4,223 matches
-
intențiile domnului. Deși cerînd autoritate, nicăieri nu vom găsi în Învățături... îndemnul la folosirea terorii ca mijloc de stăpînire: din contră, Neagoe preferă seducția, vorbele frumoase, cadourile, lauda, pedeapsa educativă, ferindu-se să rănească, pentru că "se întristează inima și se vatămă ca o rană, că inima omului iaste ca sticla, decii sticla, deaca să sparge, cu ce o vei mai cîrpi?". Societatea - deși strict și piramidal ierarhizată -, în virtutea egalității tuturor în fața lui Dumnezeu, rămâne mereu permeabilă, un transfer se face necontenit
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
în septembrie 2001 nu a fost, în parte, rezultatul revulziei omenirii împotriva aporiei lipsite de sens a postmodernismului cultural al Vestului. Teroriștii ne-au omorât din ură pentru prosperitatea noastră - care ar fi ajutat societățile lor pe termen lung; ceea ce vătămase, însă, lumea lor era cinismul intelectualilor și profesorilor noștri. (Fragmente din eseul cu același titlu publicat în American Arts Quarterly. Newington-Cropsey Cultural Studies Center. Hastings-on-Hudson. New York. Spring 2002. Frederick Turner este Founders Professor of Arts and Humanities la Universitatea din
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
comportamentul de la "margini"adus pînă în buricul orașului, față de problema gravă a caselor și blocurilor care se vor prăbuși la primul cutremur serios. Se vorbește angoasant despre asta dar, dincolo de marcarea penibilă cu buline roșii a teritoriului ce va fi vătămat, dincolo de această hartă a dezastrului și a lamentațiilor sterile, nu se întîmplă absolut nimic. Cred că asta l-a scos din minți pe Dabija. Arghezi și Patapievici și inflexiunile lui Iureș "spiritul orașului"care cere socoteală în al douăzeci și
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
și aici vei auzi acest glas și vei vedea pe acel drept strigând și acum cu glas răsunător și demascând răutatea tiranului, netăcând vreodată și fără ca mustrarea lui să se veștejească din cauza mulțimii timpului scurs. Așadar, cu ce a fost vătămat de sfârșitul său dreptul acela? Cu ce a fost vătămat de acea moarte violentă? Cu ce a fost vătămat de lanțuri? Cu ce a fost vătămat de închisoare? Pe câți din cei care au minte nu i-a îndreptat prin
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
acel drept strigând și acum cu glas răsunător și demascând răutatea tiranului, netăcând vreodată și fără ca mustrarea lui să se veștejească din cauza mulțimii timpului scurs. Așadar, cu ce a fost vătămat de sfârșitul său dreptul acela? Cu ce a fost vătămat de acea moarte violentă? Cu ce a fost vătămat de lanțuri? Cu ce a fost vătămat de închisoare? Pe câți din cei care au minte nu i-a îndreptat prin cele ce a spus, prin cele ce a pătimit, prin
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
demascând răutatea tiranului, netăcând vreodată și fără ca mustrarea lui să se veștejească din cauza mulțimii timpului scurs. Așadar, cu ce a fost vătămat de sfârșitul său dreptul acela? Cu ce a fost vătămat de acea moarte violentă? Cu ce a fost vătămat de lanțuri? Cu ce a fost vătămat de închisoare? Pe câți din cei care au minte nu i-a îndreptat prin cele ce a spus, prin cele ce a pătimit, prin cele pe care le vestește și acum și care
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mustrarea lui să se veștejească din cauza mulțimii timpului scurs. Așadar, cu ce a fost vătămat de sfârșitul său dreptul acela? Cu ce a fost vătămat de acea moarte violentă? Cu ce a fost vătămat de lanțuri? Cu ce a fost vătămat de închisoare? Pe câți din cei care au minte nu i-a îndreptat prin cele ce a spus, prin cele ce a pătimit, prin cele pe care le vestește și acum și care sunt aceleași cu cele pe care le
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
viu? Să nu spui deci: De ce s-a îngăduit să moară? Căci ceea ce s-a făcut nu era moarte, ci cunună, nu un sfârșit, ci începutul unei vieți mai bune. Învață să iubești înțelepciunea și nu numai nu te va vătăma nimic din unele ca acestea, dar vei și câștiga cele foarte mari”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil. Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, XXII, 6-10, în vol. Scrisori
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
apropii de ea. Și mă chiar apropii sau doar mi se pare. Soluția ar fi să mă balnasez puțin. Și, apoi, să țînesc. Să o prind. De păr. De picioare. De orice. Să nu se lovească, însă. Să nu o vatăm. Mi-e teamă. Și urlu. Și sar. O plachez ca la rugby. Îmi arunc trupul meu greu ca dintr-o balestră sau balustră, nici nu mai știu cum se zice, dar asta nu mai contează acum, contează aruncare, săritura mea
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
Iisus Se afla acolo, în mijlocul flăcărilor cuptorului, împreună cu acei trei tineri care nu au acceptat să-și lepede credința și să se închine idolului creat de mâini omenești. Nici un fir de păr nu li se pârlise și nu au fost vătămați în nici un fel. De aici reiese că nimeni nu este singur, ci Hristos este cu noi întotdeauna, mai ales în cuptorul suferințelor vieții. „Dacă tu vei trece prin ape, Eu sunt cu tine și în valuri tu nu vei fi
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
transforme și să-l schimbe de la chiar natura sa”35. Această schimbare și evoluție a sufletului este un proces continuu, care este supus harului. Astfel, creșterea nu este constantă, deși Sfântul Macarie afirmă că sufletul în zbor nu va fi vătămat de duhurile rele: „Astfel, sufletul mergând în sus și în jos în focul Duhului și în lumina divină nu va fi vătămat de duhuri rele; astfel, sufletul care primește aripile Duhului și care zboară în înălțimile cerurilor, este deasupra a
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
supus harului. Astfel, creșterea nu este constantă, deși Sfântul Macarie afirmă că sufletul în zbor nu va fi vătămat de duhurile rele: „Astfel, sufletul mergând în sus și în jos în focul Duhului și în lumina divină nu va fi vătămat de duhuri rele; astfel, sufletul care primește aripile Duhului și care zboară în înălțimile cerurilor, este deasupra a toate și le ia în derâdere”36. În imagistica aripilor Sfântului Macarie există ecouri ale nuanțelor anterioare ale metaforei. Ideea sufletului care
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
după ediția tradusă de Episcopul Roman Melchisedec (1893), în colecția Comorile Pustiei, vol. 19, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 41. footnote> și acestuia chiar Pavel poate să-i aducă vătămare, pe când pe cel tare, nici Satana nu poate să-l vateme vreodată”<footnote Ibidem, pp. 44-45. footnote>. Deci, acești demoni, cu mult mai răi și înfricoșători decât cele mai fioroase fiare sălbatice, nu sunt înfuriați de cei ce săvârșesc răul, ci de cei ce urmează calea cea strâmtă și îngustă a
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
trebuie să ne păzim de ele cu sârguință<footnote Sf. Isaac Sirul, op.cit., cuv. 5, în Filocalia..., vol. X, p. 44 footnote>. Pentru a evita căderea în păcat, trebuie să ne păzim și privirea de la lucrurile ce ne-ar putea vătăma mintea, căci „nu suntem așa de ușor biruiți când nu vedem cele ce ne ispitesc, ca atunci când ele stau înaintea ochilor. Mai ușor îți poți înfrâna pofta de femei când nu vezi femeie frumoasă, decât când te uiți mereu la
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cu întreaga natură explică lipsa suferinței în Rai, căci El a fost rânduit de Creator, stăpânitor al celor văzute, rege al întregului univers. Astfel, nici focul nu putea ceva împotriva lui, nici apa să-l înece, nici fiara nu-l vătăma, nici otrava nu-și producea efectul asupra lui. Dar, odată ce s-a supus amăgirii, a predat stăpânirea amăgitorului. Din această pricină vrăjitorii și descântătorii se vădesc cu îngăduința lui Dumnezeu, printr-o lucrare potrivnică, făcători de lucruri minunate. Ei stăpânesc
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
este foarte aproape de ceea ce spune Sfântul Ioan Gură de Aur, făcând referire tot la această idee: La început, (omul) era temut de toate animalele și fiarele sălbatice; Dumnezeu le-a adus pe toate înaintea omului; nici una nu îndrăznea să-l vatăme sau să-l atace, deoarece vedeau că în om strălucește chipul împărătesc al lui Dumnezeu<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, trad. de Pr. Prof. Dumitru
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
nici de îmbrăcăminte nu aveau nevoie. Adam pe toate le vedea cu ochii duhovnicești. Cugetele lor erau îndreptate spre slava lumii cerești, cu care erau înveșmântați și nu se rușinau [...] În Rai toate-i erau supuse lui și nu-l vătămau [...] În Rai Adam nu cunoștea suferința pentru că era unit tot timpul cu Dumnezeu, contemplându-L<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, traducere, introducere, indici și note de Pr. Dumitru Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
a amânat pentru o vreme împărtășirea de ea, neoprindu-l veșnic de la aceasta, pentru ca omul, cunoscându-și cauza sa și prin comuniunea în har și prefăcând nemurirea dată lui după har în nepătimire și neschimbabilitate, să privească, fără să se vateme, făpturile lui Dumnezeu și să primească cunoștința lor ca Dumnezeu, având după har, aceeași cunoștință a lucrurilor ca Dumnezeu, datorită prefacerii minții și simțirii prin îndumnezeire<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie..., p. 32. footnote>. Dacă respectau porunca, primii
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
-l strici?" După care adaugă (să notăm folosirea adverbului "tocmai"): Vorbind așa nu mințeam tocmai, dar îndărătul acestui fel de a privi lucrurile cam ușuratic, mai mult literar, se ascundea ceva mai înalt, o gîndire nobilă. ...După cum, pentru a nu vătăma în mintea mea icoana senină a făpturii din afară, n-am voit să văd chipul mutilat al sărmanului tînăr, tot astfel nu m-am învoit să aflu nimic despre el, de teamă să nu fie ceva care să-i poată
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
în condițiile stabilite potrivit legii. Potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, cu modificările și completările ulterioare, orice persoană fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanței judecătorești competente, pentru anularea actului, recunoașterea
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
pietruind depărtarea ferecă atonalisme în carne și piatră/castele în turbioanele misterului gotic dantele susură la orgile plasmatice dintr-o sorcovă calcifiată melcii se rostogolesc în mătăsuri incolore/în forfotă figuri de conți învăluiți în mantii prăfuite cu fierea lunii vătămați de lumina zilei își tulbură saliva în izvoare vampirul cu țărușul în inimă simte în stomac răsăritul - cancer înfloritor - aude lemnul sterp și tânguială în tristețea oboiului ascuns în dulcețuri zaharisite viermele întorcându-și ceasornicul în pulpele roșii gustă aguride
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
procurorul general și procurorii șefi de secție (militară și de urmărire penală și criminalistică) au refuzat sâmbătă dimineața să transfere Asociației 21 Decembrie 1989, fotocopia dosarului Revoluției, deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat cu claritate că accesul părții vătămate la dosarul de instrucție internă presupune și eliberarea de copii după documentele relevante, și a transmis la ora 16, 30 o scrisoare În acest sens. Astfel, după 20 de ani de tergiversare a soluționării dosarului Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
vrea el să arate zicând aceasta, este deosebirea dintre constituția trupului omenesc dinainte de cădere, a părintelui nostru Adam, și cea pe care o vedem acum ținându-ne sub stăpânirea ei. Omul nu era atunci hărțuit de calități opuse, care se vatămă unele pe altele în constituția trupului. Nu, ci el rămâne netulburat, fără flux și reflux [... ] primul om era gol nu în sensul că n-ar fi avut nici carne, nici trup, ci ca unul care nu avea această constituție mai
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
sens. Codul Familiei nu precizează ce se înțelege prin motiv temeinic, însă în practica judiciară s-au dat soluții în care s-a arătat că prin această expresie se înțelege orice interes, de natură morală sau materială, ce ar fi vătămat prin schimbarea numelui purtat de soț în timpul căsătoriei. Faptul că soțul este cunoscut în viața publică, culturală sau științifică sub numele dobândit prin căsătorie poate justifica o asemenea încuviințare a instanței. În cazul prezentat de dumneavoastră nu este vorba de
Agenda2004-32-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282732_a_284061]
-
financiare pentru a vă scoate la vânzare acțiunile („Romcapital“ își are sediul pe Bd. Mihai Viteazu nr. 30 B). ( E. C.) răspunsuri juridice Dna Floare Irina, Timișoara. Legea nr. 554/2004 - Legea conteciosului administrativ - prevede că orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului
Agenda2005-07-05-dialog () [Corola-journal/Journalistic/283380_a_284709]