39 matches
-
deschise În imperiu) atunci când călătoreau pentru treburi publice sau private, când erau chemați sub arme sau când mergeau la Învățătură. La 1812, când străbunicul stră-străbunicului meu, Ioan Cornea XE "Cornea" de Barbu XE "Barbu" , mandatat de congregația nobiliară din luminata varmeghie a Aradului, solicita printr-un memoriu ridicarea urbei sale de baștină la statutul de oraș liber regesc al Ungariei, el mergea, firește, la Viena, pentru a obține favoarea imperială. După multe străduințe, eforturile sale au fost Încununate de succes, iar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Târnava-Mică" (în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Diciosânmartin (azi Târnăveni). Teritoriul comitatului se află în prezent în centrul României. se învecina la vest cu Comitatul
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
tuturora în Bălnaca în 4 zile noiembrie 1 anul 1793 prin Teodor Bursan protopopul Vadului. -„ Această carte anume Mineiu ce se cheamă, o cumpărat săteni din Bălnaca cu 30 de florinți vonași de la un dascăl ce se cheamă Toma din varmeghia Bălgradului. Omul era de stat din satul Teiuș aproape de Blaj. Scris-am eu popa Coste din Bălnaca în luna lui iulie în 30 de zile 1791. Mâna ce au scris va putrezi și în pământ se va duce iară sufletul
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Fejér" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei și a Republicii Ungare din secolul XI și până în 1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Fejér (aflat în centrul Ungariei). Capitala comitatului a
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Heves" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei și a Republicii Ungare din secolul XIII și până în 1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Heves (aflat în centrul nordic al Ungariei). Capitala
Comitatul Heves () [Corola-website/Science/299755_a_301084]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Veszprém" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei și a Republicii Ungare din secolul XI și până în 1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Veszprém. Capitala comitatului a fost orașul Veszprém (în
Comitatul Veszprém () [Corola-website/Science/299759_a_301088]
-
Noua Constituție a Ungariei din 1949 a "legalizat" termenul de "județ (megye)" și de atunci termenul de comitat (vármegye) se mai folosea doar în descrieri istorice. Denumire veche folosită de românii ardeleni pentru a desemna comitatul ca unitate administrativă este varmeghie (ca transcriere fonetică și literară directă din maghiară). Județele administrative de azi ale Ungariei au o continuitate în istoria țării de 1000 de ani. Nici reformă administrativă majoră din 1950, impusă de conducerea comunistă, nici scimbările din 1990 nu au
Comitatele Ungariei () [Corola-website/Science/299753_a_301082]
-
, cunoscut și că "Varmeghia Nógrád" (în , în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul XI și până în 1920. Teritoriul său se află actualmente în sudul Slovaciei și în nordul Ungariei. Numele "Novohrad" este încă utilizat în Slovacia că o
Comitatul Nógrád () [Corola-website/Science/299765_a_301094]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Maramureșului" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Sighet (în , în ), azi Sighetu Marmației. se învecina la nord-vest cu Comitatul Bereg, la vest cu comitatele
Comitatul Maramureș () [Corola-website/Science/299789_a_301118]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Șaroș" (în , în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul XIII și până în 1920. În prezent, teritoriul acestuia se găsește în nord-estul Slovaciei. Denumirea slovacă "Šariš" este utilizată doar ca o denumire informală a teritoriul
Comitatul Șaroș () [Corola-website/Science/303587_a_304916]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Ciucului" (în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Miercurea Ciuc. se învecina la nord-vest cu Comitatul Bistrița-Năsăud ("Beszterce-Naszód"), la vest cu comitatele Mureș-Turda ("Maros-Torda") și Odorhei ("Udvarhely
Comitatul Ciuc () [Corola-website/Science/304140_a_305469]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Turda-Arieș" (în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Turda (în , în ). se învecina la vest cu comitatele Arad ("Arad") și Bihor ("Bihar"), la nord cu Comitatul
Comitatul Turda-Arieș () [Corola-website/Science/304466_a_305795]
-
foeneta." (3 câble teren arabil și fânaț de 3 care) În 1762 era un preot ortodox și 27 de familii. Conscripția din 1766 găsește în Stolna 144 de suflete, 73 bărbați și 71 femei; parohia aparținea protopopiatului Agrieș (Viișoara) din varmeghia Turzii. În anul 1805 în Stolna erau 43 de familii ortodoxe și aveau biserică, 2 câble de teren arabil și fânațe de un car de fân. În Contribuțiune la istoria bisericească din Ardeal, Pr. Matei Voileanu enumeră Stolna între cele
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
s. biserică în zilele Înălțatului Împărat Ferdinand, fiind Episcop Ardealului Măria Sa Ioan Lemény și protopop acestei Dieceză Theodor Baldi, iar preot local Pop Ananie și s-au zugrăvit în cheltuiala satului prin mâinile lui Macarian Simion din Vaidahaza, din cinstita varmeghie a Dăbâcii, 21 Iunie 1841”. Biserica fiind foarte strâmtă și întunecată, nu a mai putut servi trebuințelor sufletești ale credincioșilor ajunși la numărul de peste 800 de suflete, ,Și era și straniu să privești acest smerit lăcaș de inchinăciune, în care
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
sfântă biserică in zilele înălțatului împărat Ferdinand, fiind episcop al Ardealului Măria sa Ioan Lemeni și protopop al acestei dieceze Teodor Boldim, iar preot local Pop Antonie și s-au zugrăvit pe cheltuiala satului prin mâinile lui Mărincan Simion din cinstită varmeghie a Dăbâcii, 21 iulie 1841”. Nu se știe precis când s-a executat prima pictură, dar, după pictura ușilor împărătești este foarte probabil ca ea să se fi făcut în 1755. Pe ușile împărătești este reprezentată Buna Vestire. Sub această
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Ugocea" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Seleușu Mare (în , în ). se învecina la nord și vest cu Comitatul Bereg ("Bereg"), la est cu
Comitatul Ugocea () [Corola-website/Science/309560_a_310889]
-
Broină, locuitor iobag în Stoboru. Urs Broină s-a adresat împăratului cu nădejdia de a salva mănăstirea ridicată în anii din urmă. Acésta m'aș plânge și m'aș jelui înaintea Împěrății tale: Iată Dómne Impĕrate, eu Broină Urs din varmeghia Clujului din satul Stoborul, am cugetat din minte, ce mi-au dat Dumnezeu sĕ fac o mânăstire, și cu ajutorul lui Dumnezeu o-am făcut, de care lucru mĕ și bucuram, ce Dómne Impĕrate, aceștii sfinte Mănăstiri așa i-s'au
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Hunedoarei" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1265-1920. Capitala comitatului a fost orașul Deva. se învecina la vest cu Comitatul Caraș-Severin ("Krassó-Szörény"), la nord-vest cu Comitatul Arad ("Arad"), la nord-est
Comitatul Hunedoara () [Corola-website/Science/306003_a_307332]
-
, alternativ "Comitatul Albei Inferior", cunoscut și ca "Varmeghia Albei" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei. Capitala comitatului a fost în evul mediu orașul Alba Iulia, iar între 1878-1919 orașul Aiud. se învecina la vest cu Comitatul Hunedoara ("Hunyad"), la nord cu Comitatul Turda-Arieș
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Făgărașului" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Făgăraș. se învecina la vest cu Comitatul Sibiu ("Szeben"), la nord cu Comitatul Târnava Mare ("Nagy-Küküllő") și
Comitatul Făgăraș () [Corola-website/Science/306086_a_307415]
-
, cunoscut și că "Varmeghia Torontalului" (în , în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul XV și până în 1920. În prezent, teritoriul acestuia se găsește în nordul Șerbiei (mai exact în estul Voivodinei, cu excepția unei mici porțiuni de lângă Belgrad care
Comitatul Torontal () [Corola-website/Science/305622_a_306951]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Zala" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei și a Republicii Ungare din secolul XII și până în 1950. În anul 1920, prin Tratatul de la Trianon, teritoriul acestui comitat a fost împărțit între Ungaria și Regatul sârbilor
Comitatul Zala () [Corola-website/Science/305382_a_306711]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Abaúj-Torna" (în , în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei în perioada 1882-1920. Teritoriul său se află actualmente în estul Slovaciei și în nord-estul Ungariei. Capitala comitatului a fost orașul Cașovia (în , în , în , în ). se învecina
Comitatul Abaúj-Torna () [Corola-website/Science/313160_a_314489]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Árva" (în , în , în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul XV și până în 1920. În prezent, teritoriul acestuia se găsește în nordul Slovaciei și în sudul Poloniei. Denumirea slovacă "Orava" este utilizată doar ca
Comitatul Árva () [Corola-website/Science/319993_a_321322]
-
zugrav ardelean, Simion Silaghi din Abrud și un artist peregrin, Dimitrie Dimitriu din București: „S-au zugrăvit această sfântă biserică în zilele prea înălțatului împărat Ferdinand întâiul, episcop al Ardealului de legea răsăriteană Vasile Moga, protopop și deodat acești slăvite varmeghii, jurat, asesor Iosif Bașa, parohul locului Ioan Clej, cu cheltuiala obștii, de zugravi Silaghi Simion din Abrud și cu Dimitrie din Țara Românească la anu Domnului 1842.” Mai vechi sunt o icoană prăznicar, realizată de un artist anonim în prima
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]