446 matches
-
Acasa > Strofe > Atasament > EA, ACUM Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului văduvită de vise, femeie cu păcat, nu da vina pe măr, nu vezi că multe îți seamănă în iubit, în iubit și judecată? dar ce contează socoteala că uneori doi minus unul este zero? femeie, nu te mai risipi printre geometrii
EA, ACUM de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1443598884.html [Corola-blog/BlogPost/369576_a_370905]
-
mea-i țară de jale, Doru-i plâns, durere mare, Sunt curmate ideale... In suflete triste tare! În țara mea e sărbătoare, Ziua Imnului ce spune: Să păstrăm al nostru nume Și pe România mare. "Trezește-te națiune!" Țara mea e văduvită De a "pizmei răutate"! Sper-n suflet îndârjită Și dorind din libertate Să fim frați până la moarte. Țara mea e împărțită În români prin patru zări ... Citește mai mult Țara mea,-i țară săracă,Azi de ziua ta închin...Un
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
Trăia ,o bunătate de boier. Avea de toate omul pe moșie Păduri întinse,lanuri roditoare, Livezi mănoase,vii și herghelie Și un conac ce se-nvârtea sub soare. N-avea copii boierul,fiindcă soarta De prea de timpuriu l-a văduvit Răpindu-i într-o bună zi consoarta, Închis-a ochii și nu s-a mai trezit. Chemă stăpânul pe Ion argatul Vrednic tăran,cinstit și respectat Bun meșter,o știa tot satul Și-i dă poruncă clară,răspicat: -Te știu
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1469373306.html [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
mea-i țară de jale, Doru-i plâns, durere mare, Sunt curmate ideale... In suflete triste tare! În țara mea e sărbătoare, Ziua Imnului ce spune: Să păstrăm al nostru nume Și pe România mare. "Trezește-te națiune!" Țara mea e văduvită De a "pizmei răutate"! Sper-n suflet îndârjită Și dorind din libertate Să fim frați până la moarte. Țara mea e împărțită În români prin patru zări Pe la colțuri uneltită De viclenele urmări. Țara mea e numai una Este oastea cea
TU, ROMÂN! de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1469808506.html [Corola-blog/BlogPost/376507_a_377836]
-
xilolalie!) ș.a.md. De altfel, iată cum sună cuvintele autoarei prin care își înfățișează ea însăși rostul acest demers literar! „Bucureștiul îl poți recunoaște după felul cum ard în geamuri lămpile seara, cum se învârt păsările deasupra curților interioare, și cum, văduvit de zări, își creează propriile perspective din te miri ce, dintr-o simplă fantă între ziduri. Există uși, care la prima vedere nu pot să ascundă decât un coridor sau un hol, și dacă le deschizi, vezi la capătul unui
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/lucia_olaru_nenati_1459419406.html [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
sate sunt din zona de deal și de munte, având un potențial turistic recunoscut, locuri de vacanță de unde nu lipsesc pensiunile, dar și manifestările folclorice de tradiție și mă gândeam că ar fi un bun prilej și pentru zonele mai văduvite în această privință, pentru satele de câmpie, din rândul cărora nu am văzut vreunul acolo, cel puțin la această ediție, să încerce să-și valorifice potențialul cultural pe care multe îl au. Sigur, ar fi nevoie și de o cunoaștere
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
când Marea Britanie va intra în implozie și Mica Anglie (și Țara Galilor) se va confrunta cu provocările actuale ale lumii în care trăim. Trebuie să le spun alegătorilor pro Leave, în special celor mai în vârstă, că prin acest refrerendum au văduvit viitorul tineretului din Marea Britanie - propriii lor copii și nepoți - de cea mai bună șansă pentru succesul și calitatea vieții lor; oportunități de care ei ar fi trebuit să se bucure și care acum le-au fost luate. Îți recomandăm Brexit
„E jenant acum să fii britanic! Asta nu este democrație, este manipulare prin înșelăciune”. Interviu cu Gordon Clarke, consultant în afaceri by https://republica.ro/ze-jenant-acum-sa-fii-britanic-asta-nu-este-democratie-este-manipulare-prin-inselaciune-interviu-cu-gordon [Corola-blog/BlogPost/338523_a_339852]
-
noapte, ne ia, părintește, de păr și ne ridică la CER! Doamne, bunul-simț, ca o piatră de moară legată de piciorul Bucuriei, se duse pe gârlă.Sensul propriu al cuvintelor se târăște ca o șopârlă pe limba omului de rând, văduvită de gând. Fantasmele își fac iluzii, chiar și Adevărul își face iluzii. Întunericul ascultă telefoanele luminii, scriitorii își tatuează obrazul cu gânduri triste și cioplesc, din roca țipătului, șoapte.Instinctul, păianjen pe pânza răbdării, dă cu oiștea-n mister.Se
ODĂ,VODĂ, MODĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Oda_voda_moda.html [Corola-blog/BlogPost/357202_a_358531]
-
căi se va dovedi a fi fost cea dreaptă. Timpul va decide sau va lăsa, iarăși, loc pentru interpretări. Așa se face că în trecute ocazii, prin duminici în care părintele Schlattner oficia ca de obicei slujba în biserica sa văduvită de enoriași, inima i-a tresărit bucuroasă la vederea unui familiar cap pleșuv răsărit printre băncile din spate. Cu brațele deschise și-a intâmpinat pe-atunci prietenul drag, străduindu-se din răsputeri să-i cuprindă, într-o frățească îmbrățișare, trupul
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1487982206.html [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
-și cu mândrie, Spicul de grâu în cunună. Vântul fuge pe cărare Din drum să sufle frunzele, Căci făcut-au zarvă mare Și s-au certat cu gâzele. Privesc triste, ofilite De prin grădini și florile, Că de soare-s văduvite, Și le-au pierit culorile. De la marea sărbătoare, Drăgaica le-a luat parfumul. Nu mai sunt o încântare, Nu le mai admiră omul. Cântece de voie bună Se aud în deal la vie. Din livezi pruna cu brumă, S-o
A VENIT TOAMNA... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1443010660.html [Corola-blog/BlogPost/374746_a_376075]
-
iubirilor noastre pe mantia însângerată a iernilor trecute se avântă hulpavi, hămesiți corbi cu ghiare și clonțuri înroșite și devorează clipele amare de vremi colbuite; bătăile inimilor îndrăgostite cândva legate-n buchet cu fierbinți jurăminte se răzvrătesc; se simt azi văduvite de sclipirile jucăușe ale ochilor îndrăgostiților scăpătate-n rotirile aștrilor martorii nopților de iubire și a sărutărilor noastre apuse. Referință Bibliografică: APUSUL IUBIRII NOASTRE / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1976, Anul VI, 29 mai 2016. Drepturi de
APUSUL IUBIRII NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1464548706.html [Corola-blog/BlogPost/385049_a_386378]
-
să își scoată din rafturile bibliotecii propriile volume și să le trimită la moara de hârtie. Astfel, autoritățile vremii s-au asigurat nu doar că Blaga dispare din conștiința publică și din viața universitară, ci și că posteritatea va fi văduvită de aportul pe care poetul-filosof l-a adus la cultura românească. Elena Daniello, asemenea Corneliei, soția sa, i-au fost alături poetului în aceste clipe dramatice. Rod al inspiratoarei iubiri a lui Blaga pentru cea din urmă muză a sa
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1414819678.html [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
uită!- Alții merg mai departe și spunînd:-fă-te și tu că nu vezi....... XIII. ȘUNT CODRUL DESPUIAT, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1250 din 03 iunie 2014. Șunt codrul despuiat de frumusețe, Căci iarnă nemilos m-a văduvit. Și-n nopți tîrzii plini de tristețe, Am plîns cu frunze ce-au cernit. Și vîntul suier-a singurătate, În nopți puștii cu lacrimi din destin. Și n-am răspuns și nu am parte, Sa stiu "de ce " și "cum" cîte
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
fără muncă, nici muncă fără pâine ! ” a găsit cu cale să se conformeze politicii partidului conducător și adevărurilor descoperite de acesta. A găsit remediul la starea de înciudare provocată nu numai de acest fapt ci și de faptul că acum, văduvit de preocupările lui, vede că tot ce s-a întâmplat și se întâmplă în jurul lui a avut și are la bază, ca forță motrice, sistemul de relații, obligații și pupincurism. Ideea că își primește salariul fără a depune cine știe ce efort
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1488271841.html [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
aceasta a unor elemente esențiale ale vieții umane, fără de care viața parcă nici nu mai este viață, își are originea în încercările constante (din păcate, de nepermis de multe ori și reușite) ale unora din semenii noștri de a o văduvi de „Vestea cea Bună” adusă de Cuvântul lui Dumnezeu întrupat. Și Cuvântul lui Dumnezeu, atunci când reușește să Își facă loc și să răzbată până la noi, ne tulbură. Ne picură în suflete acea neliniște sfântă despre care vorbea Fericitul Augustin atunci când
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478857574.html [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
Publicat în: Ediția nr. 1821 din 26 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului CAD FRUNZE Toamna asta are ceva din mirosul lemnului din care Noe și-a construit arca. Te miros și te-ntreb dacă suntem singurii rămași în mijlocul apelor, frunze văduvite de copacii care le-au părăsit înainte de a cunoaște că muntele Ararat e doar o imagine născută din iluzia despre noi Toamna asta are ceva din mirosul flăcărilor pe care Ilie le-a înalțat până la altarul dorințelor noastre. Privesc caldarâmul
TOAMNA DIN SUFLET (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1451088032.html [Corola-blog/BlogPost/370125_a_371454]
-
și necuprinsul dobândi a sale sensuri certe, cu cerurile sus și mofturile jos - părți dintr-o simfonie supranumită Cosmos. Dar până și-un proiect divin în fapt nu poate fi-mplinit, când lumea o închide-n sine și de lumină-i văduvit. Tocmai de-aceea Fiat lux a fost rostit și s-a deschis - ca trupu-mpuținat al beznei împins să fie în abis. (De reținut acest aspect ce grandiosul deservește: Contrastul bine ticluit valoarea operei sporește!) Cum al luminii ochi se-ndreaptă
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
simplul motiv că nu fac parte din marea clică a sforarilor umanității. Ceea ce se poate observa cu certitudine însă e un singur lucru, anume acela că, dacă o țară ca România, de pildă, ar fi avut un fundament geologic totalmente văduvit de bogățiile cu care a înzestrat-o bunul Dumnezeu și ar fi fost așezată într-o zonă deloc geostrategică a Terrei, cu siguranță atunci că nimeni, nici măcar așa din întâmplare, nu ar fi dorit de-a lungul vremilor să-i
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_civilizatia_magdalena_albu_1374051413.html [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
Teodoreanu (în memorabilul roman ,,La Medeleni''), copilăria fericită încântă pe micii cititori, înclinația spre joc și asimilarea realului în basm și a personajelor din basm în viața reală, fiind atribute ce caracterizează eroii, la Al.Brătescu-Voinești ei cunosc și copii văduviți de o adevărată copilărie: Nicușor; Niculăiță Minciună; Gheorghiță al Anghelinei, ș.a. Și Mihail Sadoveanu evocă sensibil copilăria chinuită a unor ființe prematurizate ca Niculăieș( ,,Un om năcăjit'') și ,,Tovarășul Moise'', din povestirea cu același titlu. Drama copilului sărman, într-o
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_ale_copilariei_in_li_al_florin_tene_1372604263.html [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
întrupându-le în opera sublimă a Unirii”. După aceste momente, în care pulsează o anume tensiune dramatică, Maria Toacă lunecă brusc în realitatea, cu note de cruzime, a prezentului: ,,Cu scurgerea anilor, Cernăuțiul se face tot mai mic, tot mai văduvit de enigme, în pofida creșterii etajelor și extinderii lui în toate părțile. Și devine tot mai trist, în ciuda sărbătorilor vesele și libertății de a-i cutreiera străzile fără teama de a rătăci.”. Urmează un racursiu în timp, dincolo de granița anilor 1989-2000
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
sonetului care a compus consecvent numai după o singură schemă, ceea ce nu l-a împiedicat să ne lase moștenire, spre încântare, adevărate bijuterii lirice. Nerespectând aceste cerințe, dar mai ales alternanța iambilor și dispunerea celor patru rime, sonetul va fi văduvit de cel puțin două dintre însușirile lui fundamentale: echilibrul și muzicalitatea, tocmai ceea ce îl îndreptățește pe George Călinescu să definească sonetul drept „o compunere muzicală”. La rândul său, Rainer Maria Rilke, autorul Sonetelor către Orfeu definea muzica drept o ,,metaforă
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427964939.html [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
mai atentă la durerea semenilor. Și uite așa, sub ploaia imaginilor păstrate cu sfințenie în memorie, prelingându-se suav și blând spre suflet, îmi dau seama că nicio intemperie, nici o criză economică sau socială, nicio eră politică nu ne poate văduvi de ceea ce avem mai de preț: AMINTIRILE! Nu, nu confund România cu nimic în lume, e doar așa, o transhumanță a dorului de casă pe care numai brazii singuratici din Prescott știu să mi-l tânguie, rostogolindu-mi visător chemările
PRESCOTT, O SCENĂ MIRIFICĂ PE HARTA ARIZONEI! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Prescott_o_scena_mirifica_pe_harta_arizonei_.html [Corola-blog/BlogPost/341731_a_343060]
-
prin țară: sus, câmpii mănoase, jos, străvechi comori, ce-au stârnit invidii peste tot afară, ce te rod în suflet și îți dau fiori. Fiori mă cuprind și jalea mă-îngheață când pășesc sfielnic pe poteci de munte, care-s văduvite de orice verdeața și ridică-n ceruri niște brațe ciunte. Ciunte fi-le-ar mâinile care au tăiat bogăția noastră din strămoși rămasă, să nu avem mâine fluier la băiat și să n-avem fetei să-i cioplim o masă
MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE de DORA PASCU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1476731986.html [Corola-blog/BlogPost/380932_a_382261]
-
Bisericii Ortodoxe Române. Când se intra în administrația Bisericii Ortodoxe Române, asupra slujitorilor ei se abăteau constrângerile forțelor de represiune ale securității statului socialist „democratic” din România. Valuri-valuri, profesori, medici, preoți, ingineri, scriitori, artiști, poeți, portari, moașe comunale, țărani, gospodari, văduvi și alte categorii sociale au căzut sub neagra și temuta amenințare a constrângerii dictaturii ateo-comuniste”, că tot ne aflăm, acum, în „Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” În altă ordine de idei, în pofida situațiilor, realităților, împrejurărilor
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAŢĂ PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1496741610.html [Corola-blog/BlogPost/363102_a_364431]
-
Trăia ,o bunătate de boier. Avea de toate omul pe moșie Păduri întinse,lanuri roditoare, Livezi mănoase,vii și herghelie Și un conac ce se-nvârtea sub soare. N-avea copii boierul,fiindcă soarta De prea de timpuriu l-a văduvit Răpindu-i într-o bună zi consoarta, Închis-a ochii și nu s-a mai trezit. Chemă stăpânul pe Ion argatul Vrednic tăran,cinstit și respectat Bun meșter,o știa tot satul Și-i dă poruncă clară,răspicat: -Te știu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]