1,962 matches
-
viziteze minunățiile lăsate lumii de Regele Soare. Bine, majoritatea elevilor nici nu ajunseseră la intrare rămași fiind afară printre negustorii de mărunțișuri. Oricum rătăceau acum printr-o lume plină de culori pe care nu le văzuseră nici măcar în talciocul din urbe, prin urmare au fost foarte fericiți, iar la întoarcere au avut cu ce se lăuda spre deosebire de colegii lor mai proști care căscaseră ochii pe pereți, în palat. Verdunel se afla în capul rândului de elevi pentru a le da explicații
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
sau roșii ce aduceau mai mult cu chirpicii caselor noastre din Dobrogea, iar explicația dispunerii spațiale am găsit-o abia mai târziu și mi s-a părut de o logică elementară ( pericolul seismic datorat vecinătății cu falia San Andreas!), monotonia urbei fiind sporită și de vuietul silențios al mașinilor pe care nu le-am auzit niciodată claxonând, nici măcar cele ale serviciilor publice (care au orele și zilele fixate pentru a nu perturba liniștea sau odihna oamenilor), noaptea pentru acestea fiind de
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (5) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_5_.html [Corola-blog/BlogPost/357302_a_358631]
-
Literatura > Proza > ROMAN ȘI BOLOGA Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului ROMAN ȘI BOLOGA Prin anii ’50 - ’60 ai secolului revolut, doi faimoși profesori de română își disputau întâietatea în urbea de pe Timiș: Liviu Roman și Constantin Bologa. Am avut șansa „să-i prind” pe amândoi în cei patru ani petrecuți prin liceele din orașul natal: LBL (Liceul de Băieți Lugoj) și LFL (Liceul de Fete Lugoj), cum li se zicea
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > CAFENEAUA „LA VARICEA” Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 62 din 03 martie 2011 Toate Articolele Autorului În a doua jumătate a anilor ’60, când Suceava începuse deja să se transforme ca urbe înnoindu-se edilitar în zona centrală (s-au ridicat blocuri de locuințe, iar Casa de Cultură se afla în construcție) spre capătul străzii „Ștefan cel Mare” (către Biserica Sf. Dumitru), a apărut un local insolit, care-a rămas în amintirile
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Cafeneaua_la_varicea_.html [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
așa cum spuneau încă bucovinenii cafelei, ca o reminiscență din vremea Bucovinei austriece. Cafeneaua Armenească (despre care am scris pagini inedite) dispăruse la sfârșitul perioadei interbelice, iar cafeaua, care putea fi comandată în localurile de consumație publică (restaurantele, birturile și cofetăriile urbei), nu putea fi savurată nicăieri într-un spațiu cu destinație exclusivă. Aburii cafelei se amestecau cu fumul gros de țigară De fapt, localurile publice cu denumirea de „Cafenea” dispăruseră în primii ani ai „puterii populare” pentru că aveau o...rezonanță burgheză
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Cafeneaua_la_varicea_.html [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
la mesele înalte, cafeaua se consuma stând în picioare. De aici și numele „La Varicea” (stând în picioare faci varice - inestetice dilatații ale vaselor sanguine, care apar, de regulă, în partea superioară a gambei), denumire care a rămas în istoria urbei. Cafea la ibric, la filtru, „Pepsi-Cola” și... „Quick” Deși cele două sectoare comerciale erau separate, iar cele două tejghele (cu rafturi în spate) se aflau pe același aliniament, în fața lor, în încăperea comună, de-a lungul vitrinei dinspre stradă, erau
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Cafeneaua_la_varicea_.html [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
coniac albanez „Skanderbeg” - cu sticla învelită în împletitură de paie), cănile de cafea se umpleau adeseori cu astfel de licori. În aparență, se consuma numai cafea... Locanta, care la început a fost un spațiu elitist în care se întâlneau intelectualii urbei (era frecventat, cu precădere, de artiști), a devenit cu timpul un loc de întâlnire pentru liceeni (loc în care se putea brava în public cu țigara în gură și în care se aranjau ceaiurile dansante de la final de săptămână) s-
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Cafeneaua_la_varicea_.html [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
imperial, pitit și el după ziduri reci și anunțat abia prin turnurile de pază din colțurile patrulaterului. În schimb, străzile mi se păreau supra populate la orice oră a zilei de pedeștri și de biciclete de nenumărat. Iar pe măsură ce cunoșteam urbea aceasta cu totul altfel decât cele din Europa, între clădirile pitice răsărea câte un templu, o grădină, un palat din alte vremuri, un vestigiu istoric, care te cucereau și iertai monotonia întinsă pe kilometri. S-ar cuveni să evocăm cândva
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
Acasa > Cultural > Modele > MARIA ȘALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Deși interpreta de muzică populară și folclorică Maria Șalaru este omniprezentă și încântătoare în respirația cultural artistică a Bacăului, ar fi o irealitate
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
priviri admirative în orașul Bacău, al poetului îngândurat iremediabil, nici el purtător de căciuli cu pene de curcan, dar scriitor de vers intim lin și suspinător, ce i-a conferit rang august între oamenii de cultură din toate timpurile, ai urbei de pe Bistrița. Nu e necuprinsă galeria personalităților care-și leagă viața, activitatea și numele de numele acestui oraș, dar e un florilegiu splendid al grădinii cu flori spirituale ale României. Între ele, un loc cuvenit este, negreșit, cel al glăsuitorilor
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
între personalitățile municipiului și județului Bacău, memoria ei se va așeza pe temelie din pietre argintate și aurite, pe care rugina uitării nu le va degrada niciodată...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Maria Șalaru. Ofrande artistice urbei sale / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2283, Anul VII, 01 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
ce mai trece timpul" vine toamna...trista toamnă! Pentru că nu sunt ultima romantică,dar cum m-am născut " în orașul în care plouă de trei ori pe săptamană " cum îi placea lui Minulescu să accentueze în frumoasele-i versuri despre urbea sa, aș vrea să cred că sunt o frunză arămie care primavara este mângâiată de razele soarelui, vara este încinsă de zâmbetul puternic al aceluiași soare și toamna se lasă doborâtâ; și în încercarea de a rezista până la prima adiere
MONOLOGUL MEU de SILVIA KATZ în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Monologul_meu_silvia_katz_1353666204.html [Corola-blog/BlogPost/364777_a_366106]
-
sala cercetător. Era deja aproape plină și, sincer, nu-mi venea să cred. Cum a reușit Rodica să mobilizeze atât de mulți oameni? Știam că au fost câteva afișe în zona centrală a orașului, dar nu știam că locuitorii acestei urbe sunt atât de atrași de asemenea acte de cultură. Oricum, nu puteam crede că au venit toți cei prezenți acolo numai pentru domnul Ioan Grămadă. Mi se părea absurdă și jignitoare ideea la adresa câmpulungenilor. Mult mai târziu m-am dumirit
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
puțin, dar a punctat direct, exploziv, fiind aprobat și aplaudat de întreaga sală. Au fost mai mulți vorbitori. Firesc, au avut cuvinte de apreciere la adresa versurilor și a întregii activității desfășurate de prietenul nostru, Ioan Grămadă, foarte cunoscut de locuitorii urbei, pe linia păstrării și promovării valorilor culturale câmpulungene. Dorința lor de a vorbi, de a-și exprima mulțumirea că au fost prezenți la evenimentul lansării de carte, de a evoca amintiri legate de viața culturală a municipiului și a oamenilor
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
al satului, ferindu-se de discursul prozaic, de oralitatea țărănească și de tentația fabulosului: „Satul se plimbă prin veșnicie resemnat/ de atâta neînsemnare-n cuvinte,/ își înveșmântă nopțile cu simboluri/ păstrate ca întâmplări de poveste.” (Seara copilăriei). Respiră atmosfera viciată a urbei departe de a fi un poet citadin: „O să încerc în orașul îndepărtat,/ să aflu un semn al trecerii tale.// Pe aceste străzi cu trandafiri galbeni,/ ca soarele verii toride,/ mă ascund în umbroase grădini/ unde norocul mă poate minți.” (Nu
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
de profesorul de geografie Niculai Isaic din Ciumulesti, comuna Vadu Moldovei, a fost restaurat de cel care l-a construit. Donat muzeului în anul 1986, globul a fost, este și va fi în continuare unul din punctele de atracție din urbea de pe Șomuz pentru că prezintă relieful scoarței terestre și relieful submarin. Alături de globul pământesc cu diametrul de 160 de centimetri se află și un glob lunar realizat tot de profesorul Neculai Isaic, după o concepție proprie și cu ajutorul unor hărți editate
Globul unicat de la Muzeul din Fălticeni a fost restaurat by http://www.zilesinopti.ro/articole/12671/globul-unicat-de-la-muzeul-din-falticeni-a-fost-restaurat [Corola-blog/BlogPost/100192_a_101484]
-
multe alte aspecte plăcute ale vieții reale, devenite în prezent absolut necesare supraviețuirii într-o societate civilizată; - familia mulțumi Domnului că în sfârșit făcuse un act de justiție arătând, în ceasul al doisprezecelea, păcătosului, calea cea dreaptă; - alți locuitori ai urbei făcură: nțâț, nțâț, nțâț, și-și văzură mai departe de necazurile lor; - majoritatea nici nu au auzit despre acest, hai, să-i zicem eveniment, spre binele și cinstea lor. Numai că, în acțiune intră, la momentul oportun, că nici nu
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
și suspans, ca episodul când lui Ionel i se face rău în piața din Bologna, unde rămăsese singur să fotografieze câteva obiective și are câteva viziuni din copilărie. Și iarăși autorul taie în două acțiunea, sărind direct în trecut, în urbea natală, la sfârșitul lui august 1957 când se mută cu familia, de lângă Biserica Precista, pe strada Română. Cu acribia unui istoric, Ioan Gh. Tofan descrie străzile, casele și împrejurimile de pe malul stâng al Dunării, la Mila marină 80, unde și-
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
metafizic se amestecă aici și Ionel Corban nu mai știe ce e realitate și ce e ficțiune. Fire meditativă, adeseori reflexivă, cu inserții lirice de mare profunzime, Ioan Gh. Tofan a construit un roman al Dunării pentru iubitorii trecutului din urbe. Și nu numai. Prin acest roman autobiografic, Ioan Gh. Tofan se dovedește a fi un prozator de cea mai aleasă spiță. CEZARINA ADAMESCU, Agero-Stuttgart 8 Noiembrie 2013 Referință Bibliografică: CĂLĂTOR PE MERIDIANE LĂUNTRICE - recenzie la cartea Piața Veche - de Ioan
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
Acasa > Poezie > Credinta > A CATEDRALEI GREA SINGURĂTATE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1540 din 20 martie 2015 Toate Articolele Autorului în crucea nopții sună înfundate din turla-naltă clopote stinghere marcându-i urbei somnuri efemere și-a catedralei grea singurătate se prăvălesc spre bolți întunecate dogite tânguiri, parcă a moarte și vântul le împinge mai departe de-a catedralei grea singurătate atât a fost ! de timp eliberate rămân peste oraș parcă de pază
A CATEDRALEI GREA SINGURĂTATE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1426834551.html [Corola-blog/BlogPost/379788_a_381117]
-
disperați în ședința foto a plaselor monofilament, combinatele în schele nu mai otrăvesc nici văzduhul, printre nori, Făgărașul găzduiește hoteluri de gheață, Șelimbăr, o mare bătălie cu un necunoscut obelisc ridicat din iarba crescută crunt în năvalnice uitări, sași părăsind urbe țigani cu merțane puhoi ocupând cetăți ridicate împotriva hunilor asiatici claxonând căruțe de țărani, Mihai Viteazul e doar vis de român născut la câmpie într-un sat de Floci, în niciun oraș nu a cerut statuie, fiul lui, Nicolae dorea
MIRIAPODELE DECADENŢEI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Miriapodele_decadentei_radu_liviu_dan_1379066031.html [Corola-blog/BlogPost/365025_a_366354]
-
2014. Olimpia Berca Proza destinelor eșuate Maria Pongrácz (Maria Pongrácz Popescu) este o bine-cunoscută prozatoare (autoare a mai multor volume, dintre care o parte traduse în limba română) și, deopotrivă, un publicist activ și talentat, interesant de viața curentă a urbei sale (Timișoara), dar și de activitatea unor personalități culturale (studii, ediții). De curând, ea revine în atenția cititorilor și a criticii cu o carte de proze scurte, Orașul pleșuv, traducere din limba maghiară: Ildiko Gábos-Foarță; text coperta a IV-a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
Citește mai mult Olimpia BercaProza destinelor eșuateMaria Pongrácz (Maria Pongrácz Popescu) este o bine-cunoscută prozatoare (autoare a mai multor volume, dintre care o parte traduse în limba română) și, deopotrivă, un publicist activ și talentat, interesant de viața curentă a urbei sale (Timișoara), dar și de activitatea unor personalități culturale (studii, ediții).De curând, ea revine în atenția cititorilor și a criticii cu o carte de proze scurte, Orașul pleșuv, traducere din limba maghiară: Ildiko Gábos-Foarță; text coperta a IV-a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
care m-ar înțelege perfect ar fi poetul Ovidiu de la Tomis, acel Publius Ovidius Naso, care la fel ca mine își plagea exilul în faimoasele lui versuri din „Tristia”: „Cum subit illius tristissima noctis imago, /Quae mihi supremum tempus în Urbe fuit, /Cum repeto noctem, qua tot mihi cara reliqui, /Labitur ex oculis nunc quoque gutta meis. Când îmi aduc aminte de imaginea tristă a ultimei nopți în urbea mea..., atunci când am părăsit atâtea lucruri dragi, din ochii mei se scurg
TAINA SCRISULUI (30) – CONDEIUL UNUI SUFLET ZBUCIUMAT de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Viorel_nichols_taina_scrisului_30_viorel_nichols_1345534767.html [Corola-blog/BlogPost/355249_a_356578]
-
Tristia”: „Cum subit illius tristissima noctis imago, /Quae mihi supremum tempus în Urbe fuit, /Cum repeto noctem, qua tot mihi cara reliqui, /Labitur ex oculis nunc quoque gutta meis. Când îmi aduc aminte de imaginea tristă a ultimei nopți în urbea mea..., atunci când am părăsit atâtea lucruri dragi, din ochii mei se scurg lacrimi care nu se mai opresc... Trad. liberă) Și eu l-am înțeles perfect pe mare poet latin! Suferința îndepărtării de matca e groaznic de dureroasă. Am încercat
TAINA SCRISULUI (30) – CONDEIUL UNUI SUFLET ZBUCIUMAT de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Viorel_nichols_taina_scrisului_30_viorel_nichols_1345534767.html [Corola-blog/BlogPost/355249_a_356578]