175 matches
-
în weekend-uri este posibil să întâlniți aici autocare și autoturisme din țara vecină. Durata medie a sezonului de schi în această regiune se întinde din luna decembrie până în martie. Cea mai renumită pârtie de schi din această zonă este Vârtop, foarte bine îngrijită și dotată cu teleschi și utilaje de întreținere a zăpezii. Lungimea totală a pârtiei este de 1 000 de metri, cu o diferență de altitudine de 200 m, grad de dificultate mediu, beneficiind și de instalație de
Agenda2005-03-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283293_a_284622]
-
la prețuri nu foarte mari. De exemplu, săniuța se închiriază cu 100 000 de lei pe zi, schiurile cu 200 000 de lei, iar teleschiul costă 50 000 de lei pentru adulți și 30 000 de lei pentru copii. Pârtia Vârtop este în proprietatea Primăriei Arieșeni, doar terenul de sub stâlpii de teleschi este concesionat unei firme din Timișoara, însă autoritățile locale intenționează ca în viitorul apropiat să mai amenajeze încă patru pârtii. Din păcate, locurile de cazare nu sunt foarte multe
Agenda2005-03-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283293_a_284622]
-
îi găzduiesc pe turiști în propriile gospodării. Pentru a se rezolva și această problemă, a locurilor de cazare, Consiliul Local Arieșeni va concesiona 50 de hectare de teren investitorilor care intenționează să construiască hoteluri și vile în apropierea pârtiei. Pârtia Vârtop este asaltată de schiori mai ales la sfârșit de săptămână, atunci când funcționează și instalația de nocturnă, adică vinerea și sâmbăta între orele 18,00 și 20,30. Accesul cu sănii nu este permis pe pârtie, pentru ele fiind amenajată o
Agenda2005-03-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283293_a_284622]
-
intensificări temporare, atingând în rafală și 94 Km/h. În urma precipitaților torențiale,zece case au fost inundate în satul Zorile, din comuna Adamclisi, trei case în Mangalia și câte una în comuna Limanu, satul Șipote din comuna Deleni și satul Vârtop din comuna Albești. Totodată, o gospodărie din Limanu a fost inundată și 70 de hectare de islaz din satul Zorile au fost afectate de inundații. La acestea se adaugă aproape zece kilometri de drumuri afectați în localitățile Adamclisi, Abrud, Urluia
PRĂPĂD în Constanța după ploile căzute în ultimele ore by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81104_a_82429]
-
urmare a unor condiții topoclimatice și a particularităților morfologice deosebite avute de aceste peșteri. Cea mai cunoscută este Peștera Scărișoara cu un ghețar 75 000 m3, cel mai mare din sud-estul Europei. Se adaugă Peștera Borțig, Peștera Focul Viu, Peștera Vârtop și Peștera Barsa. Cel mai vizitat obiectiv este, însă, Peștera Urșilor, singura amenajată la standarde europene, cu atracții variate, cum sunt sălile grandioase, speleotemele și fosilele ursului de peșteră. Elementele cele mai admirate de turiști sunt speleotemele (depuneri de calcit
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
07.2014, ora 5:15 - 31.07.2014. ora 10:00. Având în vedere evoluția hidrometeorologică din bazinul hidrografic Pârâul Câinelui, ca urmare a propagării viiturii formate anterior în partea superioară a bazinului, se instituie COD ROȘU pe sectorul aval Vârtoapele (județul Teleorman). Pe baza informațiilor actuale se prognozează menținerea tendinței actuale de creștere ușoară a nivelurilor cu un nivel maxim de 360 cm cu un debit de 21.2 mc/s în jurul orei 600. Avertizarea de COD PORTOCALIU este valabilă
Cod Roșu și Cod Portocaliu de inundații. Vezi zonele afectate by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78856_a_80181]
-
teritoriul țării noastre s-ar ascunde „ansambluri arhitectonice” bogate în aur și alte elemente dacice, dar și cu multe elemente anterioare civilizației dacilor. În 2001, generalul de divizie în retragere Vasile Dragomir a declarat pentru presa centrală că în zona Vârtoape, din Teleorman, pe o suprafață de 4 km pătrați, au fost descoperite 75 de gropi conice, de dimensiuni diferite, precum și incinte paralelipipedice, modificate de mâna omului, care comunicau între ele, dar și cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la
Sub Sarmizegetusa ar exista un oraș secret. Legendă sau mister? () [Corola-journal/Journalistic/65469_a_66794]
-
mai multe tuneluri spre munții din apropiere, unele prăbușite parțial, iar un singur tunel ajunge la sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia, unde au fost de asemenea detectate incinte subterane. „Vreau să subliniez că în urma măsurătorilor noastre a rezultat că în zona Vârtoape și în imediata apropiere se află vestigiile cele mai importante ale complexului, inclusiv sanctuare, construcții cu o vechime mai mare decât cele de la Sarmizegetusa”, declara la vremea respectivă generalul Vasile Dragomir. Centrul complexului ar fi chiar orașul subteran și suprateran
Sub Sarmizegetusa ar exista un oraș secret. Legendă sau mister? () [Corola-journal/Journalistic/65469_a_66794]
-
în imediata apropiere se află vestigiile cele mai importante ale complexului, inclusiv sanctuare, construcții cu o vechime mai mare decât cele de la Sarmizegetusa”, declara la vremea respectivă generalul Vasile Dragomir. Centrul complexului ar fi chiar orașul subteran și suprateran de la Vârtoape, de dimensiuni mult mai mari decât cel de la Sarmizegetusa Regia. De aceste tuneluri secrete localnicii nu ar fi străini, și de aici legendele. Zvonurile s-au amplificat în momentul în care în zonă și- au făcut apariția echipele de la BBC
Sub Sarmizegetusa ar exista un oraș secret. Legendă sau mister? () [Corola-journal/Journalistic/65469_a_66794]
-
modern. Fosilele, provenind de la trei indivizi, au fost datate la o vechime de 35.000 de ani, sau 40.500 folosind date calibrate. 6. Rana din trupul muntelui: Groapă Ruginoasa, un fenomen unic în Europa Situată la est de Pasul Vârtop, în Munții Bătrână, Groapa Ruginoasa, o imensă ravenă în formă de amfiteatru, lată de circa 600 de metri și adâncă de 100. Fenomenul este unul aparte și oferă o priveliște de neuitat. În urmă cu doar 80 de ani, locul
Descoperă zece fenomene bizare din România by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63627_a_64952]
-
aval confluenta cu râul Teleorman, județul Teleorman în intervalul 21.04.2014 10:00 - 21.04.2014 22:00 pentru următoarele comune: Storobăneasa, Smardioasă, Cervenia, Frumoasa, Contești, Bragadiru, Bujoru, Năsturelu. Se menține Codul Roșu pe râul Câinelui sectorul amonte SH Vârtoapele - confluenta cu râul Vedea, județul Teleorman, în intervalul 21.04.2014 10:00 - 21.04.2014 22:00, pentru următoarele comune: Siliștea Gumești, Ciolănești, Necsești, Vârtoape, Călinești, Mavrodin. Se menține Codul Portocaliu pe râul Teleorman amonte și aval SH Teleorman
Codul Roșu, prelungit. Vezi zonele afectate de furia naturii by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35997_a_37322]
-
Contești, Bragadiru, Bujoru, Năsturelu. Se menține Codul Roșu pe râul Câinelui sectorul amonte SH Vârtoapele - confluenta cu râul Vedea, județul Teleorman, în intervalul 21.04.2014 10:00 - 21.04.2014 22:00, pentru următoarele comune: Siliștea Gumești, Ciolănești, Necsești, Vârtoape, Călinești, Mavrodin. Se menține Codul Portocaliu pe râul Teleorman amonte și aval SH Teleorman, județul Teleorman în intervalul 21.04.2014 10:00 - 21.04.2014 22:00 pentru următoarele comune: Orbeasca, Măgura, Vitănești, Marzănești, Storobaneasa. Peste 100 de case
Codul Roșu, prelungit. Vezi zonele afectate de furia naturii by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35997_a_37322]
-
județul Mehedinți), pe Jiu la Răcari - sector îndiguit (județul Dolj), pe Olteț amonte S.H. Oteteliș și pe afluentul său Cerna (județul Vâlcea), pe Vedea amonte S.H. Văleni, pe Teleorman amonte de S.H. Teleorman și pe Pârâul Valea Câinelui aval S.H. Vârtoapele (județele Olt, Argeș și Teleorman), pe Dâmbovnic și pe Neajlov sector aval confluență Dâmbovnic - S.H. Vadu Lat (județele Teleorman și Giurgiu), Teleajen aval S.H. Moara Domnească, Cricovul Sărat și pe râul Prahova aval de confluența cu Cricovul Sărat (județul Prahova
Pericol de inundații. COD PORTOCALIU în opt județe by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/36224_a_37549]
-
Știri - Cheile Galbenei Județul Bihor ascunde nenumărate comori naturale. Una dintre acestea este zona vestică a Munților Apuseni. Ca să înțelegem mai bine, în această zonă se află cunoscutele stațiuni Stâna de Vale, Vârtop sau Padiș. În următoarele rânduri vom descopri împreună frumusețile zonei Padișului. Accesul în zonă este cel mai simplu cu mașina. Pornind din Oradea trebuie urmat drumul național DN 76 înspre Deva. După ce trecem de orașul Beiuș, trebuie să facem stânga
Adam Freundlich [Corola-blog/BlogPost/96619_a_97911]
-
care sunt eu senator e vorba de trei localități. Situația mai gravă este în satul Beiu, din Ștorobăneasa, unde a și fost astăzi premierul și cu echipa sa, cu Dragnea, și mai sunt încă două comune afectate, în Necșești și Vîrtoape. Am discutat astăzi și cu colegul meu, deputatul Almăjanu, am discutat și cu primarii de acolo. Aici este important ca organele care au putere de acțiune efectivă să acționeze. Dar e vorba de trei comune, între o situație mai complicată
Antonescu îi ia apărarea lui Ponta by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30927_a_32252]
-
fost inundate și câteva zeci de persoane au fost evacuate de autorități. Inundațiile provocate de revărsarea râurilor Teleorman, Burdea, Tecuci, Vedea și Câinelui și a afluenților au afectat peste 130 de case în localitățile Tătărăștii de Jos, Necșești, Ciolănești, Beuca Vîrtoape, Balaci, Dobrotești, Siliștea Gumești și Frumoasa. În Teleorman, peste 1.000 de hectare de teren arabil, 517 hectare de fânețe și 224 de hectare de pădure. Până la ora actuală, patru persoane au decedat, iar două sunt date dispărute, potrivit informării
Premierul Ponta: Îmi pare cumplit de rău... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30946_a_32271]
-
și recviem (cu versul "avem o moarte la fundu’ sticlei") sunt cover-uri perfecte, în timp ce ideea imposibilității călătoriei, a drumului circular, în labirint din celebrul poem Nănești este reluată de tânărul emul în câteva (cam multe) variante: trenul de trei douăștrei, vârtoapele, roata sau ’76. E-adevărat însă și că Teodor Dună merge mult mai departe printr-un soi de onirism horror, aș zice, cu viziuni mult mai întunecate, unele terifiante de-a binelea, deliruri încâlcite, dialoguri și replici insolite, totul dus
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]
-
m-am hotărât să plec spre casă. Drumul era lung și eram conștient de greutățile lui. Nu conta. Fusesem la mânăstire și asta mi-era de ajuns. Am trecut de Târgu Jiu. Se întunecase bine. Am trecut de Ciuperceni, de Vârtop și am început să urc Dealul Bujorăscului. Era asfalt. La un moment dat, m-au simțit niște câini. În apropierea șoselei era una sau mai multe stâni staționate. Mi s-a făcut inima cât puricele. Nu aveam nici o apărare. Câinii
CHEMAREA MÂNĂSTRII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355221_a_356550]
-
asfaltat 500 m drum și l-a întreținut pe celălalt din sat, o viață am cărat apă cu cobelca, iar acum avem apă la robinet, datorită acestui păcătos , a dispus de fonduri pentru plantarea a 9 ha cu nuci în Vârtoape, în vederea stopării alunecărilor de teren și altele”; Ca preot în Malovăț și Bîrda voi spune: „Nu știu dacă este păcătos, dar știu că este enoriașul meu, care a ajutat cel mai mult Parohia Malovăț de când sunt preot aici. Ar fi
ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA -BĂTAIA PE CAŞCAVAL de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347039_a_348368]
-
veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea militară: ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița, praștia, toporul, steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
drame. Satul, cu obiceiurile cotidiene, descrierea unor momente (naturale, sociale) mai deosebite constituie fundalul narațiunii, căruia autorul nu pare să-i dea o semnificație anume. Prin personajul principal, a cărui biografie o urmăresc, „romanele” Pe Argeșel... (1933) și Moara din Vârtop (1943) continuă narațiunea începută în Florica Mantului. Eroul, fiu al satului, parcurge un drum firesc, cu ușoare sinuozități, în care reușita (un post de profesor în București) este asigurată de calități intelectuale și morale proprii. Notele de călătorie din volumul
BOTENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285829_a_287158]
-
comportamentului oamenilor. SCRIERI: Casa din Muscel, Câmpulung, 1907; Din satul nostru, București, 1908; În zile de vacanță, București, 1910; Drumuri, București, 1910; Florica Mantului, București, 1931; Pe Argeșel..., București, 1933; Scrisoarea din Cogealac și alte nuvele, București, 1938; Moara din Vârtop, București, 1943. Repere bibliografice: N. Iorga, România cum era până la 1918, I, București, 1972, 178-180; Ibrăileanu, Opere, IV, 192-194; Iorga, Ist. lit. cont., II, 120; Paul I. Papadopol, I. Boteni, „Florica Mantului”. „Pe Argeșel...”, U, 1934, 20; C. Fântâneru, I.
BOTENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285829_a_287158]
-
sînt coapte, freamătă de gălăgia copiilor care vin să le culeagă și a veverițelor ce se strîng aici din toate colțurile pădurii. Depresiunea coboară În pantă ușoară În matca Lupoița-Lupoaia. Ultimul deal ce Împrejmuiește terenul satului, vine dinspre nord, de la VÎrtopul Gorjului, și intră În hotarul satului Lupoaia, la locul numit „ Groapa Lupilor ” de unde se bifurcă; un deal se Întinde Înspre sud, sprijindu- se pe șoseau Motru-Baia de Aramă și se termină, cu un bot de deal, numit „Dealul Bisericii ”, pe
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
romanizare a populației locale, se poate dovededi concret și aportul tradiției autohtone la crearea unei civilizații daco-romane, În mod deosebit În domeniul olăriei așa cum o atestă săpăturile din așezările de la Săcelu, Cătunele și Bumbești-Jiu sau din castrele Bumbești-Jiu, Porceni și VÎrtop. İnfluențele autohtone apar surprinzător În inventarul material care dau la iveală principalele aspecte ale vieții economice provinciale, dominată de agricultură și meșteșuguri, sau, În cazul așezărilor rurale de Îndeletniciri casnice. În același timp descoperirile arheologice și cercetările efectuate, dovedesc receptivitatea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
direct al evenimentelor cu semnificații politico- militare de sfîrșitul secolului I și Începutul secolului II. Există dovezi care atestă simbioza daco-romană după anul 106, atestate În așezările rurale și civile romane, În castrele cu val de pămînt de la Cătunele, Pinoasa, VÎrtop și Porceni sau În castrul cu zid de piatră de la Bumbești-Jiu. Ceramica daco-romană de tradiție geto-dacă, a fost lucrată cu mîna și cu roata cum se Întîlnește În castrele de la Slăveni, Stolniceni, Drobeta, Bumbești-Jiu, Cătunele-Valea Perilor, ultimele două din județul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]