127 matches
-
și românesc - de a merge să urezi de bine, pentru sărbători, celor dragi. Faceți asta și o să vă curățați și o să vă simțiți mult mai bine sufletește Eu nu doar cânt, eu simt fiecare colind” declară Ștefan Hrusca... Colindatul sau uratul pe la case constituie un obicei străvechi, sfânt, pentru că transmite un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu. Este o neprețuita zestre spirituală, pe care o moștenim din mosi-stramosi. Cei dintâi colindători au fost pastorii care au mers la peșteră în care
Concert de colinde cu Stefan Hrusca @ Teatrul National, 24 decembrie [Corola-blog/BlogPost/94548_a_95840]
-
din zona etnografica Dorna (Poiana Stampei, Dorna Arini, Dorna Candreni, Saru Dornei, Panaci), localități învecinate cu zona Bistriței, de unde își trage obârșia. Dar ceea ce aduce o notă distinctiva Bucovinei față de alte ținuturi românești, la pragul de trecere dintre ani, sunt uraturile și jocurile cu măști, concentrate în obiceiuri care și-au păstrat farmecul și prospețimea de-a lungul anilor. Bucovinenii, ca dealtfel toți românii, și-au dorit din totdeauna holde bogate. Această dorință transpare în cunoscutul Plugușor, datina prin excelență agrara
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
dar mai ales de textul literar, care nu este altceva decât o descriere hiperbolizata, cu ecouri mitice, a unei agriculturi ideale. Plugușorul este pornit de către copii care, în preajma amiezei, în ziua de 31 decembrie, incep a umblă pe la case, rostind uraturi de bun augur și primind în schimb daruri, unele cu caracter simbolic, colăci, fructe sau bani. Noaptea, alaiul plugușorului este amplificat de cetele de feciori care umblă pe la casele unde sunt fete de măritat sau pe la rude. Odată cu seară, parada
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
inversări se verifică și când vine vorba despre cititor (iubitor de filosofare sau de poetizare). Dar "există un fel al cărților de a se citi între ele, departe de exegezele savante că și de lecturile naive care ne apară de uratul nostru zilnic. Un vast inconștient poate al culturii universale, al culturii universului însuși va fi fiind locul acestei intercitiri." Mai mult vorbind (scriind) în numele unei interiorități (exersate la maxim) decât dintr-o exterioritate ce preceda "cuvintele și lucrurile", autorul ne
Autoportret de filozof by Valentina Dima () [Corola-journal/Journalistic/17552_a_18877]
-
bună apă din sat, că, bând din ea, bolnavul se întrema, sănătosul se împuternicea. < > se ruga la ceas tainic și fata neiubită, și năpăstuitul de greutăți. Acolo își găseau alinare și speranțe toți. < > se adunau flăcăii satului să plece cu uratul de sărbători sau pe la porțile fetelor de măritat, ca să le fluiere ori să le doinească. Troița era suflet în sufletul satului acela! Și nimeni nu și-ar fi putut imagina satul fără aceasta. Dar într-o vară trăiseră spaima că
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
am grâu în buzunare! -Marș de-aici, mincinoaso! Cum nu ești hoțoaică, dacă te-ai strecurat pe furiș în bloc? -Nu sunt hoțoaică, începu să bâzâie Floricica. -Ieși afară, imediat! i-o reteză tăios mustăciosul. Vă cunosc trucurile. Vii cu uratul, apoi deschizi ușa celor din bandă. Afară! O apucă de gulerul paltonului și o dădu afară, trântind ușa după ea. Floricica începu să plângă cu sughițuri. -Nu...sunt...hoțoaică...nu...sunt... Pașii o duceau pe trotuare în neștire, biciuită de
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
retras în bucătărie să pregătească masa festivă. Ultima noastră masă... Am dormit mult, neobișnuit de mult, știi, eu dorm doar câteva ore pe noapte de ani în șir. Când mam trezit, afară se întuneca, copii începuseră să umble deja cu uratul. A primit și Elvira câțiva copii, apoi a încuiat poarta. M-am dus, fără să știu pentru ce, în biroul meu. Am început să golesc dulapurile, să caut parcă ceva. Nu știam ce anume, dar, totuși, căutam cu disperare... După
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
a umplut Lucache glugile de strujeni cu vasele cu vin. Nu s-a plâns Gheorghe Busuioc la nimeni, că până la jandarmerie legea o făceau tot cei doi. La Anul Nou era și mai și, că mergeau cei doi și cu uratul și cum casele la acea vreme nu erau înalte și erau cu o cameră și tindă și beci nu aveau, carnea de porc și cârnați de la Crăciun le țineau oameniI în pod la fum, casele fiind acoperite cu paie, iar
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
această lucrare frumoasă. Dar într-o zi, când veneam de la școală, am observat că băbuța noastă a fost stricată. Nu am aflat cine a fost infractorul, dar mare scârbă și jale am avut! Am fost și cu colindatut și cu uratul, mergeam din casă în casă, era foarte plăcut să vedem cum persoanele din sat ies să ne asculte. Și scoteu afară copiii mai mici să se uite. Noi începeam din mahalaua noastră, pe la neamuri, apoi, unde ne primeau, acolo ne
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
care încep în ziua de Ajun și se termină în ziua Anului Nou, seara, la care participă în mod direct sau indirect tot satul. Sărbătoarea Anului Nou începe cu plugușorul copiilor, care altădată era tras de boi, continuând apoi cu uratul, colinda, capra, căprița, buhaiul, ursul, păpușile, Barbu Lautaru", Banda lui Jianu, sorcova. Cele mai vechi obiceiuri sunt plugușorul și buhaiul. Plugușorul are același conținut ca și în majoritatea localităților românești: „Mâine anul sennoiește Plugușorul se pornește Și începe a ura
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
se pornește Și începe a ura Pe la case a colinda. Iarna-i grea, omătu-i mare Semne bune anuă are Semne bune de belșug Pentru brazda de sub plug. Plugușor tras de boi, Plugușor mânat de noi.” După plugușor urmează copiii cu uratul: „Aho, aho copii și frați Stați puțin și nu mânați Lângă boi v-alăturați Mânați mai! Hăi! Hăi! Iar jupânul gazdă Se duse la lună, la săptămână, Să vadă grâul de-i frumos. Era în spice ca vrabia În pai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Măriuca disperată. Când le voi termina de povestit și altora, cum spunea inginerul Cicoare... Atunci poate... Până atunci încearcă să te gândești la lucruri frumoase. Uite, eu mă gândesc la vremea când trăiau toți ai noștri și nașii... Mergeam cu uratul... Ce frumos era! Mai ales la nași. Eu nu i-am văzut supărați niciodată! Măriucă. Toate aiestea au fost. Amu’ nu mai sunt. Nimic nu mai este ca altădată. Nici eu nu mai pot fi cel de altădată... Prea multe
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pe pervaz. Privea la fâlfâirile fulgilor, zâmbind unei vechi aduceri aminte... Măriuca... cu o broboadă roșie care îi acoperea aproape toată fața venea spre el pe poteca de pe malul gârlei... El se întorcea de la Petrache. Se pregăteau să meargă cu uratul... „Ce faci, Măriucă? Unde te duci pe frigul ista?” „Măă... Merg la mătușa Zănovia, sora mamei. Șădi peste gârlă”... În timp ce plutea în lumina inefabilă a amintirii, o lumină reală a străpuns - ca un pumnal - jocul delicat al fulgilor... „Ce-i
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Am să vorbesc cu Hliboceanu ca să le tragem un colind ca la niște gospodari ce sunt!” - îi zbârnâia prin cap lui Cotman. „Mitrel abia mă așteaptă să-i pregătesc buhaiul. Că de! Îi băiat mare de-acum și merge cu uratul” - medita Mitruță, cumpănind în mână durda gata încărcată... „Poate fimeia mea a mai duce-o până după sărbători... Și dacă ar fi băiat ar fi strașnic, pentru că o avem pe Ileana, care-i mare de-amu’. Mâine-poimâine merge la școală
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
bătând din niște aripi pe care numai el le vede. - Cucuriguuu, azi n-o să plouă, azi nu sunt ouă, cucurigu-rigu, nu mai e covrigu’... La Pintiliasa în curte nu poți să intri, nu te lasă, nu a primit nici cu uratul și i-au aruncat cu bulgări și s-au pișat toți pe stâlpul porții. - Are o pisică neagră care merge pe tăciuni. - Are-un câine chel ca șobolanul, care doarme-n pat cu ea... Când era mic, îl ținea legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și bate Într-Însa pîné-o sé zboare mai sus decît copacii! Pe urmé poate și el sé joace fotbal, sé le baté toate golurile de-odaté. A vézut la magazin vreo douézeci de mingi. Și dacé la iarné-l lasé tata cu uratul, Isi cumpéré una și o umflé. Pe urmé o sé vadé el cum umblé toți béieții dupé el și-l roagé sé le dea oleacé mingea. Trînti ghiozdanul jos și se așezé. De unde era el, se vedea foarte bine colțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
întoarce spatele și pleacă fără un cuvînt. Eu mișc mărunt din buze și revolta pune stăpînire pe mine. Moșul era un client cvazipermanent la poarta mea și nu de rare ori îl depanam cînd îi ardea gîtița. Cînd venea cu uratul, beat clampă, avea pretenția să-i ofer o sticlă de spumos. S-o împușc cu nevastă-mea, explica el cererea. În afară de băutură, îl ajutam cu o mulțime de lucruri pe care mi le cerea. Nici prin gînd nu mi-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
înaintea Crăciunului, Vasile Cireș a început să mediteze ceva mai profund decît de obicei. Stătea lungit în pat, cu ochii în tavanul nenorocit al unei cămăruțe atașată unei căsuțe bătrînești. Oamenii nu mă mai primesc nici cu colinda, nici cu uratul, oftează cu obidă. Era adevărat. Vecinii s-au săturat de bețivul insolent, arțăgos și puturos și, mai ales, bătăuș. Îl evitau pe cît era posibil și nu rămăsese loc nici măcar de "bună ziua". Jigodii mai sînt unii oameni. Că le mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
sat toți vorbeau de cucoana Veta, adică matracuca de Rădăuți. Coana Veta mi-a spus să fac așa, coana Veta mi-a spus că nu-i bine așa..., și tot satul n-o scotea din cucoană. Băieții au fost cu uratul și coana Veta i-a pupat cu foc, le-a dat cîte 25 de lei, mere, pere, prune uscate, hidromel și alte bunătăți. Vă momește, dragii mamii. Își întinde scorpia plasa. Doamne ferește de japița asta! scîncea Aneta. Lumea spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
asigură faima. Și am început să adun pățanii și să mă comport ca un personaj de carte în curs de scriere, să caut partea plină de haz și de baladă a întâmplărilor cotidiene. Episoade de genul celor cu scăldatul, cu uratul sau cu furatul de fructe în grădinile semenilor se regăseau din abundență în copilăria mea. Și unde lipseau, le inventam pe loc, fără teamă, pentru că Amintirile... îmi dădeau dezlegare la mici ștrengării sau la trăsnăi mai mari. Mărturisesc însă că
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
pentru el. Ură imensă a lor pentru el și mică noastră scăpare a dus la starea de fapt. Le mulțumim lui Boca și lui Sorin, Carmen și Georges, pentru caracterul ferm și demn de care dau dovadă, retrăgându-se din uratul procesul electoral. Câtă diferență față de atitudinea banditeasca a celor clasați pe locurile 3 și 4, care s-au repezit să-și însușească voturi care nu le aparțin ! Le mulțumim tuturor colegilor care ne-au încurajat în aceste zile și ne-
Scandalul alegerilor din TVR ajunge la comisiile din Parlament () [Corola-journal/Journalistic/48677_a_50002]
-
personaje interesante ale căror destine se intersectează. Filmul nu este redat în ordine cronologică, așa că trebuie o atenție specială din partea publicului pentru a încerca să-i înțeleagă toate ,,ascunzișurile”. 5. Îl buono, îl brutto, îl cattivo , 1966 ( Bunul, râul și uratul) Regie: Sergio Leone Actori: Clint Eastwood, Eli Wallach, Lee Van Cleef Gen: Western Joe este bunul, Sentenza este râul și Tuco este uratul. Îl buno, îl bruto, îl cattivo este o poveste despre lupta primitivă pentru supraviețuire și bogăție. Sergio
Top 5 filme motivaționale () [Corola-journal/Journalistic/65481_a_66806]
-
încerca să-i înțeleagă toate ,,ascunzișurile”. 5. Îl buono, îl brutto, îl cattivo , 1966 ( Bunul, râul și uratul) Regie: Sergio Leone Actori: Clint Eastwood, Eli Wallach, Lee Van Cleef Gen: Western Joe este bunul, Sentenza este râul și Tuco este uratul. Îl buno, îl bruto, îl cattivo este o poveste despre lupta primitivă pentru supraviețuire și bogăție. Sergio Leone, regizorul acestui film, capturează narațiunea și haosul vechiului vest sălbatic, fără a-l suprasatura cu atmosfera să mortuara.
Top 5 filme motivaționale () [Corola-journal/Journalistic/65481_a_66806]
-
că Sorinel ar accepta să-i fie mămică. Zâmbea și privea cioburile de cer dintre crengile teiului...O trezi din reverie zbârnâitul soneriei: aoleu, cine-o fi? Privi pe vizor. Arau doi colindători. Tremurând de emoție, deschise ușa. - Primiți cu uratul? Murmură cu tremur în voce un „da”, abia șoptit. Copiii începură să cânte, dar ea, transfigurată, le urmărea fețele bucălate și ochii luminoși. Tresări și o scânteie îi trecu prin cap: acesta micu’ are ochii lui Sorinel! Dacă...Doamne, fă
CAP. 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383081_a_384410]
-
strigătele, făcând o hărmălaie de nedescris. Te pomeneai cu câte două-trei cete la poartă, întrecându-se cu urăturile. Eu...ce era să fac? Alergam ade acolo-acolo să prind o poartă liberă. Văzând că nu mai prind, după ce termina cu uratul o ceată, hop și eu cu „unu, unu!” De n-apuca biata gospodină să intre în casă. Venea la mine. -Tu de unde apăruși, mă țâcă? Singurel, singurel? Și mă mângâia pe obraji : -Așteaptă puiul mamii, că-ți aduc și ție
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]