62 matches
-
luminându-ne cu smaraldul / ochilor...» (Nunta cu noaptea); «parcă s-ar ascuți pe mine / fulgere» (O deslușire); «steaua oului cosmic / despletită pe apă...» (Cunoașterea necunoașterii); Aud peste tot / muntele plin de aripi; / cântecul lui neprihănit / de diamant proaspăt / deschide fântâni / uranice» (Cântec de diamant proaspăt); «Faceți-mă / să aud cu ochii / [...] / când iau în palmă / focul poemului...» ( Pe puntea dintre zei) etc. Autor, Prof. Dr. Ion Pachia Tatomirescu Referință Bibliografică: NUNTA CUVINTELOR / LES NOCES DES PAROLES, în curs de apariție / Marian
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
BERLIN Munții lui Iancu - verdea cazemată: Un fel de nou Berlin cu porți de fag Unde se-nalță al Bihării steag Spre care a pornit Roșia-Armată; în raniți - dinamita concentrată: Când rusul dă-n Băița c-un toiag Din milenar uranic sarcofag Țâșnește apa morții-ntunecată. Și intră-n mină șerbii ce-au schimbat Brădia de secară-nmiresmată, Mălaiul cu bobuțul bulbucat, Pe leafa mare, dar cu boli umflată, De nici nu le mai este satul sat, De când Generalisimul li-e
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_frunzei_negre_de_uraniu_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
la graniță nici vămuit Prin plecăciunile dâmbovițene, Pe drum de fier, pe căi aeriene Ajunse pînă-n Ștei Sovrom-Kwarțit. Cursa atomică-ascuțind unealtă Pe-un plai uitat, sărac, ascuns de lume Aduse roi de oameni laolaltă. Nălță-se pe grădina cu legume Uranic El Dorado și-a lui haltă- Letale, invizibile parfume... „ORICÂND DIN MUNȚI, EL POATE FACE VALE!” „Oricând din Munți, el poate face vale!” A fost expresia de la Băița: Spre-uraniu, rușii, nu cu mocănița Au penetrat să-l smulgă, cu cazmale
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_frunzei_negre_de_uraniu_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
hotarul, fiind găsite în colecții și biblioteci internaționale din USA, Franța ,Italia. Poetul scrie o poezie rafinată cu metafore alese, inedită, plină de înțelesuri: “Orfic m-am ascuns în mantre/ Sub nirvanicul zăbranic.../ Sfânt Enkomion de tandre/ Stihuri, versul meu uranic...” În “Hermina oglinzilor” femeia “goală, aburind a sărut”...” Undeva, cândva, mâine ieri,/Pe asprite de zvâcnet atlazuri,/ Cu țărmuri retrase-n dureri / Și luna suind din talazuri, / Cineva le va pune lințoliu,/ Zăbranic nirvanic, de doliu/ Și mâna aceleia, poate
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
să vedem că de fapt, purtările cam lejere ale zeiței, soție, totuși, a lui Hefaistos, urât, șchiop și cocoșat, dar frate al lui Zeus, reprezintă acea secvență temporală pierdută în negurile istoriei cînd omenirea schimba zeii htonici (Hefaistos) cu zeii uranici (Afrodita născută din Uranos, printr-un procedeu cam dureros, dar perfect interpretabil în context). Adică acel timp, conservat în memoria ancestrală sub forma unor simblouri, când omenirea își ridica privirile din pământ către cer, un act al cărui valoare o
CIPRU, FASCINANTA POEZIE A MILENIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_cipru_mihai_batog_bujenita_1362389517.html [Corola-blog/BlogPost/345586_a_346915]
-
După delicatețea sfiicioasă a sentimentelor ce-l înalță în ceruri poeticiste, autorul se întoarce la „Sfere, netezimi, spirale,/sacre-mpărății astrale/meteori, punți, galaxii/cresc pe ramii inimii” (Euritmii). Poet al nemărginii, dl. N.N.Negulescu a decantat într-un creuzet uranic vibrațiile cosmice, crestând cu margini filigranate de aripi de gânduri, ca într-un basm modern, cu puterea iubirii, carapacea vasului, revărsând astfel, înapoi, Universului, focul versului său, sub semnul pentagramei din etherul aștrilor. Atât de complex-cuprinzătoare, aș numi această carte
POET AL NEMĂRGINIRII ÎN VIZIUNEA DOAMNEI ELIZA ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Poet_al_nemarginirii_in_vizi_marian_malciu_1383079025.html [Corola-blog/BlogPost/342048_a_343377]
-
spre aspațialitate și atemporalitate, viețuirea - atât cât e cu putință, și pentru câtă clipă e cu putință - în beatitudine și nemărginire. Textul ce pecetluiește noua identitate a eului (artistic sau empiric) e memorabil : peste cea mai cotidiană orizontalitate - explozia extazului uranic : Ca desert - Cu avioane-n foi de viță Ni se servește Cerul ! - Ce poet ! Și ce poezie ! (Un cuvânt pentru traducători: Andrei Pogány, în germană. Marius Turcu, în franceză). *Semnul (și însemnul) acestei sinteze (orizontalitate - verticalitate) este Crucea. Reproduc un
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
soarele Negru) - Fântâna cu Plâns: Apa Vie (Agheazma, Apă și Foc al Duhului Sfânt). Ochii sunt, de multe ori, stare de plâns (potențial sau cinetic). Stare continuă (suspendată sau reluată) Ea de plâns: căci ei cheamă, prin acvaticul-oglindă, razele focului uranic. În cazul stingerii luminii din ochi, se produce, în fapt, luciferizarea, transcendentalizarea ființei vizionare (prin ochii revelatorii), trecerea în zona Soare Negru-lumină ocultă: (I-166) “Și dacă ochii ce-am iubit / N-or fi de raze plini, / Tu mă privește
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
văi de chaos”), printr-o atitudine profund spiritualizată, adecvată energiei care o solicită, în câmpul Eros. Răspunde pe măsură: la atitudine puternic energizată (dor), prin atitudine puternic spiritualizată, prin asceză (călugărește). S-ar putea spune că acesta este planul reacției uranice. În schimb, nu-și uită menirea resurecțională, de re-energetizare a ciclurilor decăzute: craiul de pică este Monarhul decăzut, picat. Și atunci, atitudinea ei este promptă: “pieptu-i crește” (deci, acumulează, pentru a transmite-jertfi, întru o nouă creație, prana sacră, sau pneuma
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
să surprindem misterele esențiale sau disimulat, sau deloc, sau cu mister", (Censura transcendentală, în "Trilogia cunoașterii", 1934), mistere ce pot fi luate ca adevăruri absolute, prin "iluminarea"de care vorbeam. Acesta este rolul suprem al scriitorului, care justifică paternitatea sa uranică prin slujirea fraților săi întru Gaia: Sunt inimă-n inima neamului meu/ Și-i cânt și iubirea și ura -/ Tu focul, dar vântul ce-aprinde sunt eu./ Voința ni-e una, că-i una mereu/ În toate ale noastre măsura
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Fenomenul_hiperionic_la_g_cosbuc_si_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
Pe alocuri, sub presiunea imensă a brevilocvenței, angoasa abia dacă mai poate fi stăpânită: „Plouă Deplin. Plouă Cu pești Zvârcolitori Spre Oglinzi Larg Deschise”. (Geneză) Are dreptate, ca întotdeauna, Psalmistul: El hombre es insondable, su corazón es un abismo. Puritatea uranică și sinistra lăcomie a țărânii se confruntă, nemilos, în chiar genunea interiorității: „Cățelul Pământului Mă latră Din ganguri Nocturne. Cineva Mă caută În văzduh, Mă caută În piatră. Drumul Mi-l luminează Amintiri, Cu deschisele Guri”. (Târg I). Nobilă carte
EUGEN DORCESCU, ALBASTRELE SEMNE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1466600625.html [Corola-blog/BlogPost/382011_a_383340]
-
engleză) și Radu Andrei, Elena Mihaela Blejdea-Popescu (versiunea poemelor în limba franceză)! Și, din partea autorului, la zi de sărbătoare - editorială - un „cântec de diamant proaspăt”: „Aud peste tot muntele plin de aripi; cântecul lui neprihănit de diamant proaspăt deschide fântâni uranice” Autor, Livia Ciupercă
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_smerenia_cuv_marian_malciu_1376404583.html [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
putere/ mi se-mplinește ca duh/ Mă știu mă absorb/ aripi de peste văzduh/ sînt centrul,/ atotcunoștinței!" ( Fericirea mea). Poetul trăiește o "apoteoză" a propriei făpturi, în care se concentrează entitățile văzute și nevăzute, ca într-o apodictică reprezentanță: "Un centru-acum/ uranic de putere/ un tron tunînd/ erupe-n inima-mi - de foc vorbit - un Popol Vuh/ Mă rup de aripi/ stau iradiere/ suflarea mea/ e-acum apoteoză/ ființelor întregului văzduh" (Un centru). O sangvină ebrietate se învecinează cu sacrilegiul: "Mă-mbăt
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
în temeiul unei credințe articulate, subiectul asociază orgiastica-i stare, transa incendiară, cu puterea zeiească și - cît de grăitor! - cu sîngele zeiesc: " Fericirea mea -/ -i sîngele zeilor!/ Cu mîinile-n transă/ m-ating de văzduh!/ Îmi izbucnesc/ cuvintele-n flăcări/ țin uranicul/ Pentateuh!/ Ardeți harpe-ale/ nervilor oarbe-n/ largul imperial/ al întregii puteri!" Fericirea mea). Misticismul se varsă într-un estetism "barbar". Ne aflăm într-o zonă literară suficient de bogat ilustrată, de la Coșbuc și Blaga cel din Poemele luminii la Cioran
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
romantice": „facerea ?i desfacerea", „luna", „lumile siderale", „muzică sferelor", „cristalul", „regnul vegetal", „straturile", „mortul frumos, viul cadaveric", „dublul", „magnetismul", „nebunia", „geniul", „femeia titanic?", „omul ve?nic", „speran?a", „iubirea", iar sub sintagma „cadrul fizic" „somnul", „visul", „doma ?i apă", „zborul uranic", „halucina?îi de timp ?i spa?iu", „erotică", „Venera serafic?" ?i „cadrul psihic"„germina?ia", „geologia s?lbatic?", „borealismul", „floră", „fauna", „rusticitatea", „arhitectură colosal?" . Roșa Del Conte sintetizeaz? printr-o cercetare analitic?, Într-o larg? conexiune, teme ?i motive eminesciene
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
câteva aspecte ce îi vor caracteriza toate scrierile: aspirația spre sinteză și spre identificarea de afinități și filiații (în cazul de față, relații de continuitate cu lirica interbelică și familii de spirite - poeți ai realului, poeți ai „expresiei”, telurici sau uranici, ironici și alexandrini etc.), ca și înțelegerea criticii în simbioză fertilă cu istoria literară. Comentariul, de bun-simț, nu e lipsit de ezitări și de clișee didactice. Treptat, aceste scăderi își vor diminua ponderea, o dimensiune didactică persistând totuși, în ceea ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
cuptoare miniaturale, cu simboluri sacre sau cu elemente arhitectonice reprezentând simboluri ale sacralității. Existenta bucraniilor, descoperite îndeosebi în nivele de locuire eneolitică, poate conduce din nou la Paleoliticul superior, în a cărui artă găsim destul de bogat reprezentarea bovideului, ca element uranic al virilității, în raport direct cu elementul feminin. Ne referim mai întâi la reprezentările foarte explicite din grota La Magdelaine (Tarn), unde bizonul este redat în poziție de „atac”, în asociere cu cele două imagini feminine, în poziție sexuală, scenă
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
apreciază că brațele ridicate semnifică gesturi de implorare, poate chiar o invocare dinspre cer spre pământ, semnificând solicitarea ploii sau a altor favoruri cerești. Este evident faptul că însăși prezența orantei în arta neoeneolitică este considerată ca reprezentarea relației htonic uranic, dar poate și a unei relații speciale, uranic uranic, dacă vom considera modelarea orantei ca divinitate, nu simplă preoteasă, după modelele religiilor antice, îndeosebi din Orientul Apropiat și Mijlociu, sau cum ar putea sugera statueta masculină, cu brațele ridicate, de la
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
poate chiar o invocare dinspre cer spre pământ, semnificând solicitarea ploii sau a altor favoruri cerești. Este evident faptul că însăși prezența orantei în arta neoeneolitică este considerată ca reprezentarea relației htonic uranic, dar poate și a unei relații speciale, uranic uranic, dacă vom considera modelarea orantei ca divinitate, nu simplă preoteasă, după modelele religiilor antice, îndeosebi din Orientul Apropiat și Mijlociu, sau cum ar putea sugera statueta masculină, cu brațele ridicate, de la Scînteia Iași, dar ca posibilitate de existență numai
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
chiar o invocare dinspre cer spre pământ, semnificând solicitarea ploii sau a altor favoruri cerești. Este evident faptul că însăși prezența orantei în arta neoeneolitică este considerată ca reprezentarea relației htonic uranic, dar poate și a unei relații speciale, uranic uranic, dacă vom considera modelarea orantei ca divinitate, nu simplă preoteasă, după modelele religiilor antice, îndeosebi din Orientul Apropiat și Mijlociu, sau cum ar putea sugera statueta masculină, cu brațele ridicate, de la Scînteia Iași, dar ca posibilitate de existență numai la
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
mâinile la rugăciune pentru transformarea pâinii și vinului în Trupul și Sângele Domnului (Fig. 11/2-3), potrivit celor spuse de Însuși Mântuitorul, la Cina cea de Taină : „Aceasta să o faceți întru pomenirea Mea” (Luca, 22, 19). Așadar, relația htonic uranic, sau uranic-uranic (dacă acceptăm că statuetele feminine reprezentau divinitatea, nu marea preoteasă), este reprezentată, în arta și religiile paleolitice și neolitice prin asocierea dualității feminin-masculin. De altfel, J. Cauvin (1997, p. 51) consideră că < femeia este în mod cert o
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
ales în Paleolitic, dar și la unele comunități umane neo-eneolitice, elementul feminin este de natură htonică, reprezentat de femeie cu toate atributele feminității (chiar dacă modelarea pictarea capului este supusă altor canoane artistice și religioase); elementul masculin este, întotdeauna, de natură uranică, reprezentat, de cele mai multe ori, de taur, ca forță generatoare sau regeneratoare de viață. Sunt cunoscute asocierile imaginilor femeie-taur din arta paleoliticului superior din grotele franceze (La Madelaine des Albis, Gabillou, Chauvet etc.) (V. Chirica, 2004 a, p. 115-117) (fig. 10
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
superior din grotele franceze (La Madelaine des Albis, Gabillou, Chauvet etc.) (V. Chirica, 2004 a, p. 115-117) (fig. 10/3), și din neo eneoliticul carpato-balcanic ( Bilcze Zlote Ucraina, Tîrgu Ocna-Podei, Neamț) (fig. 10/1, 2). După opinia noastră, umanizarea elementului uranic - taurul, s-a făcut pentru prima dată în cadrul artistic și religios al comunității de la Ruginoasa-Iași, prin umanizarea taurului celest, așa cum a fost pictat pe vasele cu reprezentări tipice (fig. 10/4) (V. Chirica, M.-C. Văleanu, 2008). Așadar, așa cum apreciază
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
de autosusținere; tăria mea telepurtată poate suplini carența de simetrie a relației noastre". Nu contează cum ești, nu contează cine ești: iată vorbe dumnezeiești când e vorba de salvare, din moment ce trec peste diferențele individuale, dar și strivitoare cât miticul cer uranic primordial, prin aceea că dau glas unei indiferențe pe măsură. Contează cum ai putea fi, cine ai putea deveni, nu cum și cine ești deja. Atunci când posibilul e promovat de o facere cu putință covârșitoare, cvasi-miraculoasă, fapticul deja împlinit se
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Porțile prin care intră eroul În viața eroinei sunt marea, neptunicul, care este un loc al transformării termice , eroul este schimbat, are În mînă un toiag, e aidoma unui voievod. A treia poartă este visul, o altă Întrupare din elemente uranice, chaotice, dintr-o vale a chaosului vine eroul. In termeni textuali putem decela aici năzuința luceafărului de a accede paradisul textului, Eroul vrea să intre În text, În semnificațiile lui. Are funcția de lector in fabula. Citesc din Mincu (Eseu
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]