132 matches
-
afară”, să adopte o formă sau alta de nereceptivitate, de surzenie programatică, cu toate riscurile pe care un asemenea amplasament le implică”. Adevărul sacralității, înscenat sub forma unei povești esențiale, este, în fond, contextualizat, ca vector atitudinal, prin apelul la umilitatea cotidianului, prin recursul la particular, ca modalitate de a apropia valențele sacralității de capacitatea noastră de înțelegere limitată, de o „analitică a receptivității” umane, ce percepe sacrul ca „scandal” ontologic și gnoseologic, ca instanță așezată sub pecetea lui mysterium tremendum
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
mărturisește autorul însuși, maestrului: „Dacă nu l-aș fi cunoscut, n-aș fi putut scrie această carte. Dacă l-aș fi ascultat, n-aș fi scris-o“. Descinzând, cu experiența înălțimilor și nu fără orgoliul (ceea ce ar putea echivala cu umilitatea) apostolatului, din Păltinișul - Olimp, discipolii lui Constantin Noica încearcă să concilieze regalitatea filozofiei cu derizoriul și cu amorful vieții cotidiene. Dintre „inițiații“ de la Păltiniș, pe Andrei Pleșu îl preocupa cel mai mult reflecția asupra actului etic, integrarea faptei morale în
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
cu durerea; unul de care să-ți acoperi fața când îl vezi: disprețuit și socotit de nimic” (Isaia 53, 1 - 3). Origen pune „urâțenia” Domnului din această profeție în legătură cu kenoza Sa, căci Logosul și-a asumat condiția umană în deplină umilitate, deșertându-Se de slava dumnezeirii Sale, ceea ce nu este în contradicție cu afirmarea frumuseții Lui divino-umane. Origen aduce în exegeză ideea necesității curăției morale a privitorului pentru ca acesta să poată contempla Frumusețea lui Hristos. „Hristos Domnul, frumos sufletește ca si
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Scriptură referitoare la frumusețea fizică a Domnului, în pofida profeției lui Isaia care Îl vede pe Mesia ca fiind „urât” la înfățișare:Origen pune „urâțenia” Domnului din această profeție în legătură cu kenoza Sa, căci Logosul și-a asumat condiția umană în deplină umilitate, deșertându-Se de slava dumnezeirii Sale, ceea ce nu este în contradicție cu afirmarea frumuseții Lui divino-umane. Origen aduce în exegeză ideea necesității curăției morale a privitorului pentru ca acesta să poată contempla Frumusețea lui Hristos. „Hristos Domnul, frumos sufletește ca si
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
limbaj accesibil legile universului și ale naturii prin fragmente autonome concentrate, poetice și incantatorii, asemănătoare psalmilor sau versetelor. Dialogând cu publicul despre sensurile și geneza enigmatică a Teoremelor poetice, savantul umanist Basarab Nicolescu ne-a oferit o prețioasă lecție de umilitate în timpurile pline de intoleranță pe care le traversăm. Scriitorul s-a lăsat traversat de un conținut poetic și filozofic și a cîștigat conștiința înalt umană a misterului care sîntem fiecare în parte», a rezumat Cristina Hermeziu, moderatoarea seratei și
Poezia lui Basarab Nicolescu a făcut sală plină la Paris by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105454_a_106746]
-
de lumea animală. Pentru prima dată în istoria noastră suntem în măsură să înțelegem cine suntem și chiar de a controla viitorul nostru biologic, atât în sens pozitiv cât și negativ. Analiza sociobiologică ne obligă totuși la o doză de umilitate: comportamentul nostru individual este guvernat de legi asupra cărora avem un control mai redus decât se credea. Și asta e valabil și în ce privește religia. Dar ce pierdem în iluzie ca urmare a studiilor sociobiologice recente, este compensat de un supliment
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
Duncan Carragher (n. 28 ianuarie, 1978, Bootle, Merseyside) este un fotbalist englez, produs al clubului Liverpool F.C., care a strâns selecții și în echipa națională a Angliei. Este apreciat de fani pentru determinarea și atitudinea sa pe teren, precum și pentru umilitatea demonstrată în afara lui. Sub comanda lui Rafael Benítez, Carragher a trecut de la postul de fundaș lateral la cel de fundaș central, continuând însă să-și sprijine echipa în atac. Carragher a strâns mai mult de 400 de prezențe în tricoul
Jamie Carragher () [Corola-website/Science/307869_a_309198]
-
literar", "Pasărea albastră", "Frize", "Orizonturi", "Viața Basarabiei", "Bugeacul" sau "Pagini basarabene". În 1938, la Bugeac, împreună cu I. Șt. Botez fondează revista literară "Moldavia". George Călinescu îl caracterizează pe Cavarnali ca fiind un reprezentant al "liricii proletariene moderne a hoinăririi, a umilității diurne din jurul lui Esenin, fără apocalipticul acestuia..." George Meniuc menționa că "vrednicia poetului pornește de acolo că în poezie a coborât integral contemporaneitatea, devenind surpinzător de actual."
Vladimir Cavarnali () [Corola-website/Science/332930_a_334259]
-
posibile ale lui poeta faber. Un loc comun al comentariului asupra lui Moș Ion Roată al lui Creangă vede în el încarnarea bunului-simț țărănesc însuși. Dar personajul e „Pîcală” încărunțit, un fel de Socrate costumat în sătean moldovean care, jucînd umilitatea, se încrîncenează să răstoarne înțelepciuni milenare printr-o dialectică proprie, numai a lui. El reușește să spulbere adagiul, vechi cît lumea, care afirmă că „unde-s doi, puterea crește”, făcînd cu viclenie pe prostul și dovedind că după unirea Principatelor
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
intermitențe desigur, mai bine de zece ani, această pierdere a grației, dar în condițiile date, el a scris unul dintre cele mai solide romane ale ultimilor șaisprezece ani. Nu este acest lucru cu adevărat eroic? Nu e asta o exemplară umilitate și modestie demnă de marii meșteri de odinioară? Nu este totodată și un miracol, dătător de oricâte speranțe, oricând? Propria lume fictivă, pe care a creat-o fără să mai fie în stare să creadă în ea, propriul personaj, mai
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de la găsirea de explicații a intrării târzii a lui Bacovia în circuitul critic major și a derutei în situarea operei sale nu numai pe scara valorilor, ci și în contextul literar. "Complexul Bacovia" întruchipează, în versiunea criticului, arhetipul Cenușăresei, semnificând umilitate de suprafață și strălucire ca fond. Rețin, deocamdată, minimum minimorum, că ipostaza "genială" a lui Bacovia se relevă încă din faza "uceniciei", printr-o alchimie cu care atinge gradul zero al poeziei "pe temeiul unei poetici a oglinzii", a dedublării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
manuscris volumul de memorialistică Întâmplări de când eram pe pământ. Traiectoria cărților lui M. înregistrează evenimentele unei biografii spectaculoase în felul ei. „Băiatul Sofiei - din flori”, cum s-a autodefinit într-un vers, asumă poetic condiția de marginal, de anonimat și umilitate, iar poemele sale poartă o vizibilă amprentă autobiografică. Practicând „o poezie grefată pe ipostaze ale existenței” (Romul Munteanu), se manifestă de la început ca un „elegiac confesional” ( G. Călinescu), marcat, cu intensitate variabilă, de momente succesive ale sensibilității lirice contemporane. Poetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
într-o primă ipostază în apogeul ei fabulos, triumfal și oarecum copleșitor: ziua recoltei - / un grăunte de porumb / intră-n mușuroi. Și-n poemul de mai jos este evocată strîngerea recoltei, dar aici accentul cade pe de-o parte pe umilitatea celor ce o strîng, pe de alta, deviind atenția spre altfel de roade, pe neașteptata și reconfortanta prezență din coșul de nuiele: ziua recoltei - într-o coșarcă goală un prunc adormit Cealaltă ipostază este aceea a nostalgiei după luxurianța verii
Frumuse?ea trecerii by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/83678_a_85003]
-
și mă ia, / Soarele s-o înălța, / vine moartea și mă ia!" (Bucuroasa moarte). Credinciosul V. Voiculescu e ortodoxul în absolut; Arghezi, psalmistul, se sfâșie între adorație și îndoială; Cezar Ivănescu (în al său Rosarium) se autoculpabilizează: dă semne de umilitate, de pietate și pocăință, vizează lepădarea de sine, dar se simte împresurat de demoni; chinuit, așteaptă grația divină, tinde spre puritate și redempțiune, crede în mizericordie și în apostolul Pavel, însă conștiința izbăvirii întârzie. Accente înălțătoare sunt dedicate Mariei-Fecioara. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
modern spontan, în poetul Baaad-ului se topesc iluminări și enigme, accente de superbie și pâlpâiri de asceză, enstaza și ekstaza. Niciodată stări neutre, plate! Poezie de circularități, spectacol de lumini și umbre, de tipic și atipic; lui De profundis și umilităților li se suprapun înălțări subite cu suport metafizic în așteptare. Moartea, cuvânt-temă, o fixațiune, nu exclude angelismul, nici "levitația" în lumină vie; în pofida refrenelor tragice, nici o notă macabră! Scepticismul lui Cezar Ivănescu subțiindu-se, sfârșește într-un cânt despovărător. O
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
impenitent imprimă propriului portret tușe apăsate, programate pe grandilocvență și meditație. O dată cu momentul 1971, al unor remarcabile Poeme, antinomiile capătă o fundamentare ideatică; teribilismele, exaltările, umorile schimbătoare, reacții ale unui modern anxios, sfârșesc în absurd și tensiune, în grotesc și umilități. Autorul e un centru de flux și reflux... Distanțarea de lucruri, chiar și de natură, instalarea în enigmă și iluzoriu, imersiunea în infernal și apropierea de mitic, ascensiunea spre astral și prăbușirea în eul ulcerat iată atitudini și dimensiuni contrapunctice
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Cf. Juan Plazaola, Arte sacro actual, Biblioteca de Autores Cristianos, Madrid, 2006, p. 356). 439 Mișcarea nazareenilor, apărută după anul 1810 în Germania, avea ca program artistic restaurarea frescei în linia lui Giotto, având ca ideal redarea purității, dulceții și umilității imaginii lui Hristos în spiritul Renașterii italiene, în special al creației lui Rafael. (Cf. F. Boespflug, op. cit., p. 390). 440 Cf. Albert Châtelet, Simbolismul și Arta 1900 (Art Nouveau), în vol. Larousse, Istoria Artei, coord. A. Châtelet și B. P.
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
8. Stimulare entuziasm, noutate și provocare în viață Valori reprezentative: îndrăzneală, varietate a vieții, o viață interesantă. 9. Tradiție respect, dedicare și acceptare a obiceiurilor și a ideilor potrivit cărora cultura tradițională sau religia determină imaginea de sine. Valori reprezentative: umilitate, acceptare a propriei condiții, devotament, respect pentru tradiție, moderare, detașare. 10. Putere statut social și prestigiu, controlul sau dominarea celorlalți și a resurselor. Valori reprezentative: putere socială, autoritate, bogăție, păstrare a imaginii publice, recunoaștere socială. S. Schwartz a susținut că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sensuri adînci, noime și rosturi) te cumineci, chiar fără să le poți rosti. Această permisivitatea osmotică se petrece Însă doar ca urmare a unei Îndelungi conviețuiri În preajma celor care nu cuvîntă. Prin familiarizare, ucenicie, sensibilizare, inițiere. Printr-un fel de umilitate răbdătoare a ascultării ( În tăcere, sărăcie și candoare). În fond, genul acesta de poezie, niponă sau occidentală, ține mai mult de o atitudine, de o așezare plină de docilitate În proximitatea lucrurilor, de capacitatea de ați cultiva Înclinarea contemplativă pentru
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
soartă. Iar cu mentalitatea de astăzi, ne vine greu să Înțelegem că În alte vremuri cerșetoria nu era deloc nedemnă. Așa cum nu era nici sărăcia și alegerea de a te dedica strădaniilor spirituale, ignorîndu-le pe cele materiale și acceptînd cu umilitate să trăiești din mila semenilor. Ordine de călugări cerșetori au fost destule și-n lumea creștină și vrednicia monahilor nu era În niciun fel diminuată de austeritatea În care trăiau. În cerșetorie nu mai vedem azi acea demnitate senină pe
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
abuziv o obiectivitate ultimă (și superioară!) și, în aceeași măsură, să nu negăm propria subiectivitate, ca și cum ne-am putea desprinde întru totul de ceea ce suntem. Dr. Henk Blezer numea această virtute, într unul din pu ținele, dar nesfârșitele noastre dialoguri, „umilitate“, folosind în limba engleză termenul humility. Nu este vorba despre „umilință“, căci nu avem de a face aici cu un raport de putere, ci despre gestul interior al recunoașterii propriilor limite ca atitudine de maximă deschidere în privința înțelegerii proprii și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
scurs fagurelui nostru gândul/ se duce somn cu sufletul/ străin spre un calm orizont// la cruce de poteci oprise caleașca lină// cortegiu” sau înșiruirea, nesfârșită parcă, a numelor date celui rău de către țăranul român. Extrem intelectualizată, epura expresiei respiră totuși umilitate și dramatism auster al interogației asupra propriei condiții: vocație minoră, falsă damnare, manierism, destin? Comunicarea pendulează între sentimentul înfrângerii irevocabile - „zăbovesc sub semnul eșecului fără egal în/ imperiul meu acest/ prea pustiu arhipelag: haa! pacea lui promisă...// ascult valuri/ stinsa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
doritor de infinitatea Sa. Potrivit metafizicii eckhartiene, trăsătura cea mai proprie a lui Dumnezeu este să se dăruiască, să se dăruiască fără rezerve, în totalitatea sa infinită. Pe piața libertății desăvîrșite, El este unicul ofertant (geber). Iar sufletul care, prin umilitate, alege să se golească complet de dies und das îi este receptorul (nemer) potrivit, în care divinul curge cu toată libertatea Lui. De aceea, un suflet liber (ein ledig gemüete) este, la Eckhart, un suflet vid, golit sau eliberat de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care au împins până la paroxism idealul Binelui ca ultimă realizare a unui individ împlinit într-o societate perfectă; a accepta trăirea conflictuală a unui echilibru social susținut nu pe "Unul" supraordonat, ci pe înțelegerea ființei umane ca reunire de umor, umilitate, dar și de humus de umbre și lumini, de bine și demoniac. Înclinația autorului spre paradox ca mod de gândire înrudit cu acela al marilor moraliști francezi din secolul al XVII-lea (cum se vede din formularea precedentă) și abundența
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
își găsesc rațiunea de a fi în rădăcinile arhaice ale instinctelor gregare celor mai primitive. Aceasta este forța "deontologiei": să trăiești în prezent moduri de a fi cum nu se poate mai vechi. Motiv pentru a reveni la mai multă umilitate! Instinctul societal Profund este puțul trecutului. N-ar trebui să spunem că este insondabil? Thomas Mann, Josif și frații lui Teama de paganism este aici, constantă, solidă, într-un fel irațională. La fel în ceea ce privește naturalismul. Nici unul, nici celălalt nu trebuie
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]