219 matches
-
Valoarea P.I.H. pentru Lohan este de 0,315. Celelalte valori ale P.I.H. sunt expuse. Analizând aceste date, se poate observa că, dintre afluenții de diferite ordine ai Lohanului, cei mai evoluați (deci cu gradul de concavitate cel mai mare) sunt: Velnița (P.I.H. = 0,340), care prezintă în profil numeroase praguri sau „ruperi” de pantă, datorită modificării constituției litologice a ariei de pe care își adună apele (este vorba, concret, de prezența, pe alocuri, a unor lentile de gresii dure); Făgădăul (P.I.H. = 0
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
metri adâncime. În zonele de luncă, pânza freatică este interceptată la adâncimi ce variază între 2-5 metri sau apare la zi, ca izvoare la baza teraselor. Satul Lespezi este alimentat cu apa captată de la trei izvoare din locul numit “la velniță”. Prin satul Brătești, partea din vale, locuită de rușii-lipoveni, trece pârâul “Recica” (numit astfel de staroveri) care confluează cu pârâul Părului. În perimetrul localității, nivelul apei subterane depășește frecvent adâncimea de 20 metri. Rețeaua hidrografică a teritoriului comunei Focuri aparține
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
era un bazin, în care lipovenii lespezeni topeau cânepa; - Trestioara - pădure în nord-vestul satului Heci, la hotarul cu comuna Tătăruși și orașul Dolhasca. Localnicii spun că numele pădurii vine de la faptul că arborii, majoritatea de fag, sunt drepți ca trestia; - Velnița - loc de pășune, la Dumbrava ; - Viișoara - pășuni de coastă la Dumbrava, la sud de familia Crăciun; - Zăton - loc de la gura de vărsare a pârâului Trestioara (Heci), unde se amenaja un baraj (ca o zătulă), pentru a se prinde pește; - Zăvoi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe lume între 1871 și 1884. Făcânduse mai mari, umpleau singuri casa înaltă și cam pătrățoasă de la capul podului. Bătrânii Voicu și Marghioala, ca și frații Ion și Constantin, locuiau în polăți. Slugile, una în permanență, două-trei când se pornea velnița, își găseau loc în magazii. Familia număra cinci bărbați, care administrau pământul, vitele și prăvălia: Voicu, Filipache, Ion, Costache și Constantin. Duceau un trai îmbelșugat, primind musafiri la zile mari. Ambițiile părintești nu au depășit veniturile bănești, așa încât fetele au
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
bază sunt reprezentate prin cernoziomuri levigate și cernoziomuri. Poziția comunei Filipeni, aflată la intersecția dintre silvostepă și pădure, determină existența solurilor cenușii, brune-podzolice și mai puțin cernoziomuri levigate, lutoase, apropiat de argilă. Pe platourile cu înclinație mai slabă (Dobreana, La Velniță, Pe Cal, Sub Margine) aceste soluri au o fertilitate peste medie, locurile cu cernoziom degradat au o fertilitate este mai slabă. Procesele de degradare pedogeomorfologică se amplifică datorită climatului continental și intensificării despăduririlor, defrișărilor și desțelenirilor și extinderii culturilor pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la Pârâul Roșu, de lângă Cocolie și până în Zarea Bârnii și Pârliței, se leagă de vechea răzeșie a familiei Boghiu care se învecinează la sud cu pământurile răzeșilor din Fruntești și Rusești. Lotul lor de pământ pornește de la locul numit La Velniță (acolo unde a fost o instalație de distilat alcoolul a boierilor Rosetti), urcă pe Cocolie (un pinten de deal format din gresie moale, vânătă) coboară în Cot, urcă în Dealul Oprii (acolo era o vie și niște cireși cu cireșe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
câteva nume de locuri care sunt legate de vechea practică de defrișare și de cultivare a plantelor: Tăieturi, După Grădini, în Vie (La), apoi sunt denumirile unor trupuri de moșie care au aparținut moștenitorilor Eufroseinei Rosetti - Sofica, Vasile, Petru: Dealul Velniței, La Mănăstire, La Curtea Sofiței, La Curtea lui Vasilică, Sub Margine, Dealul Petrii, Tureatca, Pe Cal, în Deal, La Scaune, în Huci (loc hucit, cu vegetație arboricolă, impropriu agriculturii, folosit la izlaz pentru oi și pentru vite mari). Dealul Velniței
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Velniței, La Mănăstire, La Curtea Sofiței, La Curtea lui Vasilică, Sub Margine, Dealul Petrii, Tureatca, Pe Cal, în Deal, La Scaune, în Huci (loc hucit, cu vegetație arboricolă, impropriu agriculturii, folosit la izlaz pentru oi și pentru vite mari). Dealul Velniței (dealul în partea de răsărit unde a fost „Velnița” lui Rosetti) este o prelungire a Dealului cuprins între Pârâul Roșu și Dunavăț, coborând spre sud în pantă lină, aplatizându-se și dispărând la confluența celor două pâraie, în Fruntești. Pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasilică, Sub Margine, Dealul Petrii, Tureatca, Pe Cal, în Deal, La Scaune, în Huci (loc hucit, cu vegetație arboricolă, impropriu agriculturii, folosit la izlaz pentru oi și pentru vite mari). Dealul Velniței (dealul în partea de răsărit unde a fost „Velnița” lui Rosetti) este o prelungire a Dealului cuprins între Pârâul Roșu și Dunavăț, coborând spre sud în pantă lină, aplatizându-se și dispărând la confluența celor două pâraie, în Fruntești. Pe acest deal CAP-ul Fruntești avea 33 de ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcut în urma unor îndelungate procese între răzeși și boierii din familia lui Filipaș Dunavățu, apoi cu cei din familia Rosetti, stabilindu-se, în final, un hotar despărțitor care pornește din zarea Oțeleștilor, la gura Știubienei, pe sub Margine, peste deal la Velniță, pe după Cocolie, până în zarea Poienilor. Cel mai vechi proces dintre urmașii lui Filipaș (Gavril Dunavăț și verii lui) și popa Onică din Fruntești și cu mai multe rude din Obârșie (Obârșia Berheciului) datează din 1565, când sunt atestate documentar cele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prima vedere, de la „ruși”, așa cum sunt multe sate în Moldova, ci păstrează numele boierilor Rosetti cu care răzeșii din Fruntești s-au judecat. Ruseștii, alcătuit de familii din Fruntești, este cătunul de lângă hotarul moșiei Filipeni a boierilor Rosetti, care aveau velniță (cazan de rachiu) chiar la hotar, folosind apa unei fântâni de suprafață de pe proporietatea familiei Boghiu. în Rusești s-a stabilit o ramură a familiei Oprișan, care avea rude în Oțelești, familia Bocăneală, iar proprietăți a avut și familia preotului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
exploatare a forței de muncă din agricultură (numai capul familiei era scos la muncă, la clăci, nici femeia, nici copiii trecuți de 18 ani nu erau scoși la robot) s-ar datora introducerii sistemului arendășiei și fabricării rachiului, horincii, în velnițe („fabrici” de spirt). Și arendașii și fabricanții de horincă erau, după cum se spune, evrei, veniți din Galiția, după ocuparea acestei părți din Polonia de către Imperiul Austriac. Dacă sistemul arendășiei, ca modalitate de exploatare a moșiilor prin intermediar, apare în a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ocuparea acestei părți din Polonia de către Imperiul Austriac. Dacă sistemul arendășiei, ca modalitate de exploatare a moșiilor prin intermediar, apare în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fabricarea rachiului e mult mai veche, deoarece numai în 1776 numărul velnițelor era de pe întreaga Moldovă; în 1804 erau „800 de căldări de velnițe”. Alcoolul era fabricat din cereale, ceea ce a însemnat creșterea suprafețelor cultivate cu cereale. Producerea alcoolului a fost interzisă în 1783, dar a fost reluată în 1814, printr-o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
modalitate de exploatare a moșiilor prin intermediar, apare în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fabricarea rachiului e mult mai veche, deoarece numai în 1776 numărul velnițelor era de pe întreaga Moldovă; în 1804 erau „800 de căldări de velnițe”. Alcoolul era fabricat din cereale, ceea ce a însemnat creșterea suprafețelor cultivate cu cereale. Producerea alcoolului a fost interzisă în 1783, dar a fost reluată în 1814, printr-o măsură luată de Obșteasca Adunare. În hotarul moșiei Filipeni a funcționat o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Alcoolul era fabricat din cereale, ceea ce a însemnat creșterea suprafețelor cultivate cu cereale. Producerea alcoolului a fost interzisă în 1783, dar a fost reluată în 1814, printr-o măsură luată de Obșteasca Adunare. În hotarul moșiei Filipeni a funcționat o velniță a boierilor Rosetti, amintirea acestei distilării de alcool fiind păstrată în toponimul „La Velniță”. șăranii clăcași nu aveau dreptul de cârciumă, de moară, de vânat și pescuit, acestea fiind drepturi cedate de domnie boierilor și mănăstirilor. Creșterea producției de cereale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alcoolului a fost interzisă în 1783, dar a fost reluată în 1814, printr-o măsură luată de Obșteasca Adunare. În hotarul moșiei Filipeni a funcționat o velniță a boierilor Rosetti, amintirea acestei distilării de alcool fiind păstrată în toponimul „La Velniță”. șăranii clăcași nu aveau dreptul de cârciumă, de moară, de vânat și pescuit, acestea fiind drepturi cedate de domnie boierilor și mănăstirilor. Creșterea producției de cereale a stimulat fabricarea alcoolului și consumul în lumea satelor. Un portret făcut țăranului clăcaș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întru-însul simțul dreptății omenești ÎDeprins să-și vad dreptatea, oricât de mare și netăgăduită, totdeauna nesocotită, față de samavolnicia sau de trecerea celui mare, el deveni bănuitor, neîncrezător și prefăcut. Iar când evreii veniți din Polonia învățară pe boieri să clădească velnițe și să facă horincă, rănimea începu să caute întru-însul o mângâiere la durerile ei.” Deschiderea pieței externe după pacea de la Adrianopol din 1829, Turcia fiind silită să renunțe la monopolul comerțului asupra șărilor Române, a însemnat o creștere a suprafețelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și râpi improprii pentru culturi din Tureatca 6. 2 ha - moara cu locul ei de la Știubiana 7. 4 ha - coșarele și brutăria de la Știubiana 8. 6 ha - pornituri cu tufărișuri de la Cocolie 9. 6 ha - grădinile de zarzavat de la Dealul Velniței și Salcea 10. 8 ha - drumuri 11. 5 ha - pâraie Total: 62,75 ha B. Terenuri supuse exproprierii 1. 655 ha teren arabil 2. 10 ha fâna Total: 665 ha Suprafața declarată expropriată, conform scării de expropriere, a fost de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
5. Locul numit Hălmaciu, situat în dreapta pârâului Dunavăț și la nord-nordvest de drumul ce merge de la Gura Știubienii spre Rusești și Slobozia, până la pădurea Hălmaciu, excluzând șesul și fânețele care rămân proprietarului. 6. Partea de sud a locului numit Dealul Velniței, mărginit cu pădurea Hălmaciu la răsărit, cu proprietățile locuitorilor din Fruntești la sud și cu proprietățile moștenitorilor defunctei Eufrosina Rosetti. 7. Locul numit Runcul, începând dinspre nord, din hotarul răzeșilor din Botești (Dealul Mare) și Mărăști și mergând spre sud
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1772), de negustori străini în jurul anului 1756. Cum monopolul producerii și desfacerii băuturilor alcoolice îl aveau proprietarii moșiilor - boieri și mănăstiri - aceștia au întrevăzut posibilitățile de câștig de pe urma transformării cerealelor în alcool și au înființat „fabrici” de distilare numite velnițe. Industria alcoolului absorbea întreaga producție de cereale, încât a fost nevoie de intervenția domniei și a Porții Otomane. Fabricarea alcoolului era cunoscută românilor din Moldova cu mult timp înainte de a se fi adusă procedeul alcoolului din Galiția (horilca). Pe la 1670
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cereale, încât a fost nevoie de intervenția domniei și a Porții Otomane. Fabricarea alcoolului era cunoscută românilor din Moldova cu mult timp înainte de a se fi adusă procedeul alcoolului din Galiția (horilca). Pe la 1670, Duca Vodă scutește de camătă o velniță a mănăstirii Trei Ierarhi din Iași și dă drept călugărilor să instaleze și alte căldări de fiert borhotul. O velniță au avut și boierii Rosetti din Filipeni, iar rachiul obținut era vândut țăranilor din comună, în special pentru țăranii clăcași
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mult timp înainte de a se fi adusă procedeul alcoolului din Galiția (horilca). Pe la 1670, Duca Vodă scutește de camătă o velniță a mănăstirii Trei Ierarhi din Iași și dă drept călugărilor să instaleze și alte căldări de fiert borhotul. O velniță au avut și boierii Rosetti din Filipeni, iar rachiul obținut era vândut țăranilor din comună, în special pentru țăranii clăcași din Slobozia, Lunca și pentru țiganii robi, mai puțin pentru Fruntești, unde răzeșii își preparau singuri băutura. Cu siguranță că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zarzavaturi. În Slobozia se păstrează toponimul „După Vie”, după un deal expusă la soare, unde, pe vremuri bune, creștea vița autohtonă. Cei din Fruntești și-au concentrat viile - diferite soiuri hibride - pe panta dealului care vine spre locul numit „La Velniță”, unde, cât timp a fost C.A.P.-ul, s-au plantat 33 de hectare de viță nobilă, altoită. La această vie au lucrat pe bani puțini, în căldură și cu vermorelul în spate, cu apă rece și piatră vânătă, mulți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
funcționa pe la 1900, din moment ce au apucat-o cei care aveau în 1975, 65-70 de ani.52 Moara cu cai era în fața lui Cojocaru, peste pârâu, pe imaș, având ca proprietar pe unul Ion Borcea. Tot acolo, pe imaș, a funcționat velnița lui Cojocaru (un cazan de făcut rachiu). Moara avea o roată mare dințată și deasupra roții era fixată o oiște de care erau legați caii care mergeau de jur împrejur, ca la arie. Un angrenaj de roți ajungea să învârtă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proprietarilor venituri însemnate. Cele mai mari venituri erau obținute din desfacerea băuturilor, la hanuri și crâșme. Locul ca și venitul obținut din arendarea desfacerii băuturilor se numea bezmen. Boierii Rosetti din Filipeni obțineau venituri și din crâșma din Lunca, din velnița din hotarul Sloboziei cu Ruseștii. Boierul Rosetti a avut cârciumă și han în Lunca. În 219 centrul satului, pe partea dreaptă a drumului ce ducea la Runc. Rosetti, prin anul 1879, și-a ridicat han, pune vânzător la han pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]