108 matches
-
Normal și frumos, dar cel mai mult m-au emoționat cuvintele de rămas bun spuse de Leo oaspetelui: „Vă mai așteptăm pe la noi dacă vă mai treziți”. Desigur, noi trebuie să trăim cu speranța că ambasadorul își va reveni din uluială, deși înțelege perfect și vorbește bine românește... Aștept provincia... Și provincia: III. Corespondenta din Cluj, parcă tot a României 1, aflată în vervă, zice într-o seară la Jurnal: „Domnul Gheorghe Funar, primarul județului Cluj, se află din nou în
Minunății by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13648_a_14973]
-
Eu văd și îi atrag atenția că Macedonski e un poet român... puțin altul decât cuceritorul Alexandru Macedon. Și ea îmi răspunde: Aveți voi așa un poet?. Cum poți să reacționezi în asemenea situații? Așa că eu trăiam într-o continuă uluială că ăștia existau cu adevărat, că exista guvern, poliție, în fine. Eu l-am văzut pe A. Toma. Am intrat la el în birou și mi-a arătat o salopetă de muncitor, care era întinsă pe biroul lui. Toma încerca
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
am repezit eu la el... hainele jos să ne simțim bine... un mare pictor van Dongen ăsta...", cu toate că eu personal nu mă dau în vînt după el, e prea agresiv și în culori și prea dulceag în compoziție. Și spre uluiala celor doi care rămăseseră încremeniți, eu eram deja în chiloți și sutien și m-am repezit la MD s-o sărut în fața prințului sau ce-o fi fost, spaniol. Acum, cînd revăd scena, mă pufnește și rîsul și plînsul, dar
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
Dl Severin și-o fi spus că acesta e momentul să încerce să redevină, ŕ la Petru Rareș, ceea ce-a fost - ba chiar mai mult decât atât! Tot ce-a reușit a fost să umple de consternare, indignare și uluială oameni de cele mai diferite orientări. Probabil că în străfundul său dl Severin nici măcar nu e un rasist. Dl Severin e mai rău decît atât: e un manipulator rece al posibilelor (re)sentimente ale unor grupuri sau orientări asociale. Dl
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
Malvolio cel precaut și suspicios nu intuiește că în spatele cuvintelor mieroase și bombastice se ascunde o poliță pe care cheflii, în cap cu Sir Toby, i-o plătesc din tot sufletul. Purcărete nu are limite în a inventa ipostazierea „naivității“. Uluiala nu se desprinde de pe fața lui Constantin Cicort, un Malvolio anesteziat de o asemenea întorsătură. Olivia nu iubește pe nimeni, nici pe Orsino, cît ar fi el de duce, nici pe cei doi tinerei frumușei, asemănători la chip, Viola și
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
Abia de se putuse feri de trupurile Încremenite ale părinților pentru a ajunge la ei, iar acum, odată ajuns, văzu cu durere cum loviturile lui sunau În mantia argintie, ca răpăitul ploii pe acoperișul de tablă al casei. Trezit din uluiala de la Început, băiatul continua să lovească și cu picioarele În străinii ciudați, care-l rigidizară În același fel. Un spot luminos albăstrui Îi Înfășură trupul, imobilizându-l. Străinii pășiră pe lângă oamenii Împietriți spre interiorul apartamentului. Deschiseră ușa dormitorului fără a
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
subiectivitatea dezlănțuită. Pentru un prozator realist, poate fi un handicap serios dificultatea perceperii relațiilor dintre oameni și lucruri. Marin Preda a reușit să transforme acest minus în construcția intimă într-o calitate care-i particularizează arta. Starea de uimire, de uluială domină o parte însemnată a scrisului său, care devine o descoperire și o explicație continuă a lumii. Ce se întâmplă în povestirile din volumul „Întâlnirea din Pământuri"? Un țăran se revoltă împotriva tuturor pe aria de treierat grâul, pentru că i
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
calul pentru a-i lua măcar pielea, calul fiind bătrân și inutil acum; alt țăran, bolnav de plămâni, își pune ultima speranță în verdictul unui medic și, cum acesta este negativ, își iese din minți. La temelia acestor povestiri stă uluiala. Cel care povestește este vorbit de întâmplări comune în lumea din care provine. Ceea ce dă întâmplărilor prospețime este aceea că ele iau prin surprindere un narator inocent. Tânărul rătăcit în ceață pe câmp întâlnește un bătrân care poate fi un
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
la elefanți. Că și ele ar fi niște creaturi ale Puterii Supreme - nefiind teist se exprimă că un francmason. (Nu știu dacă; în sfîrșit...n.n.). Nu-l cunoașteți cum îl cunosc eu, ca să vă dați seama de suportul adevărat al uluielii sus-iscălitului. De exemplu, cum vedea dumnealui vreo furnică înaintînd aferata prin apartamentul său faimos de casă veche de pe strada Cuțitul de argint, imediat scotea un țipat de oroare și o strigă din răsputeri pe coana Săftica, femeia care-i făcea
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
de atunci înainte era de datoria lor să conducă treburile publice. Marele hap ingurgitat la repezeala de oamenii Convenției Democratice a fost preluarea, fără cel mai sumar inventar, a contabilității dezastruoase a țarii. Cand, la câteva luni după revenirea din uluiala, unii dintre reprezentanții noii puteri au început să mârâie, realizând că fuseseră duși cu preșul precum ultimii fraieri, era prea târziu. Nu-i mai credea nimeni. (Gurile rele spun că starea de vraja și intervalul de împietrire coincid cu cele
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
despre "internaționalizarea" cazului, având în vedere că fabrica intrase sub controlul financiar al unei firme din Cehia. Urmează două zile de încordare înfricoșată, de proteste vehemente ale muncitorilor ieșeni, de ultimatumuri din partea jurnaliștilor, a sindicaliștilor înfuriați, a demagogilor politici. Spre uluiala generală, aceeași poliție neputincioasă în fața lui Fane Spoitoru, neștiutoare în legătură cu dispariția patroanei FNI, depășită de biografia internațională a generalului-bancher Stănculescu și a miliardarului Păunescu rezolvă enigma cât ai zice pește! Mândri de izbândă, șefii Poliției se avântă în narațiuni eroi-comice
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
falimentul. în schimb, dacă ea aparține statului, va plăti tot cel păgubit: după ce a rămas fără serviciu (pentru că asta se întâmplă oricum!), iată-l rămas fără casă sau cu animalele otrăvite de cianuri și de tot felul de reziduuri toxice. Uluiala lor e întrecută doar de nesimțirea funcționarilor guvernamentali, care, după ce obosesc să dea vina unii pe alții, cad obosiți în patima "studiilor de fezabilitate" din care au aflat că lucrurile s-au întâmplat pentru că trebuiau să se întâmple! Toate acestea
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
răspundere morală și estetică au afectat imaginea Galei. Mi se pare o enormă eroare, regretabilă, care nu se poate înscrie nici măcar la capitolul "o nebunie" a juriului, o extravaganță. Însuși discursul inteligent al regizorului Alexandru Tocilescu era marcat de o uluială, dincolo, desigur, de bucuria firească. Premiile nu se judecă în general, pe o activitate desfășurată în timp (există premii acordate de Senatul UNITER pentru asta), ci punctual, în dimensiunile unei stagiuni. Or, la acest capitol - cel mai bun spectacol - nu
Omenescul este uneori prea omenesc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16259_a_17584]
-
zile fără să pot să găsesc un răspuns onorabil. Pentru că, de fapt, nu este nimic onorabil în toată povestea asta aberantă, plină de vanitate, neînțelegere, șabloane. Citesc articolele Ancăi Manolescu și Ioanei Popescu din 22. Cîtă durere, cîtă neputință și uluială, cîtă suferință în cuvintele lor, în poveștile mai noi și mai vechi de pe acest pămînt ce-și trăiește lipsit de demnitate apocalipsa. Citesc și plîng. Total neproductiv. * cum unsprezece sau doisprezece ani, un bun prieten al tătului meu și soția
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
rămas așa... “oau”... vizavi de tot ce fac el și colegii lui. Și că toți oamenii pe care-i știu vorbesc despre SMURD cu admirație și recunoștință. Îmi mulțumește și, cu reală modestie, îmi mărturisește că nu-nțelege de unde atâta uluială vizavi de munca lor. Nu i-am mai spus că mi se pare... așa, ceva mai mult decât uriaș, să salvezi în fiecare zi vieți. Nu m-ar fi înțeles:). Am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea
Cele 30 de minute dintre viață și moarte by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20809_a_22134]
-
acomoda cu lumina, îmi beam cafeaua în timp ce Vladimir perora infatigabil. Ar merita s-o fac acum, drept ilustrare la de nespusul, la confuzia prin care trec dimineață de dimineață. Dintr-un motiv asemănător, îl priveam intrigat, cu un amestec de uluială și admirație, pe Mircea Nedelciu, singurul om din toți cei pe care i-am cunoscut care se scula râzând, cu o molipsitoare bunădispoziție, gata să se apuce de treabă. Pentru un morocănos incurabil ca mine, Mircea Nedelciu părea să aparțină
Cu cine v-ar plăcea să vă beți cafeaua? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8460_a_9785]
-
acestea să nu scârțâie, la o adică. După noaptea în care Lady Esmeralda strânsese pentru ultima oară viața în pumn - Johnny și Jimmy deveniseră parte integrantă a ultimului tablou din colecție, iar pe fețele lor se putea citi, pentru totdeauna, uluiala indusă de contactul vizual cu o bătrână care-i luase prin surprindere, la doar câteva minute după ce pătrunseseră în sufrageria vilei - nu mai trecuse decât o săptămână până la moartea ei. Jack întreprinse toate demersurile necesare, atent până și la cele
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
fac vraiște creierii. Mi-am pierdut casa? Locuiesc pe un șantier? De cînd? De ce? Mă demolează cineva? Ceaușescu n-a murit? Doamne, nu mă lăsa îmi șoptesc, tremurînd, în barbă. Și dau draperia la o parte. Privesc și simt cum uluiala crește, crește, crește. O armată de muncitori viermuiește în curticica vecină, gard în gard cu mine, adică, în imediata mea intimitate. Casele din această parte a Bucureștiului, de lîngă Parcul Carol și autogara Filaret sînt plantate și cocoțate una în
Zodia disprețului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9510_a_10835]
-
că e periculos să te joci cu focul? pune Roman gaz peste foc, în limba rusă, după care se întoarce spre Grișa. Acesta privise stupefiat acțiunea lui Roman, care, adevărul e, se desfășurase în mare viteză. Grișa își revine din uluială și duce mâna dreaptă spre pistol. Înainte de-a ajunge la pistol, Roman îi proptește vârful bâtei în piept și-l avertizează: Nici să nu te gândești. Ia zi, durule, știi să scrii cu mâna stângă? — Nu, răspunde Grișa, tot
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
începe să pipăie materialul cu care e căptușit sicriul, făcându-i semne apreciative proprietarului. După ce se convinge că face o alegere bună, îl întreabă hotărât pe proprietar: — Aș putea să-l încerc? — Domnul este un excentric, își revine acesta din uluială. E prima oară când aud așa ceva și familia mea e în branșă de la Revoluția Franceză. Atunci ne-am îmbogățit. Ce vremuri. Pot? îl aduce Lionel la prezent. — Intrați, dar o să vă rog să vă descălțați, să nu-l murdăriți. M-
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
iar pantalonii i se Încrețeau bine pe la glezne. Cu toate astea, ne uitam cu toții ca prostiți. Iulian nu mințise. Îl priveam acum ca pe o fantomă ce și făcuse apariția nu de după zidul clădirii, ci din spatele propriilor sale cuvinte, adevărate. Uluiala a fost ruptă, Însă, de Înjurătura printre dinți, pe care Blănosul a trântit-o grosolan, și de gestul său prostesc, născut, probabil, dintr un soi de gelozie măruntă, de om tâmpit. Nemernicul a luat pe vârful unui băț noroi amestecat
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pot spune că din punctul tău de vedere mi-am cam făcut veacul și prin această cameră", am simțit eu nevoia să precizez. Atitudinea insectei, tradusă în mimică umană, ar fi arătat ca o holbare. După o scurtă revenire din uluială, nu putu să emită decât atât: "Da' p-aci toți e d-acia!" Profund, domnule! Reamintesc că era un gândac românesc. "Miroși altfel decât orice gândac", face el, frecându-și nedumerit antenele. "Probabil...", am zis așa, ca să nu i se pară
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
simțită și În sânul taberei noastre, ca și cum Între lumea oamenilor și cea a mașinilor s-ar fi aflat nu granița dintre viețuitoare și obiecte, ci o banală oglindă. Silvio a fost unul dintre primii oameni care, dezmeticindu-se rapid după uluiala inițială, au pus mâna pe arme. În cazul lui, a fost vorba de o șurubelniță cu capul În cruce, dar alții, după dorință, noroc și competență, s-au dotat cu foarfeci de grădinărit, târnăcoape, pile, clești, ciocane, role adezive, acid
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
accent. Născut la Stockholm în 1967 - același an ca mine. Părea mai în vârstă, fără îndoială din pricina corpolenței. Nu putui să citesc profesia, scrisă în suedeză. Pe fotografie, mi se păru la fel de stupid cum era în momentul de față în uluiala sa de cadavru: o vocație. Domiciliul indicat era situat la Stockholm. Era pesemne un rezident francez. Asta nu prea urma să mă ajute - și de fapt, la ce? Portofelul mai conținea o mie de euro în bancnote de cincizeci. Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
Da, dumneavoastră. Vă cumpăra indulgența. Profesorul este pe moment făcut KO. Pare că nu își va reveni din surpriză. Cele spuse erau adevărate și căuta o soluție. Pare că a găsit-o și cu un zîmbet larg anunță revenirea din uluială. Dacă erai așa de prost. Trebuia o compensație acolo, cît de cît. Nici acum nu stai mai bine. Am auzit că ai dat 50.000 de euro la..., da? Nu se lasă George Damian avea o casă modestă, o grădină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]