48 matches
-
venind, dar nu știu cum se face, cred că moș Ene fiindcă nu sunt cuminte mă pedepsește, doarece nu prind sfârșitul la nici o poveste, dar poate-l învinovățesc pentru nimic deoarece poveștile nu au sfârșit. Ancuța De dimineață Ancuța Mâna puii cu vărguța Nu la deal, si nu la baltă, Ea vrea altceva să facă. Cu cuțit și furculița Ea merge în poeniță, Punând pe farfurioare Galbenele grăuncioare. Patru frunze de salată Stau pe farfurii și-așteaptă; Morcoviorii drăgălași Sunt prin râzătoare rași
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
dar s-a preferat culoarea roșie, care s-a perpetuat în cromatică brâului. Funcția brâului fiind pur utilitara, era confecționat din fir rezistent rezultat din părul lânei, țesut în 4 ițe. Cu timpul aspectul s-a schimbat apărând brîuri cu vărguțe, în careuri, s-au îngustat și la capete s-au ornat cu motive decorative alelese. În Transilvania și Banat s-au confecționat și purtat brăcire cu tricolorul. În colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier există câteva exemplare provenite din Clisura
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1398684326.html [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
P1400), cu umeraș( P216, P2516, P220, P1137, P1227), cu umeraș și râuri pe braț(P1567, P221), cu râuri pe mânecă (P1567, P221), sau cămăși cu mânecă în tablă( P239, P2558). Cămășile sunt lucrate din pânză de casă,(cu margine sau vărguțe P1127, P220, P216, P2585, P2633, P2728), industrială, marchizet, nansuc(P2635, P1299, P2582, P1258) care urmeaza modelul arhaic de compoziție tripartită a mânecii, dar care aplică o serie de inovații în ceea ce privește cromatică sau elementele decorative. Spre exemplu, în multe cazuri se
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
XX de o companie de publicitate americană care făcea reclamă pentru celebra Coca cola. Adevăratul Moș Crăciun, cel din tradiția Bisericii este însă Sfântul Nicolae. Copiilor din România li se poate întâmpla ca Moș Nicolae să aducă și câte o vărguță (pentru cei obraznici). Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost investit de religia ortodoxă Sfântul Nicolae îi dă dreptul să intervină în acest fel în educația copiilor. Povestea lui Moș Crăciun începe cu un bătrân numit Sfântul Nicolae
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
Povestește despre situații ciudate: "La Securitate, la Iași, am cunoscut pe unul Vasile Ciofu, din Vaslui. L-am întrebat: "Vasile, tu de ce ești aici?" Pentru că l-am bătut pe secretarul de partid" "Tare?" "Nu. I-am dat numai cu o vărguță peste picioare. Dar i-a sărit rotula!" Un maistru de marină bătuse un rus, care se băgase prin motoarele lui. Și el era deținut politic. În aceeași oală erau băgați și frontieriștii. Care n-au vrut decît să fugă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
îmbăta, i se părea că moaca fiului aduce cu cea a mamei și-și alungea cureaua pe spinarea copilului. Dar nu era numai cureaua, ci și alte instrumente: lemnul de la mătură, un furtun ce zăcea de obicei prin baie, o vărguță proaspăt culeasă din copacul ce se întindea pînă aproape de balcon, un umeraș, iar cînd era prea beat să mai poată ajunge la un astfel de instrument, își folosea propriile palme și picioare. Radu nu știa cu ce se ocupă bătrînul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a cîine, era roasă pe alocuri și lăsa blană. S-au jucat cum au văzut în filmuleț. Cornel alerga în patru labe după coapsele lui Radu, făcîndu-se că-l mușcă. Cînd se apropia prea tare, Radu îl croia cu o vărguță, lăsîndu-i dungi usturătoare sub haine. Mama era mereu supărată că trebuia să-i spele aproape zilnic hainele de școală și că fiul îi spunea că-s jocuri între băieți, fără a-i da detalii, ca și cum răspunsul ăsta ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
dădeau voie pe-afară sau nu-i dădeau bani de buzunar sau nu-l lăsau să se uite la televizor. Tata nu era adeptul bătăilor, iar cuvintele lui aspre erau mai usturătoare decît o palmă sau un furtun sau o vărguță sau o curea. Acum își trecea note mai mici. Și a denunțat spășit adevărul dublei sale corijențe. Tata nu l-a mustrat. Ba din contră, arăta ca și cum o mare tragedie s-ar fi abătut asupra capului lui. Uitîndu-se la ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
oameni harnici, cuminți, gospodari, săritori" etc.). Familia rurală își pregătea copiii pentru muncă de la cea mai fragedă vârstă. Când copilul începea să se țină suficient de bine pe propriile picioare și înțelegea cerințele părinților, i se punea în mână o vărguță și i se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
produce tămâie, pisează acele lemne udate cu apă și fac o pastă cu care se ung; apoi o iau după 2 sau 3 zile (IV, 73, 75). Se văd la Sciți un mare număr de vrăjitori care se slujise de vărguțe de salcie pentru a profetiza. Ei duc cu ei mari fascii de osemine vergi și, când vreau să opereze, le pun jos și dezleagă fascia, apoi pun la o parte fiecare vărguță, aruncând sorți, și potrivit cu pronunțarea lor, ei unesc
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mare număr de vrăjitori care se slujise de vărguțe de salcie pentru a profetiza. Ei duc cu ei mari fascii de osemine vergi și, când vreau să opereze, le pun jos și dezleagă fascia, apoi pun la o parte fiecare vărguță, aruncând sorți, și potrivit cu pronunțarea lor, ei unesc iarăși vărguțele în fâscioare (IV, 47). Când regele Sciților este bolnav el cheamă la dânsul trei din cei mai vestiți vrăjitori care aruncă sorții după metoadă arătată. De obicei după ce i-au
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
salcie pentru a profetiza. Ei duc cu ei mari fascii de osemine vergi și, când vreau să opereze, le pun jos și dezleagă fascia, apoi pun la o parte fiecare vărguță, aruncând sorți, și potrivit cu pronunțarea lor, ei unesc iarăși vărguțele în fâscioare (IV, 47). Când regele Sciților este bolnav el cheamă la dânsul trei din cei mai vestiți vrăjitori care aruncă sorții după metoadă arătată. De obicei după ce i-au aruncat, ei arată pe unul din compatrioții lor, care, după ce
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a aruncat. Casa de s-a luminat Și gloata s-a bucurat. Dar jupânul gazdă tare s-a întristat. Măi femeie, măi femeie, Grâul nostru o să pieie! Taci, bărbate, blestemate, Sui pe vatră și-ți dau lapte, Ș i-o vărguță Ca să te aperi de mâță! Zurgălăi și clopoței, Ceată, roată, măi flăcăi! Ș i ne-om duce la târg La Bârlădel. Și-om lua nouă oca de fier Si vom face seceri mari Pentru secerători tari. Și seceri mititele pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în diferite grade, aflate în raporturi de subordonare, coordonare, incluziune etc. În medicină, subdomeniul Bacteriologie s-a dezvoltat pe matricea βακτηρία,- ας: Tabel nr. 6: Matrice și construct metaforic Domeniul țintă Domeniul sursă Metafora specializată Tip de bacterie Vegetal: bastonaș, vărguță (cf. lat. bacillum,-i s.n. Cicero îl utiliza cu accepțiunea de "vărguță"). bacil (cf. fr. bacille; en. bacillus) gen de ciuperci microscopice (cf. lat. candida, ae s.n.) îmbrăcăminte albă candida (cf. fr./ en. candida) candida (cf. fr./ en. candida) element
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
medicină, subdomeniul Bacteriologie s-a dezvoltat pe matricea βακτηρία,- ας: Tabel nr. 6: Matrice și construct metaforic Domeniul țintă Domeniul sursă Metafora specializată Tip de bacterie Vegetal: bastonaș, vărguță (cf. lat. bacillum,-i s.n. Cicero îl utiliza cu accepțiunea de "vărguță"). bacil (cf. fr. bacille; en. bacillus) gen de ciuperci microscopice (cf. lat. candida, ae s.n.) îmbrăcăminte albă candida (cf. fr./ en. candida) candida (cf. fr./ en. candida) element al unui grup de bacterii boabă (vegetal) coc (cf. fr. coque; en
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în medicină, biologie; • gr. άθήρη, -ης (s.f.) "amestec de făină". Este productiv prin constructe metaforice dezvoltate în medicină, în industria alimentară; • gr. ăζων, -ονος (s.m.) "axă, tulpină". Dezvoltă metafore terminologice în medicină, fizică, matematică, astrologie; • lat. bacillum, -i (s.n.) ,,bastonaș, vărguță". Dezvoltă constructe metaforice în medicină, biologie; • lat. carbo, carbonis (s.m.) ,,cărbune". Transferul metaforic se realizează în medicină, industrie, tehnică; • gr. καρπός, -ου (s.m.) ,,fruct, produs, sămânță". Este utilizat interdiscipliar prin transfer metaforic, în medicină, botanică. Tot prin transfer metaforic sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
-ης s.f. "amestec de făină): med. aterom s.n. (cf. fr. athérome s.m.; en. arheroma); aulo- "tub, cavitate" (cf. gr. aulos, άυλός,- ου s.m. "instrument de vânt, flaut, tub) etc. B bacil(i)-/bacilo-,,bacil" (cf. lat. bacillum, i s.n. "bastonaș, vărguță"): med. ro. bacil, s.m. (cf. fr. bacille, s.m.); bacteri(o)-, bacter "bacterie" (cf. gr. βακτηρία,-ας s.f. "bastonaș, bastonul-semn al judecătorului"): med. ro. bacterie (cf. bactérie s.f.); balani-, balan "ghindă" (cf. gr. βάλανος,- ου s.f. "ghindă, jir; curmală); balist(o
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a aruncat. Casa de s-a luminat Și gloata s-a bucurat. Dar jupânul gazdă tare s-a întristat. Măi femeie, măi femeie, Grâul nostru o să pieie! Taci, bărbate, blestemate, Sui pe vatră și-ți dau lapte, Ș i-o vărguță Ca să te aperi de mâță! Zurgălăi și clopoței, Ceată, roată, măi flăcăi! Ș i ne-om duce la târg La Bârlădel. Și-om lua nouă oca de fier Si vom face seceri mari Pentru secerători tari. Și seceri mititele pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și respectul cu care îi priveau pe învățători, dar și seriozitatea cu care învățătorii se străduiau să îi învețe pe elevi. Este adevărat că în acest proces al învățării se foloseau și mijloace mai dure ca statul în genunchi sau vărguța la palme când nu știai lecția sau nu-ți făcuseși temele ... dar nu se abuza de aceste mijloace decât la copiii recidiviști sau recalcitranți ... și atunci nu cu brutalitate, ci cu clemență educativă. Îmi amintesc chiar că de acest tratament
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
vrea să fugim? M-a mirat propunerea lui, întrucât mama ne interzisese să fugim pe drum, pentru a nu ajunge la școală obosiți și transpirați. Dacă ar fi fost după mine, nu era nicio problemă: aveam picioare iuți și o vărguță suplinind cu succes absența unui bici real, cu ajutorul căreia îmi "stimulam" căluții mei înaripați într-un galop nebunesc, zburând prin toate hârtoapele și terenurile denivelate. Eram un jocheu de invidiat, iar caii mei "pursânge" nu oboseau niciodată. Așa că, după un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
oameni harnici, cuminți, gospodari, săritori” etc.). Familia rurală își pregătea copiii pentru muncă de la cea mai fragedă vârstă. Când copilul începea să se țină suficient de bine pe propriile picioare și înțelegea cerințele părinților, i se punea în mână o vărguță și i se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mare viteză spre casa moașei, nu însă înainte de a concluziona că mama s-ar putea să aibă niște lacune în domeniul medicinei veterinare. Eram un sprinter extraordinar! În mai puțin de zece minute mă aflam la destinație ajutat de o vărguță ce ținea locul schimbătorului de viteză și aplicându-mi asupra picioarelor ușoare lovituri stimulative. Gâfâind, obosit și transpirat, m-am oprit în fața pridvorului casei unde, stând comod pe un fotoliu, bătrâna moașă asculta într-o acaparatoare transă teologicală, ecteniile transcendentale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
își scutură pantalonii cu palma dreaptă, apoi se apropie de juncani ținînd în mână funia cu care îi adusese la păscut. înnoadă cu meșteșug funia printre coarnele juncanilor, lăsându-le lungime deajuns ca să se poată apăra de muște. Cu o vărguță în mână, ca să le amintească juncanilor că mai există și alte metode de a-i struni, nu numai poruncile vorbite, îi îndeamnă să iasă la drumul pe care au venit de dimineață, spre a se întoarce acasă, unde așteaptă multe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și răspunde, pripit: − Aici-s. Adinioarea i-am adus, și privește în jur, mirându-se că nu-i vede. Maricica nu mai așteaptă, îl prinde de mânuță, îi dă cu îndemânare jos pantalonașii și-i trage pe fundul gol câteva vărguțe, neluând în seamă nici strigătele de durere, nici lacrimile ce curgeau în șuvoi din ochii bezmeticului ei frățior. Victor, tovarășul lui de joacă nu așteaptă continuarea judecății, o zbughește ca din praștie spre casa părintească iar văru-său Săndel rămâne singur
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din ochii bezmeticului ei frățior. Victor, tovarășul lui de joacă nu așteaptă continuarea judecății, o zbughește ca din praștie spre casa părintească iar văru-său Săndel rămâne singur cu necruțătoarea ei surioară, devenită un aspru judecător. Maricica îi mai arse câteva vărguțe la întâmplare și-l făcu scăpat, gândindu-se la ceo așteaptă pe ea de la taică-său, mai ales dacă mieii scăpați de supraveghere, au intrat prin grădinile oamenilor și au făcut stricăciuni. Săndel îndurerat și de pedeapsa primită și de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]