5,910 matches
-
sunt mai grele decât ale celor cinci orașe arse în foc și pucioasă! [...] blestemaților, cei care sunteți mâncare focului celui nepotolit, chip al neamului haldeiesc, să vă închinați lucrurilor ce sunt întocmite și scobite de mâini omenești?" (p. 238 și urm.) La nivelul limbii, și aici cu siguranță meritul este al lui Udriște Năsturel cel care a tradus cartea din slavonă, romanul este fără cusur. De altfel, de la Hasdeu știm că în cazul acestor cărți populare "tălmăcitorul" nu traduce ci realmente
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
valurile mării”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, VII, 2-6, în PSB, vol. 13, p. 321) „Întrucât toate aceste exemple, lămuriri și semne minunate au fost așezate pentru noi în dumnezeieștile și Sfintele Scripturi (Evr. 10, 32 - și urm.), însemnează că și fericiții martiri care au suferit la noi n-au stat deloc la îndoială, ci și-au îndreptat cu deplină curăție ochii sufletului spre Dumnezeu cel Atotputernic și, acceptând în cugetul lor moartea pentru credință, s-au legat
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și la concerte pop, iar pe stadion arată ceva neașteptat: că nu mai e o mulțime venită să se distreze și că e o mulțime venită să se distreze cu convingerea că distracția e ceva foarte serios.” (p. 261 și urm.) Aceste texte despre fotbal ca o oglindă a societății noastre sunt, de fapt, (și) niște eseuri de morală, identitate și mentalități. (1) Dar Traian Ungureanu are și un imens talent de povestitor. Știe că efectul sporește dacă mesajul este livrat
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
a salva onoarea marii și eșuatei migrațiuni politico-electorale... -Așa ne trebuie!, zice Haralampy, că ne tot unim, dar suntem dezbinați de parcă am fost îmbăiați în zeamă de piper 5)... BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1) Gigi Becali: Cuvântări politico-electorale, Opere, vol.I și urm. 2) Secunda și submultiplii ei la televiziune: minutele. Din vol.Timpul ne presează la emisiunile culturale, editat de Aripa Tânără și Anticulturală a Televiziunilor din România. 3) Cozmin Gușă: Minciuni despre Marea Revoluție din Decembrie ’89. Interviuri sentimentale cu Ion
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
mai rea, cea mai primejdioasă dintre erezii, deoarece introduce în spirite gândul pervers că istoria însăși nu e altceva decât un mit, o minciună. Minciună sacră sau profană. O astfel de idee îngăduie cele mai mari crime!” (p. 299 și urm.) Dar memoria este capricioasă, cu cât se întinde mai mult în trecut cu atât martorii devin mai blazați („evocăm fantome”), uneori ilizibilă, alteori deformând prin însăși natura ei, cum spune la un moment dat Puiu Ozias: „Sublimul e un efect
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
în Catalogul operei lipsește de la locul ei seria de 7 CD-uri cu integrala simfonică a creației enesciene realizată de Orchestra Națională Radio sub bagheta lui Horia Andreescu între 1993-1996 sub labelul casei de discuri Olympia (cod OCD 441 și urm.); din care nu figurează decât ultimul disc, cel cu Simfonia a V-a scos de Casa Radiosub nr. 001) - omisiune asupra căreia i-am mai atras atenția autorului într-o versiune anterioară a Catalogului. De asemenea, aș preciza că anul
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
ceremonia. Dar eu sunt un cârtitor: tot timpul am avut-o în fața ochilor pe frumoasa Diana... 1)Teritoriu, s.n., (după etim. comunistă: teren (v.și parcelă, moșie, feudă etc.), conf.Dicț.de sinonime parlamentare, ediție de lux, vol.I și urm., în curs de apariție. 2)Prescurtat: P.A.N., proces tehnologic, relativ simplu, din care rezultă produsul finit numit "biluță". 3) Chestie, cei 3 ziariști români răpiți în Irak, sau cuvânt conspirativ-ambasadoric...
Demnitari, actori și-un harem... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11827_a_13152]
-
zbengui, / să crezi că ar putea să conteze vreodată / dacă pierzi sau câștigi ș...ț sfârșitul n-are / nevoie de eroi, ci de netoți ca tine, / care nici nu trebuie să înțeleagă, / nici să se facă înțeleși.” (p. 72 și urm.) Crezul cu Ianuș este, dacă nu cumva mă înșel, primul text în care Ioan Es. Pop vorbește deschis despre poezie încercând să-i aproximeze mecanismul și s-o identifice în materialitatea scopului intrinsec. Poezia n-a fost altfel în trecut
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
f dim p), indicații de pedală (neînțelegând, de pildă, că Beethoven, ca și Haydn, nu nota pedalizările curente ci doar pe cele excepționale), care au fost corectate fără milă în sensul unei “curățiri” banal școlărești<footnote Vezi infra pag.17 urm. footnote>. Toate acestea ca rod al schimbărilor inevitabile de optică pe care timpul o aduce în mentalitatea muzicienilor, rodul înțelegerii greșite a tradiției, confundată cu stilul actual de interpretare. Și încă, nu cunoaștem decât erorile cele mai grosolane - modificările scrise
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
moderne<footnote Am repetat experiența personal, cu aceleași concluzii (CIV). footnote>. De aceea, el presupune că este vorba despre o necesitate de prelungire enormă a armoniei de Dominantă, indiferent halo-ul de disonanțe creat<footnote K. Wolff, op.cit., pag.100 urm. footnote>. Ca urmare, numeroși autori au recomandat, drept soluție de compromis, ținerea acordului din bas, care ar produce o oarecare rezonanță generală, în locul pedalei ce ar putea astfel să fie folosită într-un mod „curat” și convențional. Piero Rattalino exprimă
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
sau mă duc "să iau puțin aer", o oră, pe cheiurile Senei și mă trezesc, deodată, că au trecut (cum? cum?!) trei zile, trei săptămîni, trei luni. Așa stau, între somn și trezie, - și timpul trece golindu-mă. La urma urmii, ce importanță are și asta? Toți oamenii trăiesc la fel, în toată lumea. Dar eu simt nevoia să mă umplu, să nu fiu gol. (Uman, uman, uman, uman! Pînă-n gît! Uman, uman! M-am plictisit cît de uman sunt, document uman
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
superficialele mele autoanalize desuete (științele vor schimba cu totul perspectivele actuale; iar metafizica însăși și noile așezări politico-sociale vor determina o altă înțelegere a omului; lucrul se spune de toată lumea, dar mi-l spun și eu mie). Și, la urma urmii, nu știu dacă merită ca un asemenea scop, - supraviețuire a mea, a acestui ins care mă dezgustă cînd îl privesc în oglindă, sau interior, să grupeze toate preocupările mele pentru toată viața; mă-ndoiesc dacă merită să-mi dau toată
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
a literaturii organizate. E o ordine interioară, netehnică. Jurnalul e nereușit dacă e conceput că "literatura de mîna a doua". Jurnalul e valoros cînd exprimă intensități, arderi. E mai autentic decît un roman și nimic nu-l împiedica, la urma urmii, să fie artistic, căci intensitățile se pot grupa după un ritm spiritual, după o anumita respirație. Organizarea românului n-ar trebui să fie, ea însăși, decît organizare după un ritm firesc de respirație umană. Multe din jurnalele intime scrise pîn-acum
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
au apărut - sau vor apărea - mai ales de sub pana celor care mai sînt încă protagoniști-martori ai destinului întortocheat - dar bogat în trăite și zbuciumate fapte (am putea spune excepțional) al autorului. în ceea ce ne privește, după 1980 (cf. p. 418 urm.), ni se încrucișau drumurile (în biblioteca Sorbonei, în cenacluri, în adunări politice sau culturale mai largi) cu cele ale domnului Djuvara. De aceea credem, astăzi, că îi putem aprecia amintirile dintr-o „pribegie" care ne-a fost, cel puțin în
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
că anii în care i s-a făcut „neprevăzuta propunere" de a conduce o „celulă de informații" sub egida Comitetului Național Român, în legătură cu serviciile speciale „ale marilor puteri occidentale" - vor fi fost „anii cei mai grei din viață" (p. 76 urm.) - dar... Cît de bine, cît ajutor a putut da - în această calitate - luptei Românilor împotriva ocupației comuniste a Sovieticilor! Patru ani în care, indirect, și-a servit Patria (între alte fapte, și aceea de a o apăra de dușmănoase dezbateri
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
îl asigurăm noi. In aceste împrejurări, a început, prin 1957, să lucreze la postul de radio Europa Liberă, sub conducerea lui Noel Bernard (o descriere atentă a „șefului secției românești" este deosebit de interesantă, p. 105). Iată, la p. 106-107 și urm., o prezentare a colaboratorilor de atunci ai Europei libere : Preda Bunescu, Horia Rădulescu, Octavian Vuia, Ion (Jean) Haralamb, Aristide Burileanu, George Ciorănescu, Cismărescu, Mihai Negulescu și alții. Dar mai ales Ghiță Ionescu, secretar general al Comitetului Național Român (ulterior, profesor
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
aprecia "conservatorismul" - am spune chiar pe Maiorescu, teoreticianul "formelor fără fond" - și bineînțeles nici socialismul despre care vorbea, nici "mediocritatea literară" care, în numele teoriei socialismului, constituia literatura "cu tendințe sociale". Cât despre Gherea, cel din volumele de Studii critice (1890 urm.), Basil Munteanu scrie: "/studiile/ conservent à nos yeux l'intérêt d'avoir introduit dans leș débats littéraires du pays le point de vue "scientifique" des récentes theories occidentals" (p. 73). Nu-s asemenea termeni o "prezentare" critică a teoriilor lui
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
Gelu Ionescu Mircea Iorgulescu republică în România literară nr.5 și urm. din 2005, textul unei Scrisori din Paris a lui Eugen Ionescu, text apărut pentru prima oară în Viața Românească nr.12, decembrie, din 1939. El constată, cu această ocazie că Scrisoarea mai sus amintită absentează din sumarul și din cuprinsul
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
anul 1937 în Costa Rica, iar ulterior în Elveția (1940) și Brazilia (1946). Prima țară care a emis un timbru cu imaginea unui cactus este Turks & Caicos, în perioada 1909-1911. Generația următoare Opoponax, zebu, omag, ibex, popândeț, popândoc, popenchi, mojdrean (sau urm), popilnic, țepoșică, oposum, oreșniță, răcovină, zaică, orbalț. Nu sunt numai cuvinte rare din DEX, ele desemnând elemente ale florei și faunei. Dicționarul este doar una din porțile de intrare în cunoașterea naturii. Copiii au acum la dispoziție canalele TV, atlasele
Agenda2004-46-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283035_a_284364]
-
223-283. Pentru rolul lui Schopenhauer în formarea lui Slavici că și despre rolul Vienei și al lui Eminescu, în Ion Slavici, Opere, IX, sub îngrijirea unui colectiv. Memorialistica. Varia. Ed. Minerva pp. 18-37, 608-641. Tot de aci (pp. 289 și urm.) sunt citatele din Închisorile mele. Pentru scrierile istorice, etnografice, sociale, economice am folosit vol. XIV al aceleiași ediții (Ed. Minerva, 1987). 3. Despre ascensiunea antisemitismului în Ungaria între 1867-1878 vezi Chronologie în Europe, no. 411-412/juillet-août 1963, pp. 257 și
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
respectiv. Foarte interesant este capitolul destinat literaturii dinainte de război, chiar din perioada interbelică, numită în chip abuziv „clasică” în limbajul curent al administrației culturale și rămasă cu acest atribut chiar și în documente oficiale: Cenzurarea „moștenirii clasice” (p.187 și urm.). Autoarea distinge „trei etape comportamentale” față de această literatură, dintre care prima, între 1944 și 1948, este cea mai simplă și mai radicală: „interzicerea și arderea în masă a cărților publicate până în 23 august 1944”. A doua etapă, între 1948 și
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
la pensioanele Varlaam i ă ăî Dup ce pleac din casa Drouhet, apoi a pornit ntr-o îă ț ă Panu, Elena ajunge n lung peregrinare prin ar , î casa familiei Caragiale. stabilindu-se n cele din ă Perioada 1897-1898 o urm la Craiova, acolo âș va descrie mai t rziu ca unde a i creat cea mai fiind cea mai frumoasă mare parte a operei sale. ț ș -î din tinere ea ei. Re eElenei i mergea foarte țș din a
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
care secer ă țâ â al turi de so ul ei, care r nd pe r nd pe Nicolae, î țș î era numit n func ia de Celestina, Antoneta i, n ă -ă director al B ncii Genecele din urm , pe mama â Îî ă rale Rom ne. n cele poetei, n 1890. Odat cu două locații, inspirația moartea mamei, Elena î șță ș ă poetei este n cre tere, renun la coal pentru a ăă ț public mai multe
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
ș ș ă ț șă ț ă Premiza, fire te, gre it , de la care mul imea de studii i tratate academice, editat pe-atunci de Funda ia Cultural ă ă î ă ă â ă șâ ă ț porniser era urm toarea: “Nu se mai n care contestatari f r v n ( i-n fond Rom n a lui Augustin Buzura. Profe ia ș ă ă ă î ă ăă ă ă poate scrie nimic nou despre Eminescu. i f r
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
cadrele militare care solicită înetarea raporturilor de serviciu, prin demisie sau la cerere, anterior datei aplicării măsurilor de reducere a numărului de posturi. Este de precizat faptul că decizia privind exonerarea de la plata cheltuielilor de școlatizare a fost luată în urm adialogului social avut cu sindicatele, scrie realitatea.net.. Potrivit actului normativ, încadrarea absolvenților promoțiilor anului 2011 ale instituțiilor de formare profesională inițială din structuta MAI, respectiv din structura MApN (pregătiți pentru nevoile MAI) se face începând cu data de 1
Guvernul a decis: aproape 8.000 de angajaţi din MAI vor fi disponibilizaţi. Absolvenţii promoţiei 2011 stau pe tuşă până la 1 ianuarie 2012 () [Corola-journal/Journalistic/26072_a_27397]