219 matches
-
ales cei bătrâni, căinau pomii înșelați, sortiți să-și prăpădească rodul, se tânguiau că bietele animăluțe n-aveau cum să se-nfrupte din colț proaspăt de iarbă, cum firesc ar fi fost! Ăl mai mic al Zamfirei sta pitit sub velnițe, cu urechea ciulită la trosnetul lemnelor din sobă. Singur între șapte surori, era ciuca bătăii pentru copiii din sat. Și nu nevolnicia staturii i-atragea pornirea neprietenilor, ci o frică bolnăvicioasa purtată de acesta pe oriunde-și târa umbra, frică
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1419516810.html [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
la bun sfârșit ce fusese învățat să facă?! Și iată că ninsese! Păcătoasa de inimă îi bătea gata să-i sară din piept. Dar până la urmă dorința de-a scăpa de boala fricii îi învinse nevoința. Se strecură afară dintre velnițe să nu-i trezească pe ceilalți adormiți târziu. Aruncă straiele în tăcută repezeală peste micu-i trup încălzit de fiorul necunoașterii și, îndesând căciula adânc peste ochi, birui scârțâitul ușii dinspre tindă și ieși în ogradă în plină viforniță. Vălătuci de
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1419516810.html [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
ii Dragnea Nicolae Liviu, Baba Constantina, Diță Costinel Leontin, Coandă Nicolae, Florescu Marin, Rariță Ion, Triță Constanța, Bălănescu George Tiberiu, Răboj Daniel, Mitroi Marin, Vîlcan Tudor Dorel, Stemate Marin, Pascu Marian Florin, Stan Vili, Cristian Corina, Hanganu Maria, Bobocea (fostă Velniță) Simona, Manole Mic Florentin, Sîngerean Sorin, Totoliciu Ion și Lungu Petre împotriva sentinței penale nr.341 din 15 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală în dosarul nr.4862/1/2013. III. Ia act de
Minuta ședinței de condamnare a lui Liviu Dragnea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103075_a_104367]
-
Pieleanu Ion și Trifu Nicolae împotriva aceleiași sentințe. IV. Obligă apelanții inculpați Dragnea Nicolae Liviu, Baba Constantina, Bălănescu George Tiberiu, Răboj Daniel, Mitroi Marin, Vîlcan Tudor Dorel, Stemate Marin, Pascu Marian Florin, Stan Vili, Cristian Corina, Hanganu Maria, Bobocea (fostă Velniță) Simona, Manole Mic Florentin, Sîngerean Sorin, Totoliciu Ion ?i Lungu Petre la plata sumei de câte 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 250 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu
Minuta ședinței de condamnare a lui Liviu Dragnea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103075_a_104367]
-
activită��îi miniere de exploatare, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de autoritate competența însărcinată cu punerea în valoare a resurselor minerale aflate în proprietatea publică a statului, și orașul Slanic-Moldova, județul Bacău, în calitate de administrator, în zăcământul de gresie Velnița din orașul Slanic-Moldova, județul Bacău, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Stabilirea și plata redevenței se fac în condițiile prevăzute la art. XI din anexă la prezența hotărâre. Articolul 3 Licență de dare în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144742_a_146071]
-
de Italia, Vinete românești. 6. Nectarin: Cora, Crimsongold, Delta, Nectared, Romamer 2, Fantasia. 7. Migdal: Ferragnes, Mărculești, Nikitski, Pomorae, Texas. 8. Castan: Gureni, Hobița, Iza, Mara, Polovraci, Tismana. 9. Nuc: Argeșan, Geoagiu 65, Jupânești, Miroslava, Muscelean, Novaci, Sibișel 44, Orăștie, Velnița, Sarmis. 10. Măr: Aromat de vară, Auriu de Bistrița, Ciprian, Delia, Delicios de Voinești, Fălticeni, Florina, Frumos de Voinești, Generos, Golden Delicious, Goldspur, Granny Smith, Idared, Jonagold, Jonathan, Mutzu, Parmen auriu, Pionier, Prima, Rădășeni, Red Melba, Romus, Romus 1, Romus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155830_a_157159]
-
cuprins: "situată în intravilanul orașului Liteni, județul Suceava, în suprafață de 2.160 metri pătrați, de la locuitorul Aștefănoae Ionel până la locuitorul Tanasă Ioan, lungime - 540 metri, lățime - 4 metri"; - la poziția nr. 130, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Velniței", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "situată în intravilanul orașului Liteni, județul Suceava, în suprafață de 3.000 metri pătrați, de la locuitorul Huceanu Constantin până la locuitorul Tanasă Al. Gheorghe, lungime - 600 metri, lățime - 5 metri"; - la poziția nr. 131
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232371_a_233700]
-
devenise târg de frontieră, au fost instalate aici un punct vamal austriac și un punct de carantină a animalelor. Pe teritoriul satului și-a stabilir reședința Inspectoratul vămilor bucovinene și podolene. În anul 1780, ființau în sat 5 mori, o velniță, un han și două cârciumi. Odată cu anexarea Bucovinei de către austrieci, stolnicul Vasile Neculce care stăpânea moșia satului, a rămas în Moldova, unde îndeplinea funcția de ispravnic al Ținutului Cârligăturii. În anul 1782, el și-a justificat dreptul de proprietate în fața
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
ceea ce avea să degenereze în istorie sub forma Cașinului de astăzi. Satul se numea Stănești sau Cașen de la numele lui Stan Cașen. Acest sat era amplasat pe ceea ce astăzi numim „Cătunul lui Briceag” sau „Cotul lui Briceag” și până „la Velniță”. Al doilea însemnat document care menționează existența satului Stănești este hrisovul de la 20 iulie 1443, tocmit de Ștefan Voievod către boierul , prin care acesta primește drept danie de la domnitor „Siliștea la Cașin”. Aceasta era amplasată mai sus de Stan Cașen
Vlasin Crețescu () [Corola-website/Science/327360_a_328689]
-
Rediu (pe teritoriul comunei Codăești), are o lățime ce variază între 400 și 750 m, iar inclinarea ei fiind de 3 m la km. Pe suprafața albiei majore a pârâului Dobrovăț sunt cateva grinduri joase și un ostrov alungit (șesul Velniței). În punctele de confluenta a pâraielor afluențe și a micilor rețele torențiale, sunt conuri de dejecție în miniatură, precum și acumulări deluvio-coluviale , aduse de spălările și șiroirile de pe versanți. Forme de terase fluviale sunt slab realizate în bazinul hidrografic al pârâului
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
km nord-vest de sat; situl de la „Cetățuie” (marginea de sud-vest a satului), cuprinzând trei așezări din perioada Latène (secolele al IV-lea-al III-lea, al III-lea-I î.e.n. și respectiv I î.e.n.-I e.n.); și situl de la „Tarlaua Velnița” (la 3 km sud de sat, pe dreapta drumului spre Codăești), sit ce conține urmele unei așezări daco-romane din secolul al IV-lea e.n. și ale unei așezări medievale din secolele al XVI-lea-al XVII-lea. Celălalt obiectiv, clasificat
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
de "Fântânelele", făcea parte din plasa Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Andrieșești, Hemeiuș (reședință), Trebișu și Secătura, având în total 1708 locuitori. În comună existau trei biserici ortodoxe, una catolică, o capelă protestantă, o velniță și o școală mixtă cu 14 elevi (dintre care o fată) la Hemeiuș, iar principalul proprietar de pământ era principesa Lucie Schoenbrun-Waldenburg (proprietate constând în principal din pădure). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Bistrița a aceluiași județ
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
Iași. După cum își amintesc unii săteni din Cornești, conacul Anghel era o casă frumoasă, cu o grădină plină de flori, o livadă de pruni, cu un beci de câțiva zeci de metri lungime, hambare, grajduri mari în partea din spate, velnițe de rachiu etc. Aici s-au ținut și baluri. După Revoluția din decembrie 1989, Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești a fost închisă temporar pentru restaurare. Ea a fost demolată de către locuitorii din sat care au furat tot din casă
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
vatră deschisă și horn de evacuare a fumului, precum și un spațiu mare de odihnă, acest cuptor fiind considerat cel mai important element de arhitectura interioară. Lângă cuptor se află un pat de dimensiuni mari și acoperit cu țesături, perne și velnițe. Deasupra patului este o bârnă masivă din lemn de care se agățau obiectele de vestimentație. De-a lungul pereților se află laițe masive folosite atât pentru odihnă, cât și pentru lucrul în timpul diverselor îndeletniciri casnice. În spatele tindei se află o
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
cariere de piatră, părăsite acum mai bine de o sută de ani, ce a constituit un potențial economic al așezării, asupra căreia și-au menținut dreptul de proprietate boierii Zarifopol și Iancu Sticlăreanu, multă vreme după 1864. Ultimul a avut velnița la Zagavia, zidurile acesteia putându-se vedea și astăzi. În dicționarul geografic al României din anul 1920, este amintit și satul Sticlăria: „Sticlăria sat situat în partea de sud-vest a comunei Bădeni, plaiul Bahlui, județ Iași, situat pe costișa dealului
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
semințe de bostani. O masă cu polițe în partea de jos pentru păstrarea vaselor, slujea la pregătirea mâncării. De grinda atârnă o poliță pe care se puneau oale cu laptele „la prins” . În cealaltă cameră se aflau paturile așternute cu velnițe de lâna, lepedee cu alesături și perne înflorate, cu atat mai mult cu cât familia era mai înstărita și cu mai multe fete de măritat Deasupra paturilor, pe o prăjină, atârnau hainele (că atunci, hainele erau zestre) și ghemele de
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
este un curs de apă, afluent al râului Prut. Bașeul izvorăște în comuna Cristinești, trece prin comuna Hudești și se varsă în râul Prut în apropiere de comuna Ștefănești. Pe teritoriul comunei Hudești sunt realizate iazurile Bașeu (Velnița în trecut), Axânte și Cal Alb care sînt bogate în pește. Pe timp ploios iese din albie inundînd șesul din lungul cursului său și provocînd pagube economiei agricole a comunei. In documentele istorice este atestat încă din secolul al XlV
Râul Bașeu () [Corola-website/Science/306303_a_307632]
-
ceea ce avea să degenereze în istorie sub forma Cașinului de astăzi. Satul se numea Stănești sau Cașen de la numele lui Stan Cașen. Acest sat era amplasat pe ceea ce astăzi numim „Cătunul lui Briceag” sau „Cotul lui Briceag” și până „la Velniță”. Al doilea însemnat document care menționează existența satului Stănești este hrisovul de la 20 iulie 1443, tocmit de Ștefan Voievod către boierul Vlasin Crețescu, prin care acesta primește drept danie de la domnitor „Siliștea la Cașin”. Aceasta era amplasată mai sus de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Cașin de astăzi. „Cotul lui Briceag” este situat la dreapta râului Cașin, din malul acestuia și până la poalele dealului Buciumi. Se învecinează înspre răsărit cu comuna Buciumi aflată deasupra pe dealul cu același nume, înspre miază-noapte cu zona numită „la Velniță”, înspre miază-zi cu Pochița, iar înspre apus cu satul Cașin, de care este despărțit prin râul Cașin. Legătura între satul Cașin și „Cotul lui Briceag” se poate face prin intermediul unei punți de lemn, sau cu automobilul ajungând mai întâi în
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
între aceasta și satul Cașin. „Cotul lui Briceag” cuprinde o zonă mai amplă întru întreținerea de activități agricole. În jur se găsesc atât prunduri, în aproprierea râului Cașin, care deservesc la păscutul cirezilor de vaci, atât coaste de dealuri „la Velniță” care sunt un mediu foarte proprice dezvoltării viței-de-vii și a pomilor fructiferi, cât și terenuri agricole bune de semănat cereale. Solul cuprinde și straturi de argile și nisipuri în zona prundurilor și a șesurilor, dar și straturi de argile și
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de soră Emanuil Stârcea și soției acestuia Ilinca Ralea, fiica căminarului și a svetnicului de coleghie a împărăției Rosiei, Zamfirache Ralea și a soției sale Zmaranda, soră cu Ileana, soția lui Ilie Ilschi, moșia Crasna cu casele zidite, mori, crâșme, velniță, potășării, sticlărie. Va intra în stăpânire după moartea soților Ilschi. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satele Crasna-Ilschi și Crasna Putnei au făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. În perioada interbelică, populația
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
1831, până la legea lui Cuza. Satul Chircești - o singură localitate potrivit Legii nr. 2/1968 de organizare administrativ - teritorială a României, cuprinde, de fapt, 3 sate, fiecare cu vechimea și specificul sau: Chircești - Moldoveni, așezați pe fundul și pe versanții Velniței este cel mai vechi, documentat arheologic încă din neolitic; Chircești - Huși format prin așezarea pe moșia boiereasca a coloniștilor veniți din Bucovina la 1775, după anexarea acestei provincii de către Austria și în sfârșit, Vălenii sau Pârăienii format în urmă împroprietăririi
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
sfârșit, Vălenii sau Pârăienii format în urmă împroprietăririi clăcașilor de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza prin Legea rurală din 14 august 1864 care și au construit locuințe în capătul ogoarelor de o parte și de alta a pârâului ce vine de la Velnița. Chirceștii au fost comună aparte, prin legea de unificare administrativă din 1925, până în 1939, când a devenit sat component al comunei Miclești. Cu toate aceste schimbari și transformări, Chirceștii sunt astăzi cel mai mare sat al comunei Miclești, cu oameni
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
foarte departe de-a poseda cunoștințele necesare; departe de-a cunoaște măcar din practică ce va să zică o falce de arătură, cât produce și ce valoare poate avea, ce va să zică, o falce fânețe, care este valoarea locativă a unei poverni ori velnițe. Mergând în localități, ei n-aveau înaintea lor decât această dispozițiune a regulamentului: să se îndoiască venitul fonciar. La compunerea comisiunilor mai nicăiri contribuabilii n-au fost reprezentați prin cei mai impuși dintre ei, ci prin cei mai neimpuși, luați
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
esercită în ele, ci după valoarea lor locativă, adică după suma cu care s-ar putea închiria. Căci esercitarea industriei este și ea îndeosebi impusă la alte sarcini, de patentă, cu darea ei proporțională, cu dare după capacitatea cazanelor la velniți etc. Confuziunea cea mai mare a domnit și întru aceasta. În același județ sânt două stabilimente de velniță, unul mare, întins, având o producțiune din cele mai însemnate și încăpător încă și pentru o altă industrie care se esercită în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]