305 matches
-
Solomon Marcus, aduce aminte de ideea lui Pierre Teilhard de Chardin privind reprezentarea noosferei sub forma unei pânze planetare invizibile a conștiinței în evoluție. La frecvențe care în mod normal nu sunt percepute, apar aspecte noi ale realității. În artă, universaliile ar putea reflecta realități fundamentale de simetrie, frecvențe, relații de fază la care creierul nostru răspunde” (cf. Provocarea științei, București, Editura Politică, 1988, p. 116). Iată de ce „metaforele” lui Niram sunt tot atât de adevărate ca și cele ale religiei, filozofiei sau
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Caragea_dan_formula_lui_dumn_dan_caragea_1370353849.html [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
trage un euro-semnal de alarmă cam ca „în cel de-al doisprezecelea ceas“: «Supușii orbi ai prea duioasei falii. / Ce greu mă trage of-ul bănățean / Când sângerează Sfintele Rusalii / Și crește-n noi coșciugul de țăran. // Ce plurivoc urăsc universalii / Și fluturi beți bat toba în cetate. După cocoși de pluș aspiră galii, / Mergând cu brio înapoi, pe spate. // În sus pe valuri, spartele vitralii, / Prin venele de vânt deschise larg. / Deși sub fusta sfintelor ordalii, / Noi salivăm la cașul
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
trecutul nu există decât în mintea noastră. Altminteri, timpul, ca-n „Memento mori (Panorama deșertăciunilor)”, este eternitate: „Timpul mort și-ntinde membrii și devine veșnicie”[14]. Tot în sens ontologic, Evul Mediu este apreciat fiindcă a găzduit „infinitele certuri” („cearta universaliilor”) despre forma de existență a noțiunilor, pentru că a aliat poezia cu istoria, pentru că a generat Renașterea, pentru că a dat strălucire puterii, a văzut lumea drept teatru, drept carte[15], drept cântec, iar pe Dumnezeu ca pe Marele Demiurg[16]. Prin
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
lui Platon nu este directă, ci mediată pe de o parte de neoplatonismul augustinian și, pe de altă parte, de una din școlile de gândire arabo-iudee, al cărei reprezentant foarte cunoscut era Avicebron. A se vedea și William Ockham, Despre universalii, ediție bilingvă, Traducere din latină de Alexander Baumgarten, comentarii, note și studiu de Simona Vucu, Editura Polirom, Iași 2004: „Universaliile nu sunt decât în suflet și nu în lucrul exterior” (p.97) „universaliile nu sunt în lucruri, nu țin nici
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
una din școlile de gândire arabo-iudee, al cărei reprezentant foarte cunoscut era Avicebron. A se vedea și William Ockham, Despre universalii, ediție bilingvă, Traducere din latină de Alexander Baumgarten, comentarii, note și studiu de Simona Vucu, Editura Polirom, Iași 2004: „Universaliile nu sunt decât în suflet și nu în lucrul exterior” (p.97) „universaliile nu sunt în lucruri, nu țin nici din afară de esența lucrurilor, ci sunt doar niște semne în care se indică lucrurile din afară” (p.101). Concepția lui
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
A se vedea și William Ockham, Despre universalii, ediție bilingvă, Traducere din latină de Alexander Baumgarten, comentarii, note și studiu de Simona Vucu, Editura Polirom, Iași 2004: „Universaliile nu sunt decât în suflet și nu în lucrul exterior” (p.97) „universaliile nu sunt în lucruri, nu țin nici din afară de esența lucrurilor, ci sunt doar niște semne în care se indică lucrurile din afară” (p.101). Concepția lui William Ockham este una nominalistă: Ti. Universalul nu este o substanță. T2. Nu
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
filosofice de dupa Aristotel, în concurență cu alte denumiri că dialectica sau canonica. În Evul Mediu s-a realizat cunoașterea mai aprofundată a logicii clasice grecești, îndeosebi cea a lui Aristotel, încât s-a ajuns la ceea ce s-a numit ,,ceartă universaliilor'' care a dus la două orientări , nominalismul și realismul. Problemă apăruse încă din antichitate, în școala pitagoreica, apoi în ,,doctrina ideilor'' a lui Platon, în ,,doctrina categoriilor'' lui Aristotel, ca în Evul Mediu să se accentueze în acea ,,disputa a
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
și de activitatea intelectului uman, deci că ,,universalia sunt realia'' [universalele au realitate]. Conceptele sunt în cele din urmă realitate,corespund realității, dar existența lor ca atare este abstractă, mentală, si astfel apare o altă variantă a celebrei dispute a universaliilor, cea a conceptualismului. ,,Disputa universaliilor'', care la început părea afi o simplă chestiune de terminologie a logicii, fără o conexiune cu alte domenii , cu instituții , cu realități concrete, în realitate avea - prin implicațiile ei logice- o considerabilă importantă practica.Cand
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
deci că ,,universalia sunt realia'' [universalele au realitate]. Conceptele sunt în cele din urmă realitate,corespund realității, dar existența lor ca atare este abstractă, mentală, si astfel apare o altă variantă a celebrei dispute a universaliilor, cea a conceptualismului. ,,Disputa universaliilor'', care la început părea afi o simplă chestiune de terminologie a logicii, fără o conexiune cu alte domenii , cu instituții , cu realități concrete, în realitate avea - prin implicațiile ei logice- o considerabilă importantă practica.Cand doctrina nominalista se aplică la
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
existentului și incorporalului ”. În lucrarea „Introducere la categoriile lui Aristotel- Isagoge ”, neoplatonismul se îmbină cu elemente ale logicii lui Aristotel; această lucrare a fost cea mai citită opera în Evul Mediu occidental, ea aflându-se la originea celebrei ,,dispute a universaliilor”, de fapt problema scolasticii, a întâietății nominalismului sau realismului. De la pasajul foarte cunoscut al lui Porphirios (Porfir, după alți autori),cu care începe scrierea Isagoge-lor, Prooemium, în care se spune:,,De generibus et speciebus illud quidem sive substant sive în
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
dezvoltat în mod creator unele din elementele viabile ale gândirii lui Aristotel. Supranumit ,,prințul -ra'is'', ,,al treilea Aristotel'', a scris enorm în arabă și persana . El integrează , completează opera lui Aristotel cu neoplatonismul. Recunoaște trei moduri de existență pentru universalii: ante multiplicitatem,principiul divin, în multiplicitate, realitatea naturală, post multiplicitatem, universalul degajat de gandire printr-un act de abstracție. Averroes [1126-1198 ] a fost medic, jurist , om de știință și filosof arab, a scris în limba să ,dar azi există și
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
ale unui întreg. Prin el nominalismul reduce realitatea la indivizii concreți, pe care îi cunoaștem prin contact empiric. Duns Scot [1265-1308 ] a fost călugăr franciscan , profesor la Oxford, Paris și Colonia, desfășurând o activitate filosofica plină de subtilități. În problema universaliilor recunoaște triplă lor existența că și cei din timpul sau, dar consideră că aceste universalii nu sunt,, fictiones intellectus'', ele sunt rezultatul unor operații logice.Acest filosof vede o legatura esențială între logică și metafizica,logica studiind existența așa cum apare
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
prin contact empiric. Duns Scot [1265-1308 ] a fost călugăr franciscan , profesor la Oxford, Paris și Colonia, desfășurând o activitate filosofica plină de subtilități. În problema universaliilor recunoaște triplă lor existența că și cei din timpul sau, dar consideră că aceste universalii nu sunt,, fictiones intellectus'', ele sunt rezultatul unor operații logice.Acest filosof vede o legatura esențială între logică și metafizica,logica studiind existența așa cum apare ea în sufletul omului, iar filosofia studiind existența că și existența. Principiul individuației este de
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
născut la Aosta (Italia), fiind supranumit ,,părintele scolasticii'', deoarece a pus idealismul platonic în slujba dogmaticii catolice,a demonstrat existența lui Dumnezeu prin ideea de perfecțiune, iar în domeniul logicii este considerat principalul teoretician al realismului, deci al concepției că universaliile sunt reale, inspirate din existența crudă, adevărata. Este celebru pentu ,,argumentul ontologic'', iar în lucrarea ,, De grammatico''tratează chestiuni de logică, despre silogismele corecte,. La el universaliile au o existență în sine, nu sunt indivizi, sunt exemplare ale lucrurilor,și
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
în domeniul logicii este considerat principalul teoretician al realismului, deci al concepției că universaliile sunt reale, inspirate din existența crudă, adevărata. Este celebru pentu ,,argumentul ontologic'', iar în lucrarea ,, De grammatico''tratează chestiuni de logică, despre silogismele corecte,. La el universaliile au o existență în sine, nu sunt indivizi, sunt exemplare ale lucrurilor,și constituie o lume în sine,realismul său fiind transcendental. Albert Magnus (1193-1280) a fost un spirit enciclopedist, supranumit ,,doctorul universalis'', din cauza vastității și a multilateralității cunoștințelor sale
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
și Avicenna, anume să dea Occidentului ,,totalitatea științei grecești , adică pe Aristotel''că și pe cea a arabilor și a evreilor. Scrierile lui logice, grupate sub titlul general ,,Logica sive philosophia rationalis'' conțin întreaga știință logică a timpului . El concepe universaliile trimodal, ca și arabii, ca și urmașul sau, Toma D'Aquino: ante rem, în re , post rem .Universalul este forma la orice nivel s-ar găsi, deoarece logică e formală , logica formalis, iar problemele legate de universalii , desi aparțin metafizicii
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
timpului . El concepe universaliile trimodal, ca și arabii, ca și urmașul sau, Toma D'Aquino: ante rem, în re , post rem .Universalul este forma la orice nivel s-ar găsi, deoarece logică e formală , logica formalis, iar problemele legate de universalii , desi aparțin metafizicii, înțeleasă că prima filosofie, nu pot fi separate de logică. Universaliile ante rem sunt cauzele lucrurilor, cele în ipostaza în re au o functie potențială, iar cele post rem au forma abstractă, având drept principala caracteristică pe
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
a călăuzi actele minții pentru ca să poată gândi și raționa corect, spunea gânditorul medieval. Din punct de vedere teologic, concepția tomista despre logică este utilă în ceea ce privește analogia dintre numele divine și raționamentele și concluziile teologice și datorită poziției adoptate în problema universaliilor, situată între ultrarealism pur si formalism pur. Logică tomista se ocupă nu de concepte goale sau închipuiri pure, nici de entități extra mentale, ci de concepte care își au temeiul lor în lucruri. Dacă la Aristotel conceptul (� ογος) se identifică
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
intelectului divin.,, Principiul individuației'' este materia cuantificata,[...] o mărime discretă, limitată în timp și spațiu. 8. CONCLUZII Logică Stagiritului , faimosul ,, Organon'', preluată și dezvoltată de filosofii medievali, ai scolasticii, a reprezentat un pas înainte în evoluția științei gândirii, întrucât ,,disputa universaliilor '' le-a permis acestor gânditori să aprofundeze studiul noțiunilor. Deși a servit ca suport al demonstrației existenței divinității, deși a fost ca si filosofia ,,ancilla theologiae'', logica medievală este un moment de referință în evoluția științei care servește , fundamentează și
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
noțiunilor. Deși a servit ca suport al demonstrației existenței divinității, deși a fost ca si filosofia ,,ancilla theologiae'', logica medievală este un moment de referință în evoluția științei care servește , fundamentează și organizează toate celelalte științe . Acea divergență privind întâietatea ,,universaliilor'', privind realitatea sau nominalitatea lor, a fost oarecum mediata de conceptualism, dar fiecare și-a dovedit valoarea prin faptul că a argumentat un anume mod de gândire, în fond modul idealist sau materialist. ,, După cum esență are două moduri de a
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
Perspectiva pozitivistă privind eternal femenin exprimat prin cele patru perechi de personaje ale cărții Isis, Osiris, Ego și Ergona, sunt de fapt, pretexte pentru a plonja în bogația mitologiei universale și al tezaurului cultural.Dialogul închipuit între Ego și Ergona, universalii El și Ea, sunt de fapt expresia oglindirii aceleiași personae în propriul egou.Tonul este eseistic cu tendință spre romanesc,dezinvolt, cu volute elegante în care strecoară, atât un mare bagaj de cunoștiințe, din Biblie ( Geneza), teorii (Johannes Wolkelt), din
VASILE DORIN GHILENCEA ÎN SPATELE ICOANEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_dorin_ghilencea_in_spatele_icoanei_.html [Corola-blog/BlogPost/375128_a_376457]
-
Gita și Dhammapada, Corpus hermeticum, esoterismul druizilor, textul străvechii rugăciuni Kaddish, Spiritul Qumran-ic, soteriologia Crucii, teologia hindusa și cea budhistă, mituri crepusculare, caracterul esoteric al gnosei, Epifanii și Ocultări, Zaratrusta și Zamolxis, gândirea hermeneutica, Heraclit, Pitagora și Zenon, mediația simbolurilor, universalii transculturale, Eul transcendent, eonii din lumea sensibil-spirituală. Și-a împlinit mult doritele călătorii documentare prin India și Tibet. Întreține contacte permanente cu iluminați din reputate Cancelarii creștine din Sfanțul munte Athos, Institutul biblic UȘA, Academia regală din Marea Britanie, Lamaserii tibetane
ACESTA ESTE DOMNUL N. N. NEGULESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Acesta_este_domnul_n_n_negulescu_marian_malciu_1353455789.html [Corola-blog/BlogPost/364883_a_366212]
-
ce ar trebui să fie cauzate în moduri particulare pentru fiecare individ). Numai înțeleasă ca separată de materie forma ar putea rămâne un universal. Altfel, în acest caz, ea trebuie considerată particulară, la fel ce și individul. Aceasta înseamnă că universaliile nici n-ar putea fi definite, de unde consecința gravă că nici nu ar putea exista definiții ale speciilor, ci numai pentru indivizii înțeleși ca și compuși din formă și materie, aceasta însemnând esența. O asemenea perspectivă ar însemna pluralism ontologic
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
ocupă de modul în care autoritatea unor entități ideale (numite "metanarațiuni") este slăbită prin procesul de fragmentare, consumism și deconstrucție. Jean-François Lyotard a descris acest curent drept o „neîncredere în metanarațiuni” (Lyotard, 1984); în viziunea acestuia, postmodernismul atacă ideea unor universalii monolitice și în schimb încurajează perspectivele fracturate, fluide și pe cele multiple. Un termen înrudit este postmodernitatea, care se referă la toate fenomenele care au succedat modernității. Postmodernitatea include un accent pe condiția sociologică, tehnologică sau celelalte condiții care disting
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
implicit de luciditate ce ar exista între cititor, dacă un autor are ceva de comunicat el trebuie să-și aleagă cuvintele care îi transmit ideea cu cât mai multă transparență cititorului. Acolo unde moderniștii au sperat să scoată la lumină universaliile sau fundamentele artei, postmodernismul încearcă să le detroneze, să îmbrățișeze diversitatea și contradicția. O abordare postmodernă a artei respinge distincția dintre arta joasă sau înaltă. Respinge de asemenea granițele rigide și favorizează eclectismul, amestecul de idei și forme. Parțial datorită
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]