47 matches
-
craniul veșnic gravid. cine pe cine locuiește cine pe cine cu sînge hrănește. altminteri plină de teamă ca albina de miere stau după ferestre (Robinson în țara cuvintelor) și ascult. aud de afară cîntecul vital al cerșetorului cînd scormonește cu vărguța-n gunoi - cu cîtă știință o înfige el în coltucul de pîine, călărind lădoiul de fier: meșter cîrmaciul, mîndră corabia!; ori zbieretele lui dintr-o zi în care bărbatul șomer de la unu, cel părăsit de nevastă și c-o fată
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
corabia!; ori zbieretele lui dintr-o zi în care bărbatul șomer de la unu, cel părăsit de nevastă și c-o fată puberă, s-a sumețit cu sabia ninja să curețe lumea de ,fiare" și-a-nceput chiar cu cel cu vărguța din curtea pitită-ntre blocuri și între salcîmi: numai steaua din cer l-a ferit să nu plece cu capul sub braț, singur cîntînd prin amiază, veselul domnului avorton. și vîntul îl aud. ager, coapse curbe-ncordînd ca arcuri regale, ori
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
timpul zilei, devenea tot mai pasionată și tot mai pasionantă. Când pe burtă, când pe spate, când în fund, de cele mai multe ori rostogolindu-se, arzând ca focul... așași petrecea orele, până târziu, către zori... Excitată la maxim. Tremurând ca o vărguță, ori ca o frunză, în dunga vreunui curent; se zbătea până ce amorțea. Până când trupul, în întregime, îi devenea moale, ostenit, dornic... dornic de ceva ce nu se mai întâmpla. În acele arsuri, pe acolo nu s-a întâmplat, o întreagă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
venind, dar nu știu cum se face, cred că moș Ene fiindcă nu sunt cuminte mă pedepsește, doarece nu prind sfârșitul la nici o poveste, dar poate-l învinovățesc pentru nimic deoarece poveștile nu au sfârșit. Ancuța De dimineață Ancuța Mâna puii cu vărguța Nu la deal, si nu la baltă, Ea vrea altceva să facă. Cu cuțit și furculița Ea merge în poeniță, Punând pe farfurioare Galbenele grăuncioare. Patru frunze de salată Stau pe farfurii și-așteaptă; Morcoviorii drăgălași Sunt prin râzătoare rași
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
P1400), cu umeraș( P216, P2516, P220, P1137, P1227), cu umeraș și râuri pe braț(P1567, P221), cu râuri pe mânecă (P1567, P221), sau cămăși cu mânecă în tablă( P239, P2558). Cămășile sunt lucrate din pânză de casă,(cu margine sau vărguțe P1127, P220, P216, P2585, P2633, P2728), industrială, marchizet, nansuc(P2635, P1299, P2582, P1258) care urmeaza modelul arhaic de compoziție tripartită a mânecii, dar care aplică o serie de inovații în ceea ce privește cromatică sau elementele decorative. Spre exemplu, în multe cazuri se
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
dar s-a preferat culoarea roșie, care s-a perpetuat în cromatică brâului. Funcția brâului fiind pur utilitara, era confecționat din fir rezistent rezultat din părul lânei, țesut în 4 ițe. Cu timpul aspectul s-a schimbat apărând brîuri cu vărguțe, în careuri, s-au îngustat și la capete s-au ornat cu motive decorative alelese. În Transilvania și Banat s-au confecționat și purtat brăcire cu tricolorul. În colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier există câteva exemplare provenite din Clisura
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
ș-o învoi să iasă în lumina lunii. De-acolo, pe neștiute, femeia îl duse pe povârnișul ușor, cătră râu. Și tocmai când el se aștepta la o mângâiere din partea ei, ea zvâcni și-l arse peste ochi c-o vărguță de sânger pe care o rupsese în trecere; și se mistui în tufele zăvoiului de aproape... O clipă orbit, omul se răsuci în loc; apoi când se desmetici, se uită în juru-i, clipind cu ochii încruntați. Ș-abia într-un târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dar aflăm că Tolstoi a fost excomunicat din toate bisericile de pe fața pământului și a fost înmormântat acolo unde indicase el. În copilărie, credea într-o legendă a poporului rus, care spunea că în pădurea Iasnaia Poliana fusese îngropată o vărguță verde, care dacă ar fi readusă la lumină, ar face să revină pacea și dreptatea pe pământ. A crezut dintotdeauna, că aici în această poieniță a fost îngropată această vărguță și de aceea a dorit să fie și el înmormântat
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
care spunea că în pădurea Iasnaia Poliana fusese îngropată o vărguță verde, care dacă ar fi readusă la lumină, ar face să revină pacea și dreptatea pe pământ. A crezut dintotdeauna, că aici în această poieniță a fost îngropată această vărguță și de aceea a dorit să fie și el înmormântat acolo. Dar nu despre Tolstoi, marele scriitor a literaturii mondiale, vreau să vorbesc aici în rândurile acestea, ce nu se vor face niciodată vrednice de măreția acestui om, ci de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
iubirea de aproape, nu numai că trece direct prin stomac, dar și îngrașă ceva de speriat. Deci, vai de mama care i-a făcut! Grea misie mai e și asta, de popă! Iar tu Lev Nikolaevici, sper că ai găsit vărguța ceea fermecată și măcar acolo, pe lumea cealaltă, mai plesnește-i peste bot pe nesătuii aceștia... Nostalgii necesare Am scris în toate zilele acestui an, despre tot felul de chestii, de la oameni cu capul pe umeri, până la prostie completă și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Sfântul Valentin, care nu este în calendarul ortodox sau și mai nou circul ilar, numit Haloween pe care l-au preluat ca naiba, neînțelegând de fapt despre ce este vorba. Așa că, lepre complet și iremediabil jidovite, alături de maghiarime stau cu vărguța ridicată să plesnească la timp, poporul acesta atât de copilăros la funduleț, ca să nu cumva să le vină în minte ideea de a milita în favoarea națiunii române. Și în acest timp, coc la foc mic tezele potrivit cărora, România să
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Iar acum Emilia (nici În gând nu-i mai zic Mili) mă pișcă de picior; Îmi varsă paharul cu apă; mă lovește În coaste cu cotul ei ascuțit de copil tâmpit! Pentru că Doamna, după ce tușește, zice cu glas că vine-vine vărguța, ea devine foaaarte... cuminte: Își pune amândouă mâinile pe masă, Își ține capul drept, Însă cu degetele piciorului descălțat, sub masă, mă pișcă de pielea piciorului; piciorul meu. Și-mi dă una cu genunchiul. Și-mi mai arde una. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
să nu am?... Am fost un copil mai aparte în familie, față de ceilalți frați. Chiar neascultător și rebel până la o vârstă, când am înțeles că trebuie să mă schimb, căci mama și tata nu-mi treceau cu vederea nesupunerile mele. Vărguța îmi cam înnegrea fundul. Îmi aduc aminte că în vara anului când am intrat în clasa întâi, tata, care așa cum ți-am mai spus, știa să facă multe meserii, lucra la o ușă pentru cineva și eu, neascultându-l, când
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cu o voce de turturică blândă. Datorită unei „babici” gospodine, care păstra și cheia și punga, casa lui Alexandru Coca era totuși casă de om gospodar. Când Coca al ei sosea pe două cărări, babica îi ieșea înainte cu o vărguță de alun ca să-l mâie pe cea bună ; altminteri omul avea nărav să se oprească și, după o deliberare scurtă, o alegea din nou pe cea care îl scotea la crâșmă. Chiar și așa Coca se oprea ca să explice babicii
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
produce tămâie, pisează acele lemne udate cu apă și fac o pastă cu care se ung; apoi o iau după 2 sau 3 zile (IV, 73, 75). Se văd la Sciți un mare număr de vrăjitori care se slujise de vărguțe de salcie pentru a profetiza. Ei duc cu ei mari fascii de osemine vergi și, când vreau să opereze, le pun jos și dezleagă fascia, apoi pun la o parte fiecare vărguță, aruncând sorți, și potrivit cu pronunțarea lor, ei unesc
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mare număr de vrăjitori care se slujise de vărguțe de salcie pentru a profetiza. Ei duc cu ei mari fascii de osemine vergi și, când vreau să opereze, le pun jos și dezleagă fascia, apoi pun la o parte fiecare vărguță, aruncând sorți, și potrivit cu pronunțarea lor, ei unesc iarăși vărguțele în fâscioare (IV, 47). Când regele Sciților este bolnav el cheamă la dânsul trei din cei mai vestiți vrăjitori care aruncă sorții după metoadă arătată. De obicei după ce i-au
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
salcie pentru a profetiza. Ei duc cu ei mari fascii de osemine vergi și, când vreau să opereze, le pun jos și dezleagă fascia, apoi pun la o parte fiecare vărguță, aruncând sorți, și potrivit cu pronunțarea lor, ei unesc iarăși vărguțele în fâscioare (IV, 47). Când regele Sciților este bolnav el cheamă la dânsul trei din cei mai vestiți vrăjitori care aruncă sorții după metoadă arătată. De obicei după ce i-au aruncat, ei arată pe unul din compatrioții lor, care, după ce
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cucului La poalele nucului, Ș-așa-mi cântă de frumos De cădeau frunzele jos; Iar mai jos la rădăcină Cântă cuca cea bătrână, Ș-așa-mi cântă de cu foc De stau apele pe loc. 226 Dede-mi mama o vărguță Să mân vacile-n ciurduță; Eu ciurduța n-o aflai Ce - aflai o pană de rai, Și penuța ce-am aflatu De loc se crepă în patru; Aflai alta pliscoiată Ș-o pusei la gură-ndată. Începui tare-a striga
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Îi apucă mâna respectivă, o duse În dreptul genunchiului, ca pe un vreasc, i-o puse de-a curmezișul, și, proptindu-i-o, În ambele mâini, apăsă, cu toată puterea lui, genunchiul piciorului drept. Mâna trosni și se frânse ca o vărguță fragedă. Celălalt Îi veni, prietenului, În ajutor. Scoase un cuțit și i-l Întinse. Na! Apără-te! Cocuz Cocuz lovi cuțitul cu sacoșa, cuțitul sări cât colo, ăla se repezi după cuțit, iar Cocuz Cocuz, după el. Îl apucă de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
oameni harnici, cuminți, gospodari, săritori" etc.). Familia rurală își pregătea copiii pentru muncă de la cea mai fragedă vârstă. Când copilul începea să se țină suficient de bine pe propriile picioare și înțelegea cerințele părinților, i se punea în mână o vărguță și i se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
răni; răzbate; război; repetiție; rîde; scutura; semafor; a simți; sîcîitor; snopi; soartă; sonerie; spaimă; speranță; spintecă; spulbera; steaua; suferință; sufla tare; suflă; sunete; superioritate; tace; ticăie; tîmpit; tobe; tobele; tort; tortura; trist; țel; țipă; umilință; ură; urcă; urlă; în ușă; vărguță; viclenie; violențe; vîndut; vîntui; vîntur; a vîntura; voios; zbate (1); 786/257/92/165/0 băga: introduce (89); scoate (86); bani (37); mîna (33); pune (26); în seamă (15); a introduce (14); buzunar (11); introducere (10); vîrî (10); intra (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îmbăta, i se părea că moaca fiului aduce cu cea a mamei și-și alungea cureaua pe spinarea copilului. Dar nu era numai cureaua, ci și alte instrumente: lemnul de la mătură, un furtun ce zăcea de obicei prin baie, o vărguță proaspăt culeasă din copacul ce se întindea pînă aproape de balcon, un umeraș, iar cînd era prea beat să mai poată ajunge la un astfel de instrument, își folosea propriile palme și picioare. Radu nu știa cu ce se ocupă bătrînul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a cîine, era roasă pe alocuri și lăsa blană. S-au jucat cum au văzut în filmuleț. Cornel alerga în patru labe după coapsele lui Radu, făcîndu-se că-l mușcă. Cînd se apropia prea tare, Radu îl croia cu o vărguță, lăsîndu-i dungi usturătoare sub haine. Mama era mereu supărată că trebuia să-i spele aproape zilnic hainele de școală și că fiul îi spunea că-s jocuri între băieți, fără a-i da detalii, ca și cum răspunsul ăsta ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
dădeau voie pe-afară sau nu-i dădeau bani de buzunar sau nu-l lăsau să se uite la televizor. Tata nu era adeptul bătăilor, iar cuvintele lui aspre erau mai usturătoare decît o palmă sau un furtun sau o vărguță sau o curea. Acum își trecea note mai mici. Și a denunțat spășit adevărul dublei sale corijențe. Tata nu l-a mustrat. Ba din contră, arăta ca și cum o mare tragedie s-ar fi abătut asupra capului lui. Uitîndu-se la ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
oameni harnici, cuminți, gospodari, săritori” etc.). Familia rurală își pregătea copiii pentru muncă de la cea mai fragedă vârstă. Când copilul începea să se țină suficient de bine pe propriile picioare și înțelegea cerințele părinților, i se punea în mână o vărguță și i se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]