33 matches
-
Zara ne aduce în prim plan noul lookbook pentru luna octombrie având ca model pe Aymeline Valade. O colecție superbă de combinații unice, cu piese minimaliste și versatile de care o să te îndrăgostești pe loc. O cromatică întunecată, mult denim, imprimeuri militare, sacourii în linii clasice și multe alte piese inspirate din noile tendințe pentru sezonul rece
Iasi 4u by http://www.iasi4u.ro/stire/denim/ [Corola-blog/BlogPost/94865_a_96157]
-
Rainha Usseira comarca Caldas da Rainha Uva comarca Vimioso Vacalar comarca Armamar Văcăria comarca Mealhada Vade (Sao Pedro) comarca Ponte da Barcă Vade (Sao Tomé) comarca Ponte da Barcă Vagos comarca Vagos Vaiamonte comarca Fronteira Vairăo comarca Vila do Conde Valada comarca Cartaxo Valadares comarca Baiăo Valadares comarca Monçăo Valadares comarca Sao Pedro do Sul Valadares comarca Vila Nova de Gaia Valado dos Frades comarca Nazaré Valbom comarca Gondomar Valbom comarca Pinhel Valbom (Sao Martinho) comarca Vila Verde Valbom (Sao Pedro
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
Barcă Vade (Sao Tomé) comarca Ponte da Barcă Vagos comarca Vagos Vaiamonte comarca Fronteira Vairăo comarca Vila do Conde Valada comarca Cartaxo Valadares comarca Baiăo Valadares comarca Monçăo Valadares comarca Sao Pedro do Sul Valadares comarca Vila Nova de Gaia Valado dos Frades comarca Nazaré Valbom comarca Gondomar Valbom comarca Pinhel Valbom (Sao Martinho) comarca Vila Verde Valbom (Sao Pedro) comarca Vila Verde Valdigem comarca Lamego Valdosende comarca Amares Valdreu comarca Vila Verde Valdujo comarca Trancoso Vale comarca Arcos de Valdevez
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
1883, Paris - d. 5 noiembrie 1955, Dax) a fost un pictor francez, fiu al pictoriței Suzanne Valadon. s-a născut în ziua de 26 decembrie 1883 la Paris, în cartierul Montmartre, fiu al pictoriței Suzanne Valadon (cu nume adevărat: Marie-Clémentine Valade), tatăl fiind necunoscut. În 1891, Miguel Utrillo y Morlius, pictor și critic de artă catalan, îl recunoaște drept fiu al său, îi acordă paternitatea și numele, deși - cu mare probabilitate - nu a fost cu adevărat tatăl său. Maurice își petrece
Maurice Utrillo () [Corola-website/Science/318223_a_319552]
-
1883, Paris - d. 5 noiembrie 1955, Dax) a fost un pictor francez, fiu al pictoriței Suzanne Valadon. s-a născut în ziua de 26 decembrie 1883 la Paris, în cartierul Montmartre, fiu al pictoriței Suzanne Valadon (cu nume adevărat: Marie-Clémentine Valade), tatăl fiind necunoscut. În 1891, Miguel Utrillo y Morlius, pictor și critic de artă catalan, îl recunoaște drept fiu al său, îi acordă paternitatea și numele, deși - cu mare probabilitate - nu a fost cu adevărat tatăl său. Maurice își petrece
Maurice Utrillo () [Corola-website/Science/318430_a_319759]
-
Religia, în Boudon, R. (coord.), Tratat de sociologie, ediția a II-a, Ed. Humanitas, București, pp. 501-545. 26. Bellah, R. (ed.) (1973), Emile Durkheim on Morality and Society, University of Chicago Press, Chicago. 27. Borlandi, M.; Boudon, R.; Cherkaoui, M.; Valade, B. (coord.) (2009), Dicționar al gândirii sociologice, Ed. Polirom, Iași. 28. Bonhoeffer, D.; Green, C. J.; Krauss, R. [1927](2009), Sanctorum Communio: A Theological Study of the Sociology of the Church, Fortress Press, Augsburg. 29. Becker, H. S. (1963), Outsiders: Studies
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Alexandru, Cultură și civilizație, Editura Politică, București, 1977. Tocqueville, Alexis de, Democracy in America, A. S. Barnes & Co., New York, 1851. Toffler, Alvin, Consumatorii de cultură, Editura Antet, București, 1997. Tylor, Edward B., Primitive culture, New York, I. P. Putnam's Sons, 1920 [1871]. Valade, Bernard, Culture. Un concept ambigu, în Traité de sociologie, sous la direction de Raymond Boudon, Presses Universitaires de France, Paris, 1992, trad. rom., Raymond Boudon, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București, 1997. Vâlsan, George, Graiul românesc, în Opere postume, Socec
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Ernest Renan, "Qu'est-ce qu'une nation?" (comunicare susținută la Sorbona), în ID., Discours et conférences, Calmann-Levy, Paris, 1987. 14 Alfred L. Kroeber, Clyde Kluckhohn, Culture: A Critical Review of Concepts and Definitions, Cambridge, Mass, The Museum, 1952 15 Bernard Valade, "Culture. Un concept ambigu", în Traité de sociologie, sous la direction de Raymond Boudon, Presses Universitaires de France, Paris, 1992; Raymond Boudon, Tratat de sociologie, traducere de Delia Vasiliu și Anca Ene, Editura Humanitas, București, 1997, p. 521. 16 Pe
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
că aceste caracteristici - izolate sau combinate - nu pot fi suficiente pentru a garanta în mod durabil autoritatea guvernanților. În plus, mai trebuie ca minoritatea conducătoare să fie organizată, fapt care asigură forța conducătorilor în fața maselor neorganizate (Bobbio, 1972, p. 18; Valade, 1996, pp. 421-426). Referitor la acest aspect, Mosca anticipează concluziile lui Michels, care, de altfel, recunoaște că s-a inspirat din lucrările predecesorului său. Realitatea organizării creează condițiile oligarhizării și asigură continuitatea oligarhiei odată ce aceasta s-a constituit. Continuitatea implică
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ia forma unei opoziții între „reziduurile” care domină la guvernanți și „derivațiile” care le permit acestora să accepte reziduurile. În legătură cu toate acestea, s-a putut observa că îmbinarea originală a teoriei reziduurilor cu cea a elitei îi aparține lui Pareto (Valade, 1990, p. 289). Noțiunea de formulă politică Pentru Mosca, „aptitudinea de a conduce” este hotărâtoare în formarea unei clase politice. Această aptitudine „constă într-un anumit număr de calități personale, care, într-o anumită epocă și în cazul unui anumit
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dintre toți indivizii care fac parte din el” (ibidem, p. 322). Așadar, ea nu este doar un „instrument de legitimare”, ci poate fi și „legătura dintre sentimentele și valorile comune ale guvernanților și guvernaților” (Albertoni, 1987, p. 43). Așa cum remarcă Valade, ea este, așadar, „baza juridică și morală pe care este fondată în orice societate puterea clasei dominante” (Valade, 1990, p. 287). Unei formule politice îi corespunde întotdeauna un mecanism politic ale cărui principii exprimate prin formulă pot fi puse în
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de legitimare”, ci poate fi și „legătura dintre sentimentele și valorile comune ale guvernanților și guvernaților” (Albertoni, 1987, p. 43). Așa cum remarcă Valade, ea este, așadar, „baza juridică și morală pe care este fondată în orice societate puterea clasei dominante” (Valade, 1990, p. 287). Unei formule politice îi corespunde întotdeauna un mecanism politic ale cărui principii exprimate prin formulă pot fi puse în practică (Albertoni, 1987, p. 61). Acest mecanism este Statul. De aceea, atunci când o populație încetează să aibă încredere
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
puțin, pe cel personal-feudal. Mosca este condus de raționamente foarte apropiate de distincțiile weberiene, care plecau de la fundamentările legitimității: legitimitate tradițională, charismatică sau legal-rațională. Pentru Mosca, la fel ca și pentru Weber, raționalitatea legală este sursa puterii în epoca modernă (Valade, 1996, pp. 424-425). Ceea ce-l diferențiază pe Pareto de Mosca este cadrul general al analizei. Mosca se centrează pe examinarea mecanismelor instituționale legate de funcționarea statului. Această preocupare se află în prim-planul lucrării sale Histoire des doctrines politiques. Pareto
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Tocqueville, Alexis de, 1964, Souvenirs, Œuvres complètes, tom XII, Gallimard, Paris (prima ediție: 1893). Tocqueville, Alexis de, 1990, De la démocratie en Amérique, tom I, Editions Vrin, Paris, pp. 13-14 (ediția I: 1835). Touraine, Alain, 1973, Production de la société, Seuil, Paris. Valade, Bernard, 1990, Pareto. La Naissance d’une autre sociologie, PUF, colecția „Sociologies”, Paris. Valade, Bernard, 1996, Introduction aux sciences sociales, PUF, colecția „Premier cycle”, Paris. Veblen, Thorstein, 1970, Théorie de la classe de loisir, trad. fr., Gallimard, Paris (ediția I: 1899
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Tocqueville, Alexis de, 1990, De la démocratie en Amérique, tom I, Editions Vrin, Paris, pp. 13-14 (ediția I: 1835). Touraine, Alain, 1973, Production de la société, Seuil, Paris. Valade, Bernard, 1990, Pareto. La Naissance d’une autre sociologie, PUF, colecția „Sociologies”, Paris. Valade, Bernard, 1996, Introduction aux sciences sociales, PUF, colecția „Premier cycle”, Paris. Veblen, Thorstein, 1970, Théorie de la classe de loisir, trad. fr., Gallimard, Paris (ediția I: 1899). Vladimirov, Jelio, 1996, „L’éthos démocratique dans la Bulgarie postcommuniste”, în Jean-Pierre Gern (ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ce explică direct sau indirect schimbarea este definiția dată de G. Rocher (1968): "Orice transformare observabilă în timp, care afectează nu doar provizoriu sau efemer structura sau funcționarea organizării sociale a unei colectivități date și care modifică cursul istoriei acesteia"" (Valade, 2006, pp. 378-379). Date despre începuturile și despre dezvoltarea asistenței sociale pe teritoriul românesc există destule. Potrivit celor ce au analizat acest fenomen în istoria țării noastre, s-au găsit forme de asistență socială clasică (adică cu caracter religios) încă
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
această reprezentare a schimbării au dat naștere unor formulări teoretice, mai mult sau mai puțin elaborate, în toate registrele analizei sociologice; ele sunt adesea însoțite de considerații istorice și de puncte de vedere prospective, ce permit creionarea unei evoluții generale" (Valade, 2006, p. 375). Schimbarea socială, odată cu industrializarea, cu nașterea sociologiei și a științelor socio-umane, a atras după sine un "regres" în privința influenței teologice asupra lumii. Din punctul de vedere al asistenței sociale, Biserica a pierdut prin laicizarea statelor din apusul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cu privire la religie și la menționarea rădăcinilor creștine ale Europei în textul Tratatului instituind o Constituție pentru Europa. Opinii românești", în Costea, M.; Costea, S. (coord.), Integrarea României în Uniunea Europeană, Editura Institutul European, Iași, 2007. Borlandi, M.; Boudon, R.; Cherkaoui, M.; Valade, B. (coord.), Dicționar al gândirii sociologice, Editura Polirom, Iași, 2009. Boudon, R., Tratat de sociologie, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2006. Bougle, C., "Note sur les origines cherétiennes du solidarisme", în Revue de métaphysique et de morale, tom
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sociale și construcția paradigmei profesionale", în Neamțu, G. (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Tutty L. M.; Rothery M. A.; Grinnell, R. M. Jr., Cercetarea calitativă în asistența socială / Fapte, etape și sarcini, Editura Polirom, Iași, 2005. Valade, B., "Schimbarea socială", în Boudon, R. (coord.), Tratat de sociologie, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2006. Vasile Târgovișteanul, "Opera caritativă a Bisericii din primele veacuri creștine", în "Ortodoxia", nr. 2/1991. Vălică, M.; Chirilă, P.; Băndoiu, A.; Popescu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Cavallioti, București. Toader, Al. D., 1995, Psihologia schimbării și educația, Editura Didactică și Pedagogică, București. Ulrich, C., 2002, "Reforma la nivelul școlii provocări și posibilități", în Păun, E., Potolea, D. coord., Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași. Valade, B., 1997, "Schimbarea socială", în R. Boudon, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București. Văideanu, G., 1996, UNESCO 50 Educație, Editura Didactică și Pedagogică, București. Vlăsceanu, L. coord., 2002, Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculum-ul învățământului obligatoriu, vol
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
52. Șarapov, J.P. (1968), Utilizarea statisticii matematice în geologie, Editura Tehnică, București 53. Szostak, R. (2009), The Causes of Economic Growth, Editura Springer, Berlin 54. Urzua, C.M. (2000), „A Simple and Efficient Test for Zipf’s Law”, Economics Letters 55. Valade, B. (1990), Pareto. La naissance d’une autre sociologie, Presses Univesitaires de France, Paris 56. Yule, G., Kendahl, M. (1969), Introducere în teoria statisticii, Editura Științifică, București 57. Zipf, G.K., (1949), Human Behavior and the Principle of Least Effort, Addison-Wesley
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
Temps, cu un vocabular mai frust, mai colțuros, poate mai aproape de limbajul argotic, dar, culmea, mai fluent, a beneficiat de muzica lui Gerard Grisey. Omniprezentul Grisey și "bătătorita" Vortex Temporum, de data aceasta în versiunea ansamblului "Court-Circuit" condus de Pierre-Andre Valade. O versiune ce a mizat în primul rând pe slujirea elementului vizual, dansant și abia apoi pe sensul și detaliul sonor. De aici probabil senzația trasului de păr din zona secțiunii de aur, acolo unde se prepară repriza ori din
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
ambi?ie insolit? de a construi o sociologie ?tiin?ific? bazat? pe observarea faptelor, dar care conducea spre dogmatism ?i abstrac?ie, �n felul lui Comte ?i Spencer � contra c?rora Pareto n-a �ncetat s? tune ?i s? fulgere [Valade, 1990]. Dar ce se �n?elegea prin observarea faptelor la turnură secolului? Fizică social? paretian? Economist �nainte de a fi sociolog, Pareto nu concepe alt model pentru ?tiin?ele sociale dec�ț cel al ?tiin?elor exacte, pe care le
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Paris, 1990. STEINER Philippe, La sociologie de Durkheim, La D�couverte, Paris, 1994. De la m�tallurgie � la science sociale, Presses universitaires de Nancy, Nancy, 1993. Marx ELSTER Jon, Making Sense of Marx, Cambridge University Press/MSH, Cambridge/Paris, 1985. Pareto VALADE Bernard, Pareto. La naissance d�une autre sociologie, Presses universitaires de France, Paris, 1990. Proudhon ANSART Pierre, Naissance de l�anarchisme. Esquisse d�une th�orie sociologique du proudhonisme, Presses universitaires de France, Paris, 1970. Simmel L�GER Fran�ois
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Nathan, Paris, 1993. [78]�LEGRAND Monique, Guillaume Jean-Fran�ois, Vrancken Didier, La Sociologie et șes m�tiers, L�Harmattan, Paris, 1995. [79]�MENDRAS Henri, Comment devenir sociologue, ou leș m�moires d�un vieux mandarin, Actes Sud, Paris, 1995. [80]�VALADE Bernard, Introduction aux sciences sociales, PUF, Paris, 1996. [81]�WALLERSTEIN Immanuel, Ouvrir leș sciences sociales, Descartes & Cie, Paris, 1996. tabel sinoptic (41 pagini) 298-338 TABLĂ DE MATERII PARTEA I. �NAINTE DE 1918 Preambul ���������������.......�.. I. De la fizică social? la sociologie: descoperirea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]