408 matches
-
Acasa > Impact > Istorisire > TRADIȚII LA ROMÂNI-CRENGUȚA DE VÂSC Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 709 din 09 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Sărutul de sub crenguța de vâsc Am agățat , deasupra ușii de la intrarea în sufragerie , o crenguță de vâsc încărcată cu bobițe albe, rotunde și gingașe, legată
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
Acasa > Impact > Istorisire > TRADIȚII LA ROMÂNI-CRENGUȚA DE VÂSC Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 709 din 09 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Sărutul de sub crenguța de vâsc Am agățat , deasupra ușii de la intrarea în sufragerie , o crenguță de vâsc încărcată cu bobițe albe, rotunde și gingașe, legată cu o fundă roșie. Toți cei care-mi vor călca pragul, vor trebui să se sărute, reînnoind focul dragostei . Doresc
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
Acasa > Impact > Istorisire > TRADIȚII LA ROMÂNI-CRENGUȚA DE VÂSC Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 709 din 09 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Sărutul de sub crenguța de vâsc Am agățat , deasupra ușii de la intrarea în sufragerie , o crenguță de vâsc încărcată cu bobițe albe, rotunde și gingașe, legată cu o fundă roșie. Toți cei care-mi vor călca pragul, vor trebui să se sărute, reînnoind focul dragostei . Doresc să păstrez vie, legenda vâscului dar mai ales, simbolul lui. La români
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
de la intrarea în sufragerie , o crenguță de vâsc încărcată cu bobițe albe, rotunde și gingașe, legată cu o fundă roșie. Toți cei care-mi vor călca pragul, vor trebui să se sărute, reînnoind focul dragostei . Doresc să păstrez vie, legenda vâscului dar mai ales, simbolul lui. La români, vâscul este una dintre plantele sfinte alături de busuioc, brad și tămâie. În urmă cu un secol, simbolul Crăciunului erau ramurile verzi ale vâscului și nu bradul. Românul ocrotea pădurea care-i oferea hrană
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
încărcată cu bobițe albe, rotunde și gingașe, legată cu o fundă roșie. Toți cei care-mi vor călca pragul, vor trebui să se sărute, reînnoind focul dragostei . Doresc să păstrez vie, legenda vâscului dar mai ales, simbolul lui. La români, vâscul este una dintre plantele sfinte alături de busuioc, brad și tămâie. În urmă cu un secol, simbolul Crăciunului erau ramurile verzi ale vâscului și nu bradul. Românul ocrotea pădurea care-i oferea hrană, adăpost și lemne pentru foc. Pe atunci, pădurile
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
se sărute, reînnoind focul dragostei . Doresc să păstrez vie, legenda vâscului dar mai ales, simbolul lui. La români, vâscul este una dintre plantele sfinte alături de busuioc, brad și tămâie. În urmă cu un secol, simbolul Crăciunului erau ramurile verzi ale vâscului și nu bradul. Românul ocrotea pădurea care-i oferea hrană, adăpost și lemne pentru foc. Pe atunci, pădurile erau pline de vânat iar tăierile se făceau cu discernământ, fiind sacrificați doar copacii uscați sau bolnavi. Vâscul, această plantă veșnic verde
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
erau ramurile verzi ale vâscului și nu bradul. Românul ocrotea pădurea care-i oferea hrană, adăpost și lemne pentru foc. Pe atunci, pădurile erau pline de vânat iar tăierile se făceau cu discernământ, fiind sacrificați doar copacii uscați sau bolnavi. Vâscul, această plantă veșnic verde, era celebrat ca simbol al vieții eterne. În Muntenia, respectiv locul meu natal, bradul se folosea doar la nunți având același simbol-viața și iubirea eternă. La terminarea nunții, bradul se prindea la poarta mirelui. Celții considerau
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
această plantă veșnic verde, era celebrat ca simbol al vieții eterne. În Muntenia, respectiv locul meu natal, bradul se folosea doar la nunți având același simbol-viața și iubirea eternă. La terminarea nunții, bradul se prindea la poarta mirelui. Celții considerau vâscul de origine divină, întrucât nu avea rădăcini dar își păstra prospețimea frunzelor precum smaraldul, strălucirea. Vâscul se culegea numai în perioada de după solstițiile, de vară și de iarnă. Folosit în ritualurile celtice, el era tăiat cu o seceră de aur
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
natal, bradul se folosea doar la nunți având același simbol-viața și iubirea eternă. La terminarea nunții, bradul se prindea la poarta mirelui. Celții considerau vâscul de origine divină, întrucât nu avea rădăcini dar își păstra prospețimea frunzelor precum smaraldul, strălucirea. Vâscul se culegea numai în perioada de după solstițiile, de vară și de iarnă. Folosit în ritualurile celtice, el era tăiat cu o seceră de aur, de un preot cu rang înalt, îmbrăcat în alb, iar ramurile trebuiau prinse înainte de a atinge
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
ramurile trebuiau prinse înainte de a atinge pământul, pentru a nu-și pierde proprietățile tămăduitoare. Ei le atârnau apoi deasupra ușilor, pentru a-i proteja împotriva trăsnetelor și a altor rele... Mai târziu, grecii și apoi romanii, au considerat și ei vâscul, drept o plantă sacră, credința ajungând până în Evul Mediu, fiind răspândită în toată Europa. Toți cei care atârnau vâscul în casă, de Crăciun, aveau credința că planta aceasta atrage norocul și belșugul, îndepărtând certurile, ajutând la menținerea armoniei în familie
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
ușilor, pentru a-i proteja împotriva trăsnetelor și a altor rele... Mai târziu, grecii și apoi romanii, au considerat și ei vâscul, drept o plantă sacră, credința ajungând până în Evul Mediu, fiind răspândită în toată Europa. Toți cei care atârnau vâscul în casă, de Crăciun, aveau credința că planta aceasta atrage norocul și belșugul, îndepărtând certurile, ajutând la menținerea armoniei în familie, alungând bolile și demonii. Frunzele verzi și strălucirea fructelor albe sunt legate de nașterea Mântuitorului. Cununa de vâsc este
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
atârnau vâscul în casă, de Crăciun, aveau credința că planta aceasta atrage norocul și belșugul, îndepărtând certurile, ajutând la menținerea armoniei în familie, alungând bolile și demonii. Frunzele verzi și strălucirea fructelor albe sunt legate de nașterea Mântuitorului. Cununa de vâsc este întruchiparea aureolei care înconjoară creștetul micului Iisus, din momentul nașterii Sale așa cum este reprezentat în icoane. Cununa din frunze uscate de vâsc se păstra tot anul, fiind protector al casei și leac pentru multe boli. De asemenea, se credea
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
alungând bolile și demonii. Frunzele verzi și strălucirea fructelor albe sunt legate de nașterea Mântuitorului. Cununa de vâsc este întruchiparea aureolei care înconjoară creștetul micului Iisus, din momentul nașterii Sale așa cum este reprezentat în icoane. Cununa din frunze uscate de vâsc se păstra tot anul, fiind protector al casei și leac pentru multe boli. De asemenea, se credea că vâscul poate stinge focul, idee născută din credința străveche conform căreia planta era adusă de fulgere pe ramurile copacilor. Încă din cele
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
întruchiparea aureolei care înconjoară creștetul micului Iisus, din momentul nașterii Sale așa cum este reprezentat în icoane. Cununa din frunze uscate de vâsc se păstra tot anul, fiind protector al casei și leac pentru multe boli. De asemenea, se credea că vâscul poate stinge focul, idee născută din credința străveche conform căreia planta era adusă de fulgere pe ramurile copacilor. Încă din cele mai vechi timpuri, planta a fost considerată una din cele mai magice, misterioase și sacre din folclorul european. Vâscul
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
vâscul poate stinge focul, idee născută din credința străveche conform căreia planta era adusă de fulgere pe ramurile copacilor. Încă din cele mai vechi timpuri, planta a fost considerată una din cele mai magice, misterioase și sacre din folclorul european. Vâscul era considerat un apărător al vieții, fertilității, scut împotriva otrăvurilor dar și afrodisiac. NOROC ÎN DRAGOSTE ,VĂ DORESC! Referință Bibliografică: TRADIȚII LA ROMÂNI-CRENGUȚA DE VÂSC / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 709, Anul II, 09 decembrie 2012. Drepturi
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
planta a fost considerată una din cele mai magice, misterioase și sacre din folclorul european. Vâscul era considerat un apărător al vieții, fertilității, scut împotriva otrăvurilor dar și afrodisiac. NOROC ÎN DRAGOSTE ,VĂ DORESC! Referință Bibliografică: TRADIȚII LA ROMÂNI-CRENGUȚA DE VÂSC / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 709, Anul II, 09 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
sărăturos, plin de ciulini printre tulpinile firave de porumb sau floarea soarelui, nerecoltate încă. De-a lungul terasamentului de cale ferată, pe partea stângă de mers se înșiruiau zeci de copaci, plopi și sălcii în care se aninau ciorchine de vâsc. Până atunci, eram convins că această plantă parazită se dezvoltă numai pe crengile de plop, însă în zona vasluiană acestea atârnau în număr destul de mare de crengile sălciilor destul de numeroase în peisaj. Intrarea în Iași până la gara Nicolina, pe partea
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444058191.html [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
geam, casele mici de periferie se-ngroapă în omăt. În depărtare păduri de lumini pe deal, cu risipa ceții se-mbracă-n argint, umbrele se îneacă în ape. Pâinea și vinul se înmulțesc, băutorii sparg pahare-n cârciumi. Dulceața mierii, vâscul durerii, așteptă-n genunchi, colindătorii dau buzna-n case, se pogoară peste oameni duhul sărbătorilor de iarnă. Referință Bibliografică: De sărbători / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1091, Anul III, 26 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
DE SĂRBĂTORI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/De_sarbatori_llelu_nicolae_valareanu_1388087916.html [Corola-blog/BlogPost/347610_a_348939]
-
cupa a golit: Tot ce a fost mai bun și mai frumos Prin binecuvântarea Lui ne-a dăruit. Convoaie lungi de brazi urcă spre pisc; Străjeri, stejarii groși, stau mai la spate; Mărunți, ienuperii i-s cercetași și câte-un vâsc Veghează peste abisuri până-n hotar departe. Cu falduri grele dealurile o-ncarcă, Trenă îi e câmpia, delta-n val se pierde. Aici iubire-i scrisă-n orice piatră Și doina-și cântă orice frunză verde. I-a pus în suflet
BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (LAUDĂ ȚĂRII MELE) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/pusa_lia_popan_1457268684.html [Corola-blog/BlogPost/369698_a_371027]
-
chiar din lumea lor. Cerul potcovit cu norii de plumb Umbrele își lasă pe satul din dâmb Poalele câmpiei înflorind ninsori Iarăși se-aranjează pentru sărbători. Vetrele bătrâne întețesc iar focul, Din icoane plânse crește busuiocul. Lacrima-nghețată într-un vâsc sfios Ne vestește Anul Nou și cu folos. La căsuțe sure îngropate-n nori Vin cu-alai de îngeri fete și feciori Și cântă colinda din străbuni lăsată, Veșnicia clipei bate iar în poartă! foto interet Camelia Cristea Referință Bibliografică
VEȘNICIA CLIPEI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1418356806.html [Corola-blog/BlogPost/382073_a_383402]
-
nu se aruncă nimic din casă, nici macar gunoiul (se considera că astfel îți „arunci” norocul) iar orezul, grâul, secara sau porumbul cu care ați fost semănați nu se matură (ziua perfectă a femeilor leneșe); 6. Dacă îți săruți partenerul sub vâsc la miezul nopții, vei avea parte de dragoste tot anul (dar sub șforile cu rufe întinse ce are?); 7. La miezul nopții trebuie să-ți pui o dorință, despre care se spune că are toate șansele să se înplinească... (acum
Cum sa treci in noul an, superstitii de Revelion by http://www.iasi4u.ro/superstitii-de-revelion-cum-sa-treci-in-noul-an/ [Corola-blog/BlogPost/96381_a_97673]
-
Kodomatsu” se așează deoparte și de cealaltă a ușii de la intrare, ca să țină relele în afara casei sau firmei, începând cu 31 decembrie până pe data de 7 ianuarie. „Kodomatsu” este folosit, potrivit tradiției, pentru protecție împotriva spiritelor rele precum se folosește vâscul în Europa. Takasago - dar de Anul nou Legenda vorbește despre un cuplu celebru, Uba și Jou care s-au îndrăgostit, de tineri, unul de celălalt. În lunga lor viață au fost devotați, iubindu-se și respectându-se foarte mult. După
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Japonia_mister_si_fascinatie_jurnal_de_floarea_carbune_1356966055.html [Corola-blog/BlogPost/350827_a_352156]
-
Acasa > Poezie > Delectare > SIMȚIRI Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2057 din 18 august 2016 Toate Articolele Autorului Te urci spre tâmpla cu miros nativ de scorțișoară-mbălsămată-n vin. Te-ncolăcești ca vâscul emotiv, În jurul viței cu parfum divin. Pe-un pat de nori și trandafiri sălbatici, Să mă așezi discret, ca pe icoane. Să guști polen din sânii mei astmatici ce te vor inspira-n foiletoane. Cu-n fir de iarbă să
SIMŢIRI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1471509071.html [Corola-blog/BlogPost/383884_a_385213]
-
Pe-a timpului cărare hâite de scribi noian de neguri Sub Luceafăr se întrec în vorbe și în opuri vrac Rătăciri căutări pale mimări pastișe seci versuri trânde surde oarbe Critici emfatici poeți cu nemăsură găunoșenii aurite Otrăvitori bureți șerpești vâsc de fațadă Grămezi de lauri edilii-mpart burează. Unde ești Hyperion să-i vezi sterili narciși sisifi de goluri Cum spre piscu-ți scări de aur ancorează? Cum analfabeții te hulesc prin tabloide și bâlbe de gângave invidii; Numele tău e
EMIURGUL de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1421356997.html [Corola-blog/BlogPost/376026_a_377355]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ROATA Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 326 din 22 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ROATA Azi, Îți voi pune fân sub creștet, Și fragi, pe-a sângelui Tău, rană, Ce flori de vâsc, pe lemnul veșted Al crucii, susură-n icoană - Păduri amurmurând în toacă, Cărări din susur de cavale, Îți voi așterne la prisacă, În inima Măriei Tale - Azi, îți voi presăra pe urme Argint de licăr de izvoare, Și Tu, Păstorule
ROATA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Roata.html [Corola-blog/BlogPost/357395_a_358724]