1,076 matches
-
coasă, Să dea copiilor frumoși Limbajul celor șapte ani de-acasă! Străbunii noștri cu mândrie Purtau istoria în vene Și-o da odraslelor în vrie Prin eroisme pământene... Străbunii noștri arși de soare Cu grija muncii pentru pâine, Creiau la urmași sanctuare De cinste, adevăr spre mâine... Străbunii noștri ieri sfătoși Ce ne-au lăsat cinste și fapte, Azi sunt uitați și dați la coș De hoți, lachei ascunși în noapte... Strămoșii noștri ieri statornici Azi văd cum lumea se frământă
STRĂBUNII de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1496674805.html [Corola-blog/BlogPost/381082_a_382411]
-
mascul! În ultimul timp mă simt balonată, greoaie și dimineața reîngurgitez tot ce mănânc, am gust de fasole acră în trompă și îmi vine să nu mai polenizez vrejul acela. Cred că florile sunt bătrâne, au petalele vestejite dar vor urmași și babele astea nebune... trebuie să-mi fac datoria. Ia priviți! Crede că nu-l zăresc cum intră într-un pliu ascuns cu fâța aia tânără să-și scuture sporii. Are o șiretenie înnăscută atunci când mă înșeală dar nu mă
GÂNDIREA UNEI ZBURĂTOARE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Gandirea_unei_zburatoare.html [Corola-blog/BlogPost/366949_a_368278]
-
Eminescu și alții, respectiv din 1 oct. 1949 a Societății cultural științifice Renașterea Daciei, a cercului Deceneu etc, alături de alte cîteva zeci, poate sute, de organizații din țara și din străinătate. Dar, mai întîi de toate, se mîndrește a fi urmașă a școlii zamolsiene denumite Aula zamolsiană - Andronicon - prima universitate populară din lume (despre care vorbea, cu patos, preotul cercetător istoric Dumitru Bălașa), cu studenți care se reuneau la umbra unor copaci bătrîni în jurul învățaților vremii, precum și a Academiei Domnești de
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
ce înseamnă să zbori, vei merge întotdeauna pe pământ uitându-te spre cer.” (Leonardo da Vinci) Deschizând volumul de versuri ”Vise târzii” descoperi o lume de gânduri minunate, descoperi oameni cu o vastă experiență de viață care pot să dăruiască urmașilor cristale de înțelepciune pentru a-și croi o viață frumoasă. Este lăudabilă inițiativa scriitoarei Elena Buldum de a reuni în acest volum gândurile scriitorilor români contemporani de pretutindeni, pentru că din înțelepciunea lor dăruită cu atâta iubire învață și pot învăța
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
ce înseamnă să zbori, vei merge întotdeauna pe pământ uitându-te spre cer.” (Leonardo da Vinci) Deschizând volumul de versuri ”Vise târzii” descoperi o lume de gânduri minunate, descoperi oameni cu o vastă experiență de viață care pot să dăruiască urmașilor cristale de înțelepciune pentru a-și croi o viață frumoasă. Este lăudabilă inițiativa scriitoarei Elena Buldum de a reuni în acest volum gândurile scriitorilor români contemporani de pretutindeni, pentru că din înțelepciunea lor dăruită cu atâta iubire învață și pot învăța
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
STRĂBUNILOR -ACROSTIH- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1499 din 07 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Drumul străbunilor e-n rădăcini de neam, Rămase pentru tinere vlăstare. Unite-n suferință ca frunza din ram, Menirea vieții va fi înălțătoare. Urmași să legene al dorului alean, Loiali într-o gândire creatoare. Stele din privire să încununeze Toate valorile spirituale. Ramuri de gândire, mereu să vegheze Aievea, idealul ce nu moare. Bunii mei înaintași să privegheze Unitatea neamului în hotare. Nimeni, vreodată
DRUMUL STRĂBUNILOR -ACROSTIH- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1423307444.html [Corola-blog/BlogPost/367789_a_369118]
-
din nou puternic și sănătos, cu o mare dorință de viață. Își recunoscu de departe fratele, pe care-l strânse în brațele sale puternice. Se minuna, însă, de curajul și vitejia fiului său, Solaris, pe care îl consideră vrednicul sau urmaș la tron. Își aduse aminte de toate sacrificiile pe care le făcuse și se gândea la toate cele pe care, poate, le va mai face. Însă, Solaris îi dovedi, de fiecare dată că : „Până și Timpul poate fi oprit în loc
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
au adus maeștrii de tipul lui Rimbaud, Baudelaire, Verlaine, simbolismul, dar și gălăgioșii. Walt Whitman a fost primul care a bătut toba în poezie, deși sensibiltatea sa nu poate fi ignorată. Maiakovski , la ruși a fost cel mai de seamă urmaș al lui Whit- man. Cinstit, nu-mi plac. Curios, prietenul, admiratorul lui Maiakovski, Boris Pasternak scria cu totul altfel, parcă era franțuzit. La fel Ahmatova, Țvetaeva. Despre avangardă nu scriu nimic, dar cred că a fost cea mai mare capcană
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1421993364.html [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]
-
din gura acestui lefegiu politic, ce nu-și cunoaște nici originea numelui său, darămite istoria națiunii noastre, din cauza interlocutoarei, fiindcă i-a tăiat macaroana, corectându-l cu o lupoaică, cum bine știa ea. Ne era destul harababura electorală, în care urmașii plebei romane își dau în cap pentru picioarele scaunului de la Cotroceni, acum, după noua legendă cu vulpea din cuib, va trebui să schimbăm atâtea și atâtea în istoria școlară, în cultura și educația noastră națională, să dărâmăm statui, vorba poetului
POLEMOS: REMUS DIN CUIBUL VULPII de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1411695859.html [Corola-blog/BlogPost/368430_a_369759]
-
aceste fapte sunt descrise, cu lux de amănunte de către remarcabilul autor general de brigadă GHEORGHE RAGOMIR, în pagini memorabile ale cărții „România între scutul american antirachetă și katiușa rusească, Timp și destin”, un adevărat testament de învățătură pentru contemporani și urmași, din care trebuie să tragă învățăminte și să le pună în practică diplomații și guvernanții țării, să ducă o politică înțeleaptă cu marele vecin de la Răsărit, și să găsească împreună calea unei conlucrări rodnice (pe baza respectului reciproc, sincerității și
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_iantre_scutul_antiracheta_am_marin_voican_ghioroiu_1338128651.html [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
în lupte. Lucrarea de față cuprinde însemnările scrise de autor la câteva zile după asasinarea lui Tudor, când Duncea însuși se aștepta să fie prins și executat. Este un text scris „cu limbă de moarte”, pentru a se ști de către urmași lucruri necunoscute din biografia marelui erou. Însemnările lui s-au păstrat „la căpriorul unei case” din Prejna, au fost transcrise de un urmaș al său, au fost publicate în reviste din perioada interbelică sub formă de serial și văd acum
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > UN TRECĂTOR PRIN LUME Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului UN TRECĂTOR PRIN LUME Sunt un trecător prin lume, Ca și alții dinaintea mea, Urmașilor le pot spune, Luptați, viața este grea. Nu abandonați nicicând, Mergeți cu tărie spre final, Viața e frumoasă doar luptând, Păstrați-o ca pe un capital. Am luptat continuu să exist, Să trec prin duritatea lumii, Voi mai lupta și
UN TRECĂTOR PRIN LUME de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_trecator_prin_lume_mihai_leonte_1337400796.html [Corola-blog/BlogPost/358829_a_360158]
-
Poarta Răsăritului. Mamă Câmpie, Îți mângâi cu dor Trupul plin de fiori, Privesc cum înflorește Raiul Pe umerii tăi... Dorul L-am ascuns în adâncu-ți, Acolo Unde izvorăște Lumina. Pădurea Îți cântă doine Și balade haiducești. Străbunii Te-au dăruit urmașilor, Și energia ta Le curge prin vene. Tu stai și-asculți Tropotul cailor nopții, Pe care-i adapă La fântânile vieții Străbunii cu nepoții, În nopțile cu lună... Referință Bibliografică: Mamă câmpie / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MAMĂ CÂMPIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Mama_campie.html [Corola-blog/BlogPost/358913_a_360242]
-
amintire nepieritoare, după cum spune Eusebiu din Cezareea. Dar mucenicii, chiar dacă au ajuns în unire desăvârșită cu Dumnezeu, rămân totuși în Biserică în ajutorul fraților și surorilor lor. De aceea Viețile Sfinți¬lor au fost transmise Bisericii în scris, ca să arate urmașilor modul de a se conduce în viață, după poruncile lui Dumnezeu - Cel în Treime Slăvit și Lăudat! ... Referințe bibliografice: 1. Pr. Prof. Ion Ionescu, Sfinți români și apărători, p. 620, 634. 2. P. Panaitescu, Călători poloni în Țările Române, p.
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
și duhovnicesc al Olteniei!... Am mai remarcat că lumea conștientizează faptul că nu poate fi elaborată istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Mitropolitul Nestor Vornicescu, aducându-mi ca argument la cele afirmate, ecourile pozitive ulterioare, care se datorează (și) urmașilor săi - Mitropoliții Teofan Savu și Irineu Popa - o persoane atente, delicate și receptive la cinstirea, prețuirea și cultivarea memoriei predecesorilor săi, îndeosebi acesta din urmă, în persoana Înaltpreasfințitului Nestor; din motivul că scriitorul, cărturarul, monahul, teologul și arhiereul Nestor este
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
Poarta Răsăritului. Mamă Câmpie, Îți mângâi cu dor Trupul plin de fiori, Privesc cum înflorește Raiul Pe umerii tăi... Dorul L-am ascuns în adâncu-ți, Acolo Unde izvorăște Lumina... Pădurea Îți cântă doine Și balade haiducești. Străbunii Te-au dăruit urmașilor, Și energia ta Le curge prin vene. Tu stai și-asculți Tropotul cailor nopții, Pe care-i adapă La fântânile vieții Străbunii cu nepoții, În nopțile cu lună... Referință Bibliografică: Mamă Câmpie(Câmpia din Purani de Videle) / Floarea Cărbune : Confluențe
MAMĂ CÂMPIE(CÂMPIA DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 by http://confluente.ro/Mama_campie_campia_din_pura_floarea_carbune_1372498066.html [Corola-blog/BlogPost/363992_a_365321]
-
mână și îți atinge inima”... Frumos, adevărat, succint, de o formulare perfecta, ca și când s-ar fi rostit niște sentințe, după o viață întreagă de acumulări, ajungându-se, în mod fatal, la sfârșitul ei. Mici testamente de voință, de reflexie, lăsate urmașilor ca o dâră fosforescentă de-a lungul autostrăzilor. Ea însă nu voia să devină prea înțeleaptă, ar fi vrut să se mai bucure de viață. Când devii așa de înțelept, își zicea, probabil ai ajuns într-un punct atât de
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
oameni și-s apoi, / S-au dus fără de rămas-bun, / Dar sunt mereu prezenți în noi. // Eu cred în nemurirea lor, / Le simt în mine trăinicia. / Sufletul meu îmi e izvor / Și-mi dăruiește veșnicia. // Încerc, de dragul lor, de dor / Către urmași o plecăciune, / Să facă nemurirea lor / Icoană pentru rugăciune. // Și mă mai rog ca nemurirea / Acestui neam nemuritor, / Să-i fie veșnică menirea, / Să mor în locul tuturor.” „Argintul brazilor cărunți” îi vorbește poetei despre eroii care-au slujit țara, luptând
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
acordăm acestuia un loc în sufletului nostru, loc care va deveni treptat semn al Împărăției și al vieții veșnice, legându-ne totodată de aspirațiile înaintașilor ca la rândul nostru să lăsăm o moștenire cu valoare de simbol național și universal urmașilor. Totodată, pentru împlinirea acestui deziderat spiritual, care deși se săvârșește pe pământ, are rânduiala cetelor îngerești, pentru ca oamenii împreună cu îngerii, creația întreagă să doxologească Creatorului ei, este nevoie de o credință vie și dinamică și de o iubire neîndoielnică față de
IMPRESII DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Impresii_despre_catedrala_mantuirii_neamului_romanesc_.html [Corola-blog/BlogPost/361764_a_363093]
-
trăi niciodată în România. Sau poate tocmai de aceea. Întreprinderea autorului antologiei Testament este una rară (de nu cumva unică!), emoționantă și demnă de plecăciune. Puțini sunt cei care înțeleg să-și afirme, confirme, să păstreze și să le transmită urmașilor identitatea prin poezia limbii în care s-au născut. Puțini sunt cei care înțeleg faptul că poezia este (astăzi mai mult decât oricând) generatoare și păstrătoare de identitate. În Australia, vorba ceea, „la naiba-n praznic”, Daniel Ioniță s-ar
INSULA CUVINTELOR DE-ACASĂ de LUCIAN VASILESCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Lucian_vasilescu_insula_cuvi_lucian_vasilescu_1384299073.html [Corola-blog/BlogPost/363178_a_364507]
-
viitoare. Toate aceste fapte sunt descrise, cu lux de amănunte de către remarcabilul autor, Gheorghe Dragomir, în paginile memorabile ale cărții sale „România între scutul american antirachetă și katiușa rusească, Timp și destin”, un adevărat testament de învățătură pentru contemporani și urmași, din care trebuie să tragă învățăminte și să le pună în practică diplomații și guvernanții țării, să ducă o politică înțeleaptă cu marele vecin de la Răsărit, și să găsească împreună calea unei conlucrări rodnice - pe baza respectului reciproc, sincerității și
„ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATIUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_lansare_de_carte_marin_voican_ghioroiu_1340616641.html [Corola-blog/BlogPost/358172_a_359501]
-
Autorului strigătul, care a fost tăcere mai întâi, își duce mâna către fruntea zidului fost înainte de a fi. nimic nu e dinainte, spune strigătul unei privighetori prinse în laț, nimic nu s-a născut înaintea luciului ca să își fie sieși urmaș, nimic nu a fost noapte înainte de a se fi descoperit întunericul iar zi, nu a fost niciodată zi înainte de a striga eu Cerului să se despartă în atingeri. luați seama, luați seama, doar eu am fost înainte de firea existentenței, doar
STRIGAT de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/George_Adrian_Popescu.html [Corola-blog/BlogPost/341396_a_342725]
-
nici un film prost, poate doar un eșec. În umbra acestui eșec mi se părea că văd un merit care să îl pună ferm pe o hartă a filmelor românești, chiar dacă undeva într-un colț, de unde să existe fără urmări sau urmași (poate doar în încercările ulterioare ale lui Cătălin Mitulescu). Până la urmă însă, relația mea cu filmul a fost cam ca reîntâlnirea dintre soția lăsată în țară și bărbatul întors de la muncă din Italia: n-am zis nu la vrăjeala și
Happy end ghilotină by https://republica.ro/happy-end-ghilotina [Corola-blog/BlogPost/338483_a_339812]
-
multe variate forme de cultură, așa cum s-a întâmplat cu Miorița și Mânăstirea Curții de Argeș, ci e creația unui mare poet cunoscut, care, prin folosirea materialului poetic respectiv într-un singur sens, prin desăvârșire și complexitate proprie a interzis urmașilor, poate pentru totdeauna, reluarea aceluiași motiv. Luceafărul aparține, așadar, patrimoniului românesc de legende (s.n.) numai prin Eminescu și fără o contribuție deosebită a geniului popular, reprezentând o formă superioară de cultură, un fel de proprietate spirituală a lui Eminescu, fără de
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut by http://uzp.org.ro/epilog-deschis-eminescu-romanul-absolut/ [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
născuse din părinți săraci și acum avea o familie greu de întreținut. Ars de soarele zilelor de lucru, cu ochi albaștri și păr cârlionțat, Nicu era un om căruia uneori îi plăcea să filosofeze în timp ce muncea; vorba îi era rară, urmaș fiind al emigranților transilvăneni veniți pe aceste meleaguri. Avea umor, sesiza rapid slăbiciunile oamenilor. Era puternic și isteț. Foarte curând ne-am împrietenit. Nicu ne ajuta la toate și punea mult suflet; suferea dacă aveam greutăți și ne scotea din
NICOLAE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_0.html [Corola-blog/BlogPost/371189_a_372518]