit, prin politețea ireproșabilă a unui "grand seigneur". Uimirea mea a fost cu atît mai mare cu cît știam prin ce grele încercări i-a fost dat să treacă acestui scriitor în anii comunismului. Hans Bergel a făcut parte din grupul celor cinci autori germani (așa-numitul de către autoritățile
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
este, și la un calcul elementar, complet nerealistă. Ea abia dacă poate acoperi turnarea, în cazul în care această activitate nu este asigurată cumva gratis de către Șantierul naval din Galați, unde această operațiune urmează să se facă. Dar strigătele de uimire și de mînie proletară din anumite ziare, strigăte lansate, în mare parte, din goana cîte unui Jeep ceva mai scump decît dreptul de autor estimat pentru Buculei, dovedește fie o nepricepere crasă, fie o rea-voință inexplicabilă, fie o continuare a
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
departe..." (Încerc să scriu o poesie - X). Căutarea poetului nu vizează însă cunoașterea care e "o marfă alterabilă" ("dacă afli ceea ce este un lucru, el nu o să mai fie ceea ce nu este - și astfel, poate, valoarea lui se pierde"), ci uimirea care coincide și cu adevărul și cu minciuna și cu dreptatea: În anumite perplexități există o inteligență, dar și o morală în creștere [...] Este vremea emoțiilor intense." (Încerc să scriu o poesie - V). Poezia pare deseori a fi doar un
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
Cristian Teodorescu Parcă mai întristătoare chiar decît catastrofele de la concursul de titularizare pe post din învățămînt e uimirea d-nei Ecaterina Andronescu, ministru. Ceea ce știe și portarul de la Ministerul Educației, că în învățămînt s-au oploșit nenumărați oameni care nu știu care nici pentru ei, necum să-i mai învețe și pe alții e prilej de mirare maximă pentru d-na
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
care nu știu care nici pentru ei, necum să-i mai învețe și pe alții e prilej de mirare maximă pentru d-na ministru. Dacă s-ar face și un concurs pentru verificarea titularilor - cinstit și cu un grad mediu de dificultate - uimirea d-nei Andronescu ar crește pînă la stupefacție. Mustesc școlile de dascăli titulari față de care dl Vucea (personajul lui Delavrancea) e un geniu pedagogic. Inspectoratele sînt și ele grele de impostori vinovați de titularizarea unor săraci cu duhul sau a unor
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
dăruită de René și eram adânc îndurerată. Apoi eram într-o altă încăpere decât atelierul meu din Lucerna, și mă mângâiam că de aici înainte brățara mea de argint mă va consola de distrugerea verighetei - o priveam pe braț cu uimire; argintul se transforma în aur. M-am trezit apoi brusc; uitasem brățara pe braț și soarele iernii, soare sec și rece, poleia toată camera cu aurul ei. Citesc cartea lui Pacepa, în franceză, acolo scrie că cei doi Ceaușescu erau
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
ca și desenele extraordinare, destul de rare și că e dificil să-i provoci pe copii să-ți răspundă în felul acesta. Revelația a avut-o atunci cînd, la un Crăciun, prietenii l-au rugat să joce rolul Moșului. Constată cu uimire că, după șapte ani în care fusese profesor, nu știe să pună decît întrebările banale pe care mai toți adulții le pun copiilor; răspunsul unei fetițe la o astfel de întrebare - Stau în Balta Albă lîngă lift - pur și simplu
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
Iliescu ne datorează nouă, ortodocșilor, acest cadou. Nu de alta, dar dacă vom fi obligați să credem, s-ar putea ca efectul să fie contrar. Am înțeles iritarea celor care atunci când s-au declarat "fără religie" au stârnit, după caz, uimirea, dezaprobarea, indignarea, furia recenzorilor. Nu există așa ceva!", au decretat angajații primăriilor. Dar dacă există? Dar dacă, sătui de mascarada cu iz politic din sânul B.O.R., unii otodocși-pasivi, ca să-i numesc așa, au decis că e cazul să reacționeze
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
se dezvăluie o femeie superioară, inteligentă, cultivată, care l-a iubit și Înțeles pe Eminescu. Referindu-se la puternică personalitate a Veronicăi Micle, George Munteanu spune: „Veronica dispune de infinite resurse proprii sexului ei pentru a-l ține În neîntreruptă uimire și În pornirea de a o adora. Are directitate de caracter, fire deschisă, fermecător comunicativă, menită să surprindă agreabil-tiranic prin toate manifestările ei. Atâtea cuvinte și moduri Întregi de exprimare, care În gura altei femei ar fi sunat trivial, la
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
iar interiorul se exteriorizează și își devoră, simultan cu o nouă înmugurire, fragilul său corp de circumstanță. III. Inocență și sancțiune în mod cert, există în aceste reprezentări, în această fabulație sincretică și în nenumăratele introspecții personificate, atît capacitatea de uimire și de fascinație a unei naturi pure, a unei retine imune la noxele iluziei, cît și reflexele savante ale unei conștiințe cu puternice determinări culturale. Dar indiferent unde se sfîrșește una și unde începe cealaltă, dacă un asemenea marcaj grafic
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
Mihail Bahtin, prin rîs. Adică o eliberare mai mult ori mai puțin izbutită (căci un reziduu de tragism persistă), prin amoralism, versatilitate, exagerare, printr-un estetism "funciar și absolutizant", exploziv, avînd o alură de act gratuit, gidian. Conștient că produce uimire, contrarietate și, nu mai puțin, hilaritate prin comportamentul său neconvențuional, G. Călinescu a fost neîndoios un personaj comic, într-un dublu înțeles: ca emițător al comicului și ca obiect al acestuia. Sau, în termenii lui Nicolai Hartmann, atît un "om
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
mișcării și-al esențelor. Scrisă cu nerv, cartea e neobișnuit de bine așezată (de aceea vorbeam de calm); e o construcție logică perfect proporționată, nu lipsită de accente ce vor să spună că, în fața evidențelor, autorul n-a căzut în uimiri, ci a căutat să-și explice și să-și administreze (scuze, n-am alt termen) interpretarea. O aventură a ideilor despre realitate, încremenită în piatră nobilă. Dar cad în abstracțiuni și nu este cazul: romanul este scris cu eleganță, iar
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
p. 14) Acest prim capitol dă și tonul cărții. E. Negrici reușește acolo unde probabil orice alt critic ar fi capotat. Obiectivitatea, privirea necruțătoare, fraza tăioasă, severă, mustind de adevăruri incomode, tonul adesea încărcat de amărăciune sau, după caz, de uimire, dezamăgire sau regret (scurte remarci au aer ușor confesiv), toate acestea conferă autenticitate discursului critic (dacă-mi este permisă expresia). De pildă, Ceaușescu în anii '80 „a crezut că poate subestima animalul și nevoile pântecului. înaripat de fandacsia omului nou
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
fel de dicționar de buzunar, să zicem. Asemeni veșmintelor ce-i înspăimântă pe inșii din alte triburi, limbile își merită soarta tigrilor unei menajerii dintr-un oarecare fund de provincie, animale care, după ce le-au provocat vizitatorilor destule exclamații de uimire, spre sfârșitul zilei fac schimb de impresii: "Dar dumneavoastră ce părere aveți?" - "Eu câștig două ruble pe zi". - "Merită!" Am putea presupune că, fatalmente, știința urmează același făgaș pe care limba l-a parcurs deja. Legea universală a lui Lorentz
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
ce face concesii tactice: Paler în discursuri, Manolescu scriind despre Dumitru Popescu, Iorgulescu care a facut și a dres, Hăulică etc. ...V.C. e pentru cei care-și scriu, fără nici o concesie, cărțile (presupus el, Raicu etc.) (...) Care nu ne este uimirea văzînd o dată întorși acasă că în cartea lui pe care ne-a adus-o, Modestie și orgoliu, V. C. vorbește într-o frază de "munca multilaterală" pentru făurirea socialismului, în alta de felul în care același socialism prețuiește cultura. Cum
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
gândirea capitalistă exploatatoare din care se va trezi maternitatea era un impediment. Doar o dată cu revoluția socialistă capătă Ana o conștiință a valorii ei de ființă producătoare și reproducătoare: "Ana era și ea uimită de ceea ce îi trecea prin cap. Această uimire, însă, creștea în ea ca o bucurie ciudată care o însuflețea, o făcea de nerecunoscut chiar ei însăși, fără să-și dea seama de unde îi vine această schimbare neașteptată." Ana se calmează lucrând. Nu se plânge niciodată de oboseală, munca
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
experiențe fundamentale. "În epoca noastră, cînd gînditorii au devenit atît de dogmatici - fiindcă sînt salariați, fiindcă își iubesc prea exclusivist specialitatea - e bine să existe și nedogmatici care nu ajung la concluzii ci aduc cîte ceva din vibrația vie și uimirea lor angoasată față de lume [...] Fac parte din acele ființe melancolice care acceptă incompletitudinea, care sînt fermecate de nostalgia ei [...] Știu că voi muri contemplînd acest Ultim Regat ale cărui viziuni le exprim cum pot. Acesta e Lumea, sau poate acesta
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
pe delături și între apariții. Nu a cunoscut ocolire în apreciere. A aprecierii de circumstanță, adică. Scrisul lui nu îngăduie așezarea pe soclu. Contrastele, năzdrăvăniile, irespectuosul și înțelepciunea, mintea în necontenită fierbere de gânduri, căutările provocate de fanteziile realității, verva uimirii, descoperirea sentimentului pierderii, a absenței, a suferinței, a tandreții, ajung previzibile și stricte pentru identificările de moment. Inepuizabila continuitate, remarcată de critică. Sunt alcătuiri pentru o unitate care se adună din cunoașterea dimensiunilor vieții concrete, de zi cu zi, dar
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]