558 matches
-
Una de scriitori și artiști, reconstituită din texte în mare parte ocazionale, amestec ciudat - de nu l-am ști, bunăoară, din Limitele lui Dan Botta - de patos și de cumpănire, alta cu priză la actualitatea diversă, fie ea legată de urbanistică, ori de politică, ori de morala vreunei istorii ce se repetă. Lectura trebuie, zic, începută dinspre ,varietăți", ca să-ți dai seama, chiar dacă nu de tot, ce fel de ,cetățean" e scriitorul a cărui carte o deschizi. Așa făcînd, risc un
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
narrante 33, quanto per la prospettiva d'autore, per îl quale esse divengono occasione per intrecciare un serrato dialogo, pur volutamente aperto, frammentario e paradossale, con la contemporaneità occidentale, sul piano teoretico-linguistico, filosofico, narratologico, mă anche șu quello della realtà urbanistica, politica e sociale di fine Novecento. Semplificando, ogni città diviene 'figură' di un tema cruciale per la cultura occidentale, cui agganciare suggestioni leggibili, e così infatti lette, în plurime direzioni allegoriche 34. Și delinea così una sorta di vademecum 'postmoderno
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
întâmplă acum, și până la urmă să dispară, ceva ce a fost bine conceput și înfăptuit, în urmă cu un secol și jumătate. Mă gândesc, de pildă, la perfecta ordonare a străzilor brăilene vechi, dispuse în semicerc și radial, proiectare-unicat în urbanistica noastră, după cât știu. Clădirile noi, anostele blocuri implantate fără noimă amenință să strice armonia acestui spațiu. Străzile în semicerc pleacă de la Dunăre și ajung riguros tot la Dunăre, în volute din ce în ce mai largi. Iar străzile radiale, care le intersectează, străpungând spre
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
Triumf, pe un traseu, și Monumentul Infanteriei - Memoraialul Apostu - Arcul de Triumf, pe un alt traseu, păstrarea exclusivă a Casei Scânteii drept cap de perspectivă și singură formă urbană semnificativă reprezintă o imposibilitate morală și o agresiune inacceptabilă împotriva logicii urbanistice elementare. Indiscutabil, micuța Lomonosov nu poate fi total camuflată, și nici nu este necesar acest lucru, după cum nu poate fi nici convertită formal prin cosmetizări directe pentru că ea este, într-un anume fel, o fatalitate arhitecturală a ultimilor cincizeci de
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
Petre Stoica, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea au ca lejer numitor comun figurarea unei lumi opuse centrului, mistuite de complexul unei opoziții mai mult ori mai puțin sublimate. Atît provincia cît și centrul își devansează însemnele concrete, geografice, istorice, urbanistice etc., devenind repere ale unei tensiuni morale, ale unei polarizări proprii vieții lăuntrice, uneori exprimate cu vehemență, alteori estompate, eterate. Raportul dintre sat și oraș al sămănătoriștilor alcătuiește varianta elementară a acestei antiteze real-simbolice. Înglobînd satul, provincia e, în creația
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
fojgăiala urbei. Dar să-l cităm mai bine pe Andrei Pleșu: Nu, nu-mi place ce se petrece în București. Nu-mi place să rulez pe străzi desfundate, să mă simt asediat de un kitsch tot mai omogen, de o urbanistică tot mai arbitrară, de reclame care proliferează obscen, ca în lumea a treia, de colapsul traficului rutier, de zgomote, scuipături și praf, de mitocănie fudulă, de firma cu sclipici a sălii de jocuri de la parterul blocului de peste drum de Dalles
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
până la puțin cunoscutul Dinu Nicodin, autorul romanului monumental Revoluția, din 1943. Sigur că este oricând binevenită pledoaria pentru “genul proteic”, patetică și inspirată cum este, în Memorii, aceea a lui Nicolae Breban, de pildă atunci când face o comparație din perspectivă “urbanistică” între nuvelă și roman, acesta din urmă impunându-se prin complexitate și amploare. „Dacă putem compara nuvela cu o casă, cu o vilă, cu un manoar sau un palat, romanul, în ordine urbanistică, trebuie comparat cu diversitatea, funcționalitatea și armonia
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
pornind, în mod logic, de la importanța sa în obiectivele strategice, militare, stabilite de oficialitățile habsburgice, avea să fie unul simplu, de o anume sobrietate, cu trasee drepte și un ansamblu împărțit ca o tablă de șah. O nouă direcție în urbanistica timișoreană avea să fie posibilă doar după un secol și jumătate, în urma defortificării și era definită prin unirea celor cinci cartiere construite, astfel încât Cetatea să rămână nucleul orașului. Soluția propusă stabilea o dezvoltare în sistem radial-concentric - vizibilă și astăzi - Cetatea
Agenda2004-8-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282080_a_283409]
-
hotărâre a C.L.T. a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal „Zona I.L.S.A. Timișoara“. Drept urmare, joi, 31 iulie, în Sala de Consiliu a Primăriei, Grupul Imobiliar Tender, reprezentat prin dl Dan Manolache, coordonator dezvoltări imobiliare, a prezentat amănunte referitoare la proiectul „Dezvoltare urbanistică - Centru de afaceri și rezidențial“. Prezent la eveniment, dl Radu Radoslav, arhitectul șef al Timișoarei, a subliniat că pentru prima oară într-un oraș din țara noastră pe o suprafață de 6 hectare se dorește construirea de locuințe și birouri
Agenda2003-31-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281305_a_282634]
-
și că o alta este proaspătă și încă aburindă, nu rezolvă cu totul problemele acumulate, atîta amar de vreme, în spațiul artistic românesc. Arhitext și Octogon, chiar dacă au o importantă componentă vizuală, sînt, totuși, în primul rînd, reviste de arhitectură, urbanistică, design interior etc., Artelier și Balkon reflectă exclusiv experiențe artistice neconvenționale, opțiune perfect justificată din punct de vedere psihologic după atîtea interdicții și așteptări, sau ilustrează ideologii și diverse concepte istorico-teoretice, fapt explicabil și el ca exercițiu intelectual și ca
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
Joi, 18 mai, municipalitatea a organizat o dezbatere publică pentru discutarea proiectului de regulament de publicitate stradală în Timișoara, Studiul de prefezabilitate economică a șo-selei de centură a municipiului pe tronsonul Calea Aradului - Calea Șagului, precum și pentru mai multe planuri urbanistice destinate unor construcții noi. În cadrul bunelor relații de colaborare pe care municipalitatea timișoreană le are cu orașul înfrățit Karlsruhe, o formație de muzică pop din acest oraș german a susținut joi, 18 mai, un concert în Piața Unirii. Dl viceprimar
Agenda2006-20-06-administratia publica () [Corola-journal/Journalistic/284944_a_286273]
-
în cadrul spațiilor proiectate. Se va avea în vedere construirea unui teren de tenis, piste pentru biciclete, teren de joacă pentru copii cu bănci și leagăne, amenajarea unor tribune, talazuri. n acest mod se va putea realiza o compoziție peisagistică și urbanistică reușită. CONCLUZII Așezarea umană este o porțiune dintr-un spațiu, este o rezultantă a interacțiunii în timp între mediul fizic inițial, exploatarea biologică și acțiunea omului. Deci, la integrarea elementelor aflate în interacțiune se adaugă dimensiunea istorică, scara vieții umane
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Radu Ciobanu Barcelona a fost o aspirație și a rămas o nostalgie. Nicăieri ca aici n-am fost atât de agreabil contrariat la tot pasul și în nici un alt loc n-am întâlnit o asemenea concentrare de frumusețe, de la cea urbanistică, arhitectonică, până la cea a peisajului care se deschide mereu altul, oferind de peste tot noi perspective. Întâia emoție am trăit-o aici la întâlnirea cu Columb. Este - din istorie - unul dintre personajele de care mă simt cel mai atașat. Poate pentru că
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
cel pe care sociologii l-au denumit prea bonom Ťsocietatea de consumť. O definiție ce pare inofensivă, pur indicativă. Dar nu este așa. Dacă observi bine realitatea și, mai ales, dacă știi să descifrezi ceea ce vezi în jur, obiectele, peisajul, urbanistica și, mai ales, oamenii, constați că rezultatele acestei societăți de consum nepăsătoare sînt rezultatele unei dictaturi, unui adevărat fascism. ș...ț Nu mai este vorba, ca în epoca lui Mussolini, de o înregimentare superficială, de decor, ci despre o înregimentare
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
de himerele ce maschează, mereu altfel, sistemul de drenaj. Acestea, ca și exuberanța elementelor decorative de sorginte vegetal-zoomorfă, evocă nisipurile mișcătoare prefăcu-te-n palate de Gaudí, la Barcelona, după trecerea a vreo patru secole. Prin timp, tradițiile arhitecturii și urbanisticii portugheze au fost preluate și cultivate la modul organic. Astăzi, proiectele sunt dezbătute îndelung. Revistele de cultură (nu la fel de numeroase ca la noi, dar mereu interesante) au rubrici speciale sau acordă spații generoase acestei arte, confundată adeseori în țara noastră
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
admirat acest megalopolis la scară umană. Pretutindeni, opere de artă decorativă inteligent amplasate în peisaj. Iar zona Oriente, de unde Expoziția Universală din 1998 dislocase un mizer cartier industrial, este acum un model de integrare a tendințelor de ultimă oră în urbanistica milenară a Lisabonei. Palmierii din oțel alb și sticlă mată ai gării proiectate de spaniolul Santiago Calatrava rimează perfect cu podul lung de 17 km azvârlit peste estuar, cu futurismul edificiilor, dar și cu Parcul Națiunilor și surprizele sale (de
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
localității. Transformarea radicală poate fi pusă și pe capacitatea redusă a autorităților locale de a influența în vreun fel sensul dezvoltării. Mecanismele sunt ceva mai complicate, acest proces fiind la rândul lui favorizat și de absența unor reglementări de natură urbanistică menite să țină cont de transformările produse în ultimii ani. Un factor pe care l-am invocat drept cea mai probabilă sursă a dezvoltării accelerate a infrastructurii de cazare din cele două localități îl constituie numărul de turiști care crește
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
fără slujbă de mai bine de-un an... la început, în nouăzeci, am făcut și io Turcia, mai aduceam, mai vindeam, am avut și două tarabe-n Podu’ Roș, da’ le-a dărâmat animalu’ ăla, că nu-s potrivite cu urbanistica, ’tu-i anafura cui l-o făcut... am pierdut tot ce se mai adunase... ce crezi, că ne îmbogățeam?, cumpărau cu o mie de lei mai ieftin, mai băgam câteva cartușe de țigări, cafea de la polaci, mai închideau ochii tablagiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
numar de 13 proiecte, dintre care a semnat contracte de finanțare pentru cinci proiecte în valoare de 39,4 milioane de euro" se arătă în comunicat. Potrivit Ministerului Turismului, prin implementarea Planului Integrat de Dezvoltare se urmărește dezvoltarea și modernizarea urbanistica, creșterea competitivității economice și dezvoltarea serviciilor cu specific social a Zonei Metropolitane Cluj.
Udrea a semnat un contract de finanţare pentru o staţie de închiriere de biciclete în Cluj () [Corola-journal/Journalistic/47397_a_48722]
-
Interviuri AM INTRAT LA CAFETECA CU TOATA OPOZIȚIA CELOR DE LA AMENAJAREA URBANISTICA ȘI AM GASIT O CAFETECĂ COMPLET SCHIMBATĂ ... ÎN BINE ZIC EU. L-AM ÎNTREBAT PE COSTEA EDUARD MANAGER ȘI OWNER CE ȘI CUM. R:Cum v-ați gândit să renovați? CE: Am profitat de ocazia “oferită” de amenajarea stradală în
Cafeteca 3.0 [Corola-blog/BlogPost/96652_a_97944]
-
cum trebuie. Ne interesează progresul, și atunci suntem fruntași la olimpici, viteza internetului, și alte câteva lucruri. Punem tablete în mâinile copiilor, facem benzi pentru bicicliști (distruse între timp), lovim cu croșeuri puternice ale deciziilor consiliilor generale și locale în urbanistică (vezi construcțiile anapoda, scuaruri și statui aiurea, distrugerea sistematică a patrimoniului imobiliar) căci trebuie să arătăm că suntem o civilizație europeană, cu standarde privind viața urbană, fără să evaluăm o clipă impactul acestora asupra vieții citadine, asupra esteticii urbane. Oamenii
România din fundul curții () [Corola-blog/BlogPost/338208_a_339537]
-
la București la Muzeul Satului, duminică 23 martie 2014 (organizatori Ileana Mandrila, Aurelia Cosma și Iulia Grumazescu). Luni, 24 martie 2014, Pr. Th. Damian a fost invitat la postul de televiziune Trinitas TV București pentru un dialog pe teme de urbanistica și spiritualitate, alături de arhitectul Dan Voiculescu din București și Cătălin Grosu director de protocol al Departamentului de afaceri externe al Municipiului București. Sesiunea a fost moderată de Pr. Nicolae Dima. Miercuri 26 martie 2014 Pr. Th. Damian s-a aflat
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
unor capacități de producție, cum ar fi de exemplu Simens, Continental, ELBA și altele, ceea ce face să menținem dinamismul activității economice, cota de șomaj în Timisoara fiind sub 3 %. Viorel Baetu: Care sunt problemele majore cu care vă confruntați în urbanistica Timișoarei? Gheorghe Ciuhandu: Planul urbanistic general din 2002 conceput pe o perioadă de 10 ani stă la baza proiectelor pe care l-eam realizat sau sunt în curs de realizare. Din păcate regulamentele privind construcțiile imobiliare nu sunt întodeauna respectate. Mă
UN GOSPODAR CU MINTE ŞI INIMĂ! de VIOREL BAETU în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349654_a_350983]
-
de 85 “square miles” (220 km pătrați), edilii orașului având un plan urbanistic zonal de-a extinde acest oraș până la 326 “square miles” (aproximativ 844 de kilometri pătrați). Există multe alte orașe care au înregistrat un progres remarcabil în ce privește dezvoltarea urbanistica în zona metropolei Phoenix, în ultimii ani. Dintre acestea, amintim: Goodyear, Peoria și Sun City în partea de Vest și Chandler, Gilbert și Queen Creek în partea de Est. Orașele cu cele mai ridicate prețuri la imobile din Arizona sunt
CEL MAI INSORIT STAT DIN SUA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355893_a_357222]
-
marile bulevarde care pleacă din Arcul de Triumf, dar nu ne-am gândit vreodată că: “Napoleon al III-lea a spintecat Parisul, transformându-l într-o rețea de bulevarde, pe care toată lumea le admira că pe o capodoperă de pricepere urbanistica. Dar străzile drepte servesc la a controla mai bine mulțimile aflate în revoltă. Cand se poate, cum e cazul cu Champs-Elysées, până și străzile laterale trebuie să fie largi și drepte. Cand nu s-a putut, ca în străduțele Cartierului
Umberto Eco: Pendulul lui Foucault. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339248_a_340577]