592 matches
-
contează adevărul unei trecute relații, ceea ce contează e starea pe care ți-o da aducerea ei aminte. Și, în numele unui adevăr și mai înalt - afirmarea identității noastre poztive într-un timp în care suntem asimilați doar hoardelor de rromi și vandali ce au invadat Vestul - trebuie să fim primii care să ne apărăm în fața altora. Altfel, n-o va face nimeni. La urma urmei, e important pentru istorie și identitatea națională cât de afemeiat a fost Ștefan sau ce a făcut
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
traversează o criză. Am și un nume pentru această criză: “neobarbarie”. Pentru prima oară, barbaria nu mai vine cu bâta, îmbrăcată în piei de animale și scoțând chiote sălbatece, să atace “cetatea”, civilizația, cum au făcut vizigoții lui Alaric și vandalii la Roma. Neobarbaria e produsul civilizației, nu contrariul ei, și atacă dinlăuntrul cetății. Neobarbarul e, de regulă, îmbrăcat la cel mai bun croitor, merge cu limuzina, nu călare, ca strămoșul sau barbarul, are telefon mobil, navighează pe Internet, e vedetă
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
s-a terminat". Nu e însă neglijabil nici un Valeriu Cristea, care se produce și el în doi timpi (al doilea timp ne dăm seama că s-a prefigurat înainte de 1989, dată după care am asistat la intempestivul salut adresat minerilor vandali și la furibunda ieșire împotriva soților Ierunca, amfitrioni ai săi în capitala Franței): "Întîlnire cu Valeriu Cristea și soția sa. (...) V.C. devine spre final intransigent față de ceea ce numește el falsa opoziție ce face concesii tactice: Paler în discursuri, Manolescu scriind
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
Dlui Dumitru Ioncică întrunește toate atributele obligatorii pentru un demers doctoral, academic - este structurat în opt micro-capitole, care, exceptându-l pe primul: Cine este Carlo Troya?, respectă/ rezumă vectorii de forță ai studiilor marelui istoric italian: Geto-Dacii, Goții, Facilități istorice: vandalii și hunii, Goții în Sud-Vest, Creștinarea geto-goților, Drumul spre Nord al ostrogoților, Despre arhitectura geto-gotică. Percutant, primul paragraf al exegezei - scrise cu profesionalism și aplomb de Dumitru Ioncică - respectă imperativul absolut cerut de scriitorul american Paul O’Neil: ,, Întotdeauna, apucă
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
și în epoca nucleară. Faptele trecutului, analizele făcute de marile spirite pot lămuri decisiv evoluțiile și să ofere paradigme și subiecte de meditație politicienilor. Grigore Gafencu aflat ca ambasador la Moscova a recomandat Guvernului României să studieze monografia istoricului francez Vandal, Napoleon et Alexandre, deoarece vedea cum se va reedita între Hitler și Stalin conflictul care l-a opus pe Napoleon țarului Alexandru. Generalul Marshall într-o cuvântare rostită în 1947 la Universitatea din Princeton își exprima convingerea că nimeni nu
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
ziua se surpă noaptea. Așa a fost de la Început. Ce au clădit dacii s-a surpat când au venit romanii. Apoi ce au construit protoromânii, românii vechi, moșii și strămoșii noștri s-a surpat de fiecare dată când au venit vandalii, hunii, avarii. Apoi au venit ungurii, turcii, rușii, austriecii, nemții...(oftează) Și la urmă o să venim noi să ne distrugem ce am construit. (privind Înainte, așa cum privesc orbii) Catedrala aceasta care este neamul și poporul român cer o jertfă prea
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
fără nuanțe de dubiu: Ion Iliescu - șeful de stat care a asmuțit un segment din populația țării să umilească, să bată măr și să zdrobească(sic!) alt segment. Iar după ce totul s-a sfîrșit așa cum știm, i-a adunat pe vandali și... le-a mulțumit zîmbitor, în văzul lumii întregi!!! La această performanță inegalabilă se mai adaugă, din păcate, ceva. Într-o țară care - începînd de pe la 1848 încoace - a fost practic inventată, proiectată, construită și așezată în rîndul lumii de intelectuali
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
războaie”, câteva precizări surprinzătoare, de asemenea ignorate de istoricii contemporani: “Neamurile gotice erau și sunt și astăzi multe la număr și deosebite unele de altele, dar, dintre toate, cele mai mari și mai vrednice de luat în seamă sunt goții, vandalii, vizigoții și gepizii. Altă dată li se spunea sarmați și melanhleni, iar unii îi numeau neamuri GETICE... Toți sunt de credința lui Arius și au o singură limbă, numită gotică. Eu cred că la obîrșie se trag cu toții dintr-un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94247_a_95539]
-
și la noi, pune semnul egalității între geți și goți, respingând apartenența goților la lumea germană: „acel neam getic sau gotic a fost diferit de cel germanic, deși, de-a lungul timpului, încorporase mai multe triburi germane, mai ales tribul vandalilor și cel al borgognonilor.” Teoria identității comune a GOȚILOR cu GEȚII pare fantasmagorică în raport cu istoria pe care am învățat-o. Totuși, cine erau acești goți și de unde au apărut brusc, de vreme ce Dio Cassius (155-229) nu-i semnalează deloc în monumentala
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94247_a_95539]
-
EMINESCU S-A ÎNĂLȚAT...CU DOUĂ CAPETE M-a durut până la lacrimi, însă nu m-a mirat cazul vandal ce a avut loc în noaptea de 13 spre 14 iunie curent, când am aflat despre decapitarea bustului lui Mihai Eminescu la Hliboca, instalat joia precedentă, la ora 17.00, și care urma să fie dezvelit sâmbătă, 15 iunie, când
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94226_a_95518]
-
a ajunge la o înălțime de peste 2 metri și au demontat capul Poetului ( proaspăt cimentat și cântărea peste 70 de kg ) pe care l-au așezat într-un mijloc de transport și l-au dus într-o direcție necunoscută. Cu toate că vandalii pare să fi intrat în pământ, autoritățile locale, Nicolae Șapcă, vicepreședintele Societății pentru Cultura Românească „M. Eminescu”, deputat în Consiliul Raional, unul din inițiatorii proiectului, Arcadie Opaiț, sponsorul bustului, președintele Ligii pentru apărarea drepturilor omului, au făcut tot posibilul ca
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94226_a_95518]
-
dezvelirii bustului Poetului nepereche au participat reprezentanți ai Consulatului General al României la Cernăuți, ai conducerii regiunii și raionului, ai societăților național-culturale din ținut, ai intelectualității bucovinene, ai delegațiilor din Suceava, Botoșani,Târgoviște etc. CAPUL LUI EMINESCU A FOST GĂSIT, VANDALII - NU Bustul lui M. Eminescu din fața Muzeului Etnografic Raional Hliboca, decapitat în noaptea de joi spre vineri, a fost descoperit de organele de miliție în iazul din s. Dimca, același raion. După cum ne-a comunicat Nicolae ȘAPCĂ, vicepreședintele Societății „Mihai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94226_a_95518]
-
constata că totul e normal, atunci va fi instalat în viitorul apropiat, iar dacă se va considera că e deteriorat, atunci va fi turnat altul nou din același material - dalie de marmură. Sperăm că în curând vom afla cine sunt vandalii și ce pedeapsă îi așteaptă. Felicia NICHITA-TOMA Foto Nicolae HAUCA
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94226_a_95518]
-
poporului român. Clasa politică postdecembristă nu a avut - indiferent de partid - nici un proiect național. A avut, în schimb, un unic gând: să se căpătuiască. S-a repezit asupra României cu singurul gând al îmbogățirii. Oamenii politici au acționat ca niște vandali, distrugând și jefuind totul. Mongolii, ungurii, turcii, nemții, rușii nu au făcut românilor atâta rău cât au făcut politicienii postdecembriști în două decenii. Când, peste ani și ani, se va scrie istoria timpurilor de azi, „nu vor ajunge blestemele” pentru
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
masă un coș de răchită poleită, plin cu ouă vopsite, ce râdeau la noi cu strălucirea culorilor. Alături, cozonacii galben-maronii ne făceau șmecherește cu ochiul: hai, îndrăzniți! „Încurajați”.ne repezeam spre ouă și cozonaci. Mama ne dădea peste mâini: hoo, vandalilor, așteptați să tămâiez și să vă împărțesc! Hai, să vă închinați cu mine! Și acesta era un moment solemn. În acele neuitate zile, strecurându-se printre florile albe de cais, razele blânde ale soarelui ne sărutau ochii și obrajii, când
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
străine fac din Mallorca o destinație ce satisface toate gusturile. Grație locului strategic în care se află, în anul 123 d. Hr. insula este cucerită de romani, care pun bazele orașelor Palma (în sud) și Pollenca (în nord). Cotropită de vandali, în anul 425, insula intră în declin, pentru ca mai apoi, la 534 să fie cucerită de bizantini. În 903, Mallorca este ocupată de mauri, perioadă în care insula cunoaște o spectaculoasă dezvolare, dovadă stând și azi numeroasele palate și băi
Agenda2006-26-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/285111_a_286440]
-
din El Jem, locuințele berberilor din Matmata, ruinele Cartaginei sunt mărturiile unei culturi de peste 3000 de ani. Țara a fost încă din cele mai vechi timpuri locul de întâlnire al Orientului cu civilizația mediteraneană. A fost martoră trecerii fenicienilor, romanilor, vandalilor, bizantinilor, arabilor, spaniolilor, turcilor și, în final, a francezilor. Au venit ca fugari sau aventurieri, să cucerească sau să pretindă, războinici sau misionari, comercianți sau agricultori, fiecare lăsând o parte din povestea lor în piatră sau mozaic pe dealurile Cartaginei
Agenda2006-33-06-01-turistica () [Corola-journal/Journalistic/285134_a_286463]
-
dat prioritate musafirilor. MINISTRUL: Codoașa asta flocăită nu-i musafira mea. A venit nechemată și neanunțată. Este o teroristă, o vandală. JENI: M-am gîndit că, de ziua Europei, trebuie să fim îngăduitori chiar și cu barbarii, chiar și cu vandalii. Europa există și datorită lor. MINISTRUL: Mă rog, fie. Dar vreau și eu cafea. PATROANA: Mai bine las-o baltă. Nu vezi ce urîtă este? JENI: Am făcut-o roz pentru că negrul îl deprimă pe domnul ministru. PATROANA: Lui poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
MINlSTRUL: Oare? Dar ce stă așa ca moarta-n păpușoi. JENI: Ce păpușoi? S-a enervat ca proasta și i s-a făcut rău. Eu nu am răspunderea musafirilor dumneavoastră nepoftiți cărora li se face rău din senin. Credeam că vandalii sînt mai robuști. MINISTRUL: Adu-i un pahar de apă. Mi se pare că a murit... JENI: Dacă a murit, nu mai poate să bea apă... MINISTRUL: Ai dreptate. Dar dacă e o moarte aparentă? JENI: Atunci să bea apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
care nu dă greș niciodată. Socio-psihologii susțin unanim teoria potrivit căreia exacerbarea simțurilor îl face pe om un animal primejdios pentru societate. Dacă la aceasta adaugăm trufia și prostia, deja s-a conturat profilul unui exponent stradal contemporan de tip vandal sau de penitenciar. Într-un interviu acordat postului de televiziune “Antena 3”, în luna noiembrie 2012, maestrul Tudor Gheorghe, întrebat fiind dacă în România se mai poate vorbi de cultură, a răspuns cu tristețe: “Dar cine mai are nevoie de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
a se așeza într-un loc, a se statornici", "a coloniza, a întemeia o țară, un ținut, un oraș". În orice caz, citatele din textele vechi spun în continuare mai mult decît definițiile: unul, din Cantemir (Hronicul...) vorbește de descălecăturile vandalilor, vizigoților și gepizilor. Iar la stolnicul Cantacuzino sînt dese utilizările care nu se pot reduce la clișeul "întemeierii": "împresurând goții, vandalii, slovénii, hunii și alții ca aceștea și călcând și descălecând mare parte a Evropei..."
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
caz, citatele din textele vechi spun în continuare mai mult decît definițiile: unul, din Cantemir (Hronicul...) vorbește de descălecăturile vandalilor, vizigoților și gepizilor. Iar la stolnicul Cantacuzino sînt dese utilizările care nu se pot reduce la clișeul "întemeierii": "împresurând goții, vandalii, slovénii, hunii și alții ca aceștea și călcând și descălecând mare parte a Evropei..."
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
treacă. Ce e timpul, În fond? Kant credea că e o formă apriorică a intuiției, Parmenide, o iluzie. Întrebat la rândul său, Sfântul Augustin a ridicat din umeri și s-a culcat, iar apoi, când s-a trezit, tocmai veneau vandalii, așa c-a uitat de problemă. Așadar, ne putem permite să lăsăm câteva secunde să lunece pe lângă noi. Când râsul i s-a sleit asemenea unei oale de supă uitate pe bufet, pe fața Verei a apărut o crustă de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Justițiară”. Nume pe care ni le-am câștigat după poveștile noastre. Nume pe care ni le-am dat după viețile noastre, nu după familii: „Lady Zdreanță” „Agentul Ciripel”. Nume primite după păcatele noastre, nu după slujbe: „Sfântul Fără-Mațe” Și „Ducele Vandalilor”. După greșelile și crimele noastre. Opusul numelor de supereroi. Nume prostești pentru oameni în carne și oase. Ca și cum ai tăia o păpușă de cârpe, și-ai găsi înăuntru: intestine adevărate, plămâni adevărați, o inimă care bate, sânge. Mult sânge încins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
vom părăsi lumea. Astea trei luni pe care le vom petrece scriind și citindu-ne operele. Șlefuindu-ne poveștile. Ultimul care a urcat la bord, după ce-am mai trecut de-o intersecție și printr-un tunel, a fost Ducele Vandalilor, care ne-a așteptat la ultimul loc de întâlnire stabilit. Cu degetele mânjite și pătate de creioanele pastel și cărbune. Cu mâinile pătate de cerneluri pentru mătase, cu hainele întărite din cauza crustelor de vopsea uscată. Toate culorile astea sunt încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]