38,436 matches
-
după atâta dezolare și suferință." - ,Dar asta și e! O rază de lumină într-o lume care este cuprinsă treptat de noapte. Altminteri totul e prea cumplit, e insuportabil. Cartea sfârșește cu un act de canibalism și cu destrămarea întregului univers. Oroarea nu trebuie niciodată să fie compactă. Trebuie să-i dai cititorului ceva, o scândură de care să se agațe în acest ocean al dezolării. Rolul autorului nu este să-l tortureze pe cititor, ci, prin ficțiunea pe care i-
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
rodul unor preocupări de mai bine de jumătate de secol. Observațiile sale, în care Tora este analizată în comparație cu gîndirea lui Platon, cu spiritualitatea creștină, cu filozofia modernă, se transformă într-o meditație asupra lumii contemporane și a destinului omului în universul tot mai tehnicizat de după cel de-al Doilea Război Mondial. Deși nu sînt foarte noi, aceste eseuri (scrise între 1949 și sfîrșitul anilor '80) își păstrează intactă actualitatea și se adaugă acelor încercări de a acomoda dezvoltarea tehnologică fără precedent
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
Marius Chivu Apariția, la sfîrșitul anului trecut, a primelor două volume (literele A-B și C-D) ale Dicționarului General al Literaturii Române (Editura Univers Enciclopedic, 2004) editat de Academia Română (inițiator și coordonator general Eugen Simion) nu a stîrnit un interes critic pe măsura demersului. Deși nici nu se poate spune că nu a beneficiat de comentarii în detaliu sau de articole bine tensionate. Spuneam
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
stăpân pe o cheie care îi asigură supremația. Nu e departe însă prezumția că el a crezut că în jur se întinde un gol, nu mai dăinuie fire de contact. Survin forme de autoidolatrizare, efecte ale triumfului ca ziditor de univers. De neînțeles nu e atât acest proces, cât altceva. Cum e posibil ca ochiul format să dibuie subtilitățile psihicului să nu fi fost șocat de semnele de neorânduială din ograda lui. Sub această prismă, apreciem reținerea lui A.K. când
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
instituie un tip de civilizație și un sistem spiritual, sincretice ca morfologie, dar tocmai prin aceasta disponibile și deschise pentru orice tip de experiență. Acest complex de imagini, așezat într-un spațiu circular, o reproducere la scară mică a circularității universului, capătă, în mod spontan, o funcție majoră, de semnal și de receptacul pentru lumile paralele. Într-un anumit fel, sistemul de semne pe care îl propune Paula Ribariu seamănă, ca utilitate prezumtivă, cu misterioasele și încîlcitele desene de la Nazca, ilizibile
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
devine, astfel, un telescop uriaș, o lentilă gigantică prin care ochiul privește spre transcendență ca spre o realitate plauzibilă. Expoziția este un agregat, un mecanism de propulsie, o complicată cabină pentru teleportare, iar Paula Ribariu un astronaut solitar care investighează universul pentru că tocmai își cercetează limitele. Instalația de la Sala rondă, amenajată cu atîta acribie și cu acea convingere, care, pe nesimțite, devine voluptate, că prin stăpînirea detaliului este imposibil ca ansamblul să nu funcționeze, seamănă cu mașinăria magică a unui cosmodrom
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
obiectul unei Mese rotunde găzduită de École Normale Supérieure), cele 116 scrisori, mesaje și poeme ce alcătuiesc corespondență purtată de o femeie - menționată de copist prin inițială M (mulier) - și de un bărbat - V (vir) - din secolul XII configurează un univers sufletesc de excepție (nici măcar o dată cei doi nu își spun pe nume, astfel încât copistul a dat un nume generic corespondentei lor: Epistolae duorum amantium) și aruncă, totodată, o lumină nouă asupra unui moment sensibil al istoriei culturale europene. Preocupările celor
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
occidental: pe de o parte, formarea unei culturi a acelui amour courtois în limba vernaculara și la curțile laice, iar pe de altă parte dezvoltarea spirituală determinată de răspândirea școlilor la orașe și de studierea intensivă a autorilor antici în universul clerical și latin. Referințele culturale ale celor doi îndrăgostiți sunt latine și savante - însă, prin reflecțiile și atitudinea lor în fața iubirii, povestea de dragoste circumscrisa în cadrele retorice ale acestei corespondențe se apropie de schemă unui român de curte. Cele
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
Teofil în schimb, îl atrăsese mereu varietatea lumii, culorile ei ca o formă de libertate pentru a face timpul suportabil. Altfel cum să reziști teribilei sale apăsări? În momentul în care rîdea avea convingerea că adună toată risipa și împrăștierea universului și le mîntuie prin hohotele sale. Era acesta sensul soteriologic al veseliei și de aceea considera că a rîde e mult mai important decît a jeli" (pp. 153-154). Ca și celelalte romane ale lui Dan Stanca, Mila frunzelor are ca
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
de locurile și de oamenii dragi, dorul purtat în lume a plinului vieții satului apare la Goga drept o stare și un sentiment tipic romantic, cu un ușor accent militant. Pe calea evocării satului și a oamenilor lui, începând de la universul familiei, eul poetic recuperează, printr-o memorie afectivă, bogăția spirituală și umană a originilor. De aceea, durerea alternează romantic cu răzvrătirea, înfrângerea elanurilor sufletului cu înălțarea în lumină. Această dublă stare a dus în poezia lui Goga la întâlnirea armonioasă
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
spus, un haos întreg, alb ca privirile orbilor, își caută viața și culoarea în evantaiul ăsta de chipuri ce se destramă. Și-atunci da, omul care se vede îmbătrînind în oglindă e mai puternic, mai stăpîn pe situație decît cinicul univers nemuritor: ,Oglinzile trăiesc din tot ce li se-arată și numai din atît. Altminteri sînt neant." Ele, ca și lumea fără oameni, n-au amintiri. Mai mult, ,oglinzile pustiesc amintirea: cel mai greu este să-ți aduci aminte chipul tău
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
a scrie despre fulgurantele imagini. Bucăți de jurnal, ca niște iele de hîrtie, oficiază sfînta taină blestemată a arătărilor pe care nimeni nu le vede și, dacă le-ar zări, și-ar pierde, poate, mințile: În aceste risipite duplicate de univers se deschide în anume ceasuri o prăpastie de cercuri în cercuri și de vise în vise către nevăzutul unei realități de dincolo de orice vizibil și de orice pătimire; mereu presimțită și mereu inaccesibilă, însă mereu prezentă în eternitatea ei." Rămîne
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
doar că, la un moment dat, în sfera ei de interese a intervenit o mutație, predilecția pentru comentariul academic fiind înlocuită cu aceea pentru ,the real thing", cum se exprimă ea, în legătură cu tentația pătrunderii la tot mai mare adîncime în ,universurile reale sau imaginare produse de conștiințe creatoare": autori de povestiri, romane, biografii, autobiografii. Ceea ce poate să fi jucat un rol, din momentul în care s-a văzut confruntată cu ,sentimentul de criză și haos interior produs de condiția de neînțeles
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
cu tendințele artei europene și, mai ales, o vizită de inițiere prin marile muzee ale lumii. Contactul nemijlocit cu experiențele artistice europene, intuiția spiritului lor viu, documentarea directă și nu doar cea livrescă ar fi distribuit, poate, altfel accentele în universul artistic al pictorului. Această problemă și-o pune în mod repetat și cu multă gravitate, în mai multe rînduri, el însuși: ,, M-am întrebat, nu o dată, scrie el, dacă în educația mea de pictor din anii tinereții atmosfera Parisului ar
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
Stadiu avansat de melancolie). ,Omul concret" își impune canonul printr-o metodică dezechipare a limbajului poetic de convenții. Abolind fervoarea ,caldă" cu care poetul tradițional se căuta pe sine, caută, printr-o fervoare ,rece", aspectele desubiectivizării, ale tranziției într-un univers obiectal care ,se visează" invers, de la obiect la subiect. Astfel subiectul devine un automat care înregistrează datele palpabile ale mediului ambiant, alcătuind inventare, compunînd procese-verbale. Ceea ce, cu fiorul unei inovații, Camil Petrescu reclama pentru proză, devine, iată, o țintă a
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
pe trei mari capitole, indică o miză triplă: 1) să stabilească fundamentele teoretice ale pamfletului ca scriitură și ca apartenență la un gen literar; 2) să descrie repertoriul tematic al pamfletului arghezian, explorând aria lui de cuprindere, în capitolul II, Universul pamfletar; 3) să analizeze mijloacele artistice și disponibilitățile imaginarului pamfletar, în capitolul III, Apocalipsa cuvântului. Prin urmare, o ,teorie" a pamfletului este conjugată cu o analiză tematico-sociologică și cu o necesară analiză stilistică, realizând astfel o rodnică îmbinare a planurilor
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
de patru decenii, din 1904, de la primul text de acest fel, până în 1946 sau 1948. În mod explicabil, prin contextul politic al cenzurii comuniste și poate și prin vârstă, flacăra pamfletului se stinge în conștiința scriitorului după 1948. Capitolul median Universul pamfletar, cel mai amplu, analizează stăruitor și metodic zonele tematice ale pamfletului arghezian: anticlericalismul, critica socială, fenomenologia politicului, viața intelectuală. Implicațiile sunt nenumărate în configurația unei ,filosofii" a scriitorului, fie în sensul antiintelectualismului (real sau numai înșelător), fie în sensul
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
o ediție cronologică integrală (pe cât a fost posibil) din publicistica lui Arghezi în volumele III-VI (și mai urmează) din seria de Opere, îngrijită de Mitzura Arghezi și Traian Radu, în colecția de ,Opere fundamentale", apărută la editurile Academiei Române și Univers enciclopedic. Înclin să cred că negativismul lui Arghezi, rezultat din pasionalitate și temperament, nu ajunge la nihilism, care presupune o filosofie. Când vrea să fie un pamfletar extremist, Arghezi uită ,pravila de morală practică", de care face atâta caz altă
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
în analiza logică particula qua. O fizică și o metafizică a actului poetic sunt pasiunea lui Cătălin Ghiță, deopotrivă cu proiecția profetică a lumilor fictive, într-un mod înrudit, foarte de departe, cu explorarea întreprinsă de H.-R. Patapievici în universul lui Dante. Mai tânărul cercetător, exersat pe domeniul filologiei, nu al filosofiei și al științelor exacte, este preocupat de William Blake ca paradigmă a poeziei vizionare. Sunt salutare inițiativa și opțiunea lui Cătălin Ghiță de a studia vizionarismul poetic, dând
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
și viziunea propriu-zisă ca produs final (care înglobează un timp referențial și un spațiu referențial). Acest prim capitol se situează cu luciditate între o psihologie a creației și o filosofie a creației, pendulând între o poetică a pansenzorialului și antimimetismul universurilor vizionare. Este aici locul unde exegetul își poate etala capacitatea disociativă, operând succesive distincții între eul biografic și eul creator, între categoriile binomului vates/artifex, între viziune și imaginar sau între viziune și câmpul realului, între factorii ideali (imaginația, inspirația
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
gunoi a istoriei", stând ei înșiși în altă groapă...". Vă asigurăm că nu veți găsi în poemele noastre asemenea licențiozități care să demonstreze teza sexismului delirant și vulgar sau a pornografiei, precum insinuați. Totodată, e șocantă comparația Dvs., poet al ,universului matern", cu ,vaginul din care nu mai ies la aer" și o ,altă groapă". De când, domnule Vieru, matricea care ne-a dat viață tuturor este ,o groapă"?!! în ,P.S."-ul aceluiași pamflet insistați să fie republicată în ,L.A." o ,tabletă
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
deasupra în ceruri/ și undeva foarte jos sub podeaua incertă-a pămîntului/ deopotrivă sfidător deopotrivă hîtru deopotrivă laș" (nouăsprezece). Pe ,jumătate rebel", pe ,jumătate umil", bardul declară, în beatitudinea-i simpatic urieșească, că se cufundă ,în memoria zigzagată bulversantă a universului" ori ,în memoria ancestrală a versului". Nu avem a face, cum s-ar putea crede, cu o variantă a expresionismului șaizecist, deoarece Nicolae Tzone nu-și propune ținta neguros metafizică a aceluia, nu se tînguie sub povara unei vinovății absconse
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
lui Oedip, (în prima producție internațională gravată pe CD, sub bagheta lui Lawrence Foster) ar fi fost de așteptat mai multă atenție La reușita recitalului a contribuit din plin și pianistul Macej Pikulski, nu acompaniator ci partener sensibil, perfect integrat universului cântărețului. Prima apariție la noi a celebrei London Philarmonic Orchestra (cunoascută și sub sigla LPO) acum patru ani a rămas în memoria tuturor drept demonstrația unei mari tradiții, revenirea lor acum îi arată implicați cu aceeași perfecțiune și seriozitate într-
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
însoțite de textul aceluiași Mauricio Bonnett, de data aceasta în calitate de ziarist care, notează sub formă de jurnal, reacțiile și senzațiile celor doi artiști: tată și fiică, în timpul voiajului de documentare. O călătorie prin viața a două personaje, dar și prin universul unuia dintre scriitorii cei mai importanți ai timpurilor noastre. O călătorie în paradisul numit Mario Vargas Llosa. 1 Paradisul de după colț, Editura Humanitas, 2004, traducere de Mariana Sipoș 2 Sărbătoarea țapului, Editura All, 2002, traducere de Luminița Voina-Răuț și Mariana
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
sarea galică de pe Sena." C. Negruzzi ar întruchipa ,triumful bunului simț", Titu Maiorescu, ,impersonalitatea suverană". Uneori el merge la interpretări mai adânci, ca aceea privindu-l pe G. Coșbuc. Poetul năsăudean ,curăță idila de praful anacronismului, îi restituie autenticitatea". ,Concretețea universului liric din Balade și idile și Fire de tort ne apar drept corolar estetic al idilicului". Interesantul articol ar fi meritat să fie dezvoltat. O altă constantă a preocupărilor lui Nicolae Mecu este, spuneam, relația clasicism-romantism, altfel, bine știută. Aplecându
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]