300 matches
-
soliditate și extensiune metaforică: „rămâne pe-afară/ nașterea pâinii,/ trudesc anotimpuri/ iar îngeri pufoși/ sustrag oxigenul/ din pulsul țărânii/ și-mi lasă în sânge cărbuni făinoși”. Inspirația se dezvoltă pînă la capăt, ea nu este ucisă în muguri, prin invazia verbalizării, precum practică majoritatea poeților. Stilul în care scrie, echilibrat prin definiție, se găsește în situația în care se găsesc atomii față de procedeele chimice: oricît de compleți chimic, structura lor nu poate fi alterată pe nicio cale chimică. Contribuția limbajului la
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Carmen_tania_grigore_pulsul_taranii_.html [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
fizică de exemplu, pentru explicarea unor fenomene ale materiei, se operează cu ipoteza atomilor; și poeta reliefează și atribuie însușiri poetice, precum soliditate și extensiune metaforică:. Inspirația se dezvoltă pînă la capăt, ea nu este ucisă în muguri, prin invazia verbalizării, precum practică majoritatea poeților. Stilul în care scrie, echilibrat prin definiție, se găsește în situația în care se găsesc atomii față de procedeele chimice: oricît de compleți chimic, structura lor nu poate fi alterată pe nicio cale chimică. Contribuția limbajului la
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Carmen_tania_grigore_pulsul_taranii_.html [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
este trimisă și nu în momentul pe care il considerăm disperat. În rest, adaptabilitatea se definește că tip de inteligență, iar cunoașterea că forma a experienței. Obișnuință devine, în cele din urmă, o umbră, puterea se transformă în pace și verbalizarea încetează. Înlăuntrul lucrurilor, dincolo de experiență cuantică, se prefigurează ultimul tărâm al fericirii. Pentru că ceasul se transformase în micul computer-telefon de la capul patului, sunetul părea mai mult provenit din filmul vizionat cu o seară înainte, decat dojenitor deșteptător al rutinei zilnice
ULTIMUL TARAM AL FERICIRII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ultimul_taram_al_fericirii.html [Corola-blog/BlogPost/366669_a_367998]
-
cu specificul învățământului în limbile minorităților naționale. Capitolul II Limba și literatura maternă Secțiunea 1 Dispoziții generale Articolul 12 Predarea și învățarea disciplinei Limba și literatura maternă au un rol primordial în formarea personalității elevilor, în păstrarea identității naționale, în verbalizarea unor achiziții științifice, în modul de formare a deprinderilor și abilităților de comunicare orale și scrise. Articolul 13 În perioada școlarizării, pe tot parcursul învățământului preuniversitar, disciplina Limba și literatura maternă se studiază, la grupele/clasele/unitățile de învățământ cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244901_a_246230]
-
de categoria socială a oamenilor străzii, realizând douăzeci și șase de interviuri semistructurate cu subiecți cu vârsta cuprinsă între douăzeci și șaizeci și nouă de ani. Dintre ele a selectat cincisprezece interviuri, care formează corpusul volumului de față. Capacitatea de verbalizare a persoanelor intervievate și dispoziția lor de a comunica, de a-și împărtăși experiențele au constituit criterii implicite de selecție a interviurilor. Carte apărută recent la Editura MartoraMuzeului Țăranului Român, poate fi achiziționată de la standul muzeului. Bijuteriile Kabbalah și Lumina
Lansări de carte la Gaudeamus în weekend by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104215_a_105507]
-
ar dobândi această nouă formă: "este utilizator, în sensul prezentei metodologii, orice persoană fizică autorizată sau persoană juridică ce utilizează operele muzicale ca tonuri de apel pentru telefoanele mobile". Pe lângă faptul că o atare formulare ar fi una supărătoare prin verbalizarea sa datorită conținutului repetitiv, s-ar ajunge într-un mod neîngăduit de rigorile unei definiții, de se a se explicita o noțiune prin ea însăși, chiar dacă apelându-se la diversele sale valențe morfologice. Pe de altă parte, câtă vreme însăși
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181583_a_182912]
-
cu specificul învățământului în limbile minorităților naționale. Capitolul II Limba și literatura maternă Secțiunea 1 Dispoziții generale Articolul 12 Predarea și învățarea disciplinei Limba și literatura maternă au un rol primordial în formarea personalității elevilor, în păstrarea identității naționale, în verbalizarea unor achiziții științifice, în modul de formare a deprinderilor și abilităților de comunicare orale și scrise. Articolul 13 În perioada școlarizării, pe tot parcursul învățământului preuniversitar, disciplina Limba și literatura maternă se studiază, la grupele/clasele/unitățile de învățământ cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244900_a_246229]
-
însă "evaluarea non-categorială" (care este starea inițială; ce probleme sunt?) și "conceptualizarea non-categorială" (cum s-au dezvoltat aceste probleme) sunt componente importante ale demersului terapeutic. Psihanaliza a fost prima formă de psihoterapie cunoscută. Psihanaliza se distinge prin faptul că încurajează verbalizarea gândurilor pacienților, incluzând asociațiile libere, fanteziile și visele din care analistul interpretează natura conflictelor inconștiente care produc simptomele pacienților. Psihoterapia cognitiv-comportamentală caută prin diverse metode să identifice și să modifice cognițiile maladaptative, credințele și comportamentele cu scopul de a influența
Psihoterapie () [Corola-website/Science/303839_a_305168]
-
fiind că sunt priviți, au altă atitudine, iar noi poate trebuie să integrăm această atitudine, pentru că n-o să putem să facem ceva voyeurist. Cei care vin la ateliere au chestia asta de a transmite povestea. Cu siguranță dacă trauma scapă verbalizării, mult din ce spun este ceea ce aud despre povestea lor. Aproape teoretic. Cu un discurs pe care îl împrumută. Poate pentru că de multe ori li se cere să vorbească. Dar ei au și ei poveștile lor, care, printr-un ocol
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
jurnaliștilor care filmau și fotografiau, spunându-ni-se că trebuie să formulam o cerere scrisă la care managementul băncii ne va răspunde zilele următoare, dar momentan nu putem plasa muncitorul în vitrina. Reacțiile erau de mirare, stupefacție și neîncredere, desi verbalizarea era timidă la văzul presei. Dialogul era absurd, desi politicos, si se baza pe ceva de genul: „Putem plasa un muncitor în vitrina alături de reclame cu clienți fericiți și branduri?”, „Vai, dar nu avem destul spațiu”. La a treia încercare
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
însoțește aceste imagini) și o ritmicitate, o organizare a sunetului în melodie care, devenind fondul sonor pe care se manifestă lumea aceasta, singura tangibilă, a suprafețelor, a aparențelor exhibate, se pierde uneori în surdină sau se împletește cu vocea, cu verbalizarea care nu se produce decât în acest spațiu al contactului dintre suprafețe. Încercând să pătrundă în cadrul natural, ca fiind conceput drept cel mai apropiat de o existență genuină, nemachiată, urmărind și fotografiind două persoane descoperite întâmplător, iar apoi una singură
Împușcătura (film) () [Corola-website/Science/302895_a_304224]
-
trebuință, un motiv, un interes, o emoție etc. Imaginea mintală dispune de atributul vizualizării. În plan mintal se elaborează o imagine cu atribute vizuale, chiar dacă la origine informația nu a fost obținută pe canal vizual. Imaginea mintală dispune de atributul verbalizării. Prin cuvânt se denumește obiectul reprezentării sau se poate declanșa o imagine mintală. Cuvântul are și un rol reglator, de coordonare a imaginilor mintale.
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
vitraliul), dar nu trebuie totuși să trecem cu vederea faptul că, din considerente ce țin probabil de avantajele simplificării teoretice, poeticianul concepe limbajul uzual ca pe o pură virtualitate, ca pe un de grad retoric zero al gândirii și al verbalizării, inexistent în realitate. Discursul transparent, potențial, ar fi, așadar, acela care permite ca semnificația să fie vizibilă, fără a servi la altceva decât la a se face înțeles, spre deosebire de cel opac, „atât de bine acoperit de desene și figuri încât
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și Într-o primă aproximare, ne vom ocupa aici de descrierea versantului abrupt al practicilor cărora le dau naștere prejudecățile și stereotipurile, noțiuni abordate și ele În lucrarea de față. Însă raționalitate nu există În acest domeniu. Discriminarea poate preceda verbalizarea unei prejudecăți. Uneori, ea poate să nu se bazeze pe nici o legitimare: persecuțiile și violența au drept caracteristică faptul că se derulează Într-o ceață de justificări sau Într-un spațiu intermediar Între social și moral, foarte bine ilustrat de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
conform unui sondaj din 1989, Québec (Bourhis și Gagnon, 1992, p. 721). Acest stereotip, deși pozitiv, este, din cauza caracterului său aproximativ, o sursă potențială de conflict În situațiile de interacțiune cotidiană. Richard Bourhis și André Gagnon insistă asupra ideii că verbalizarea unui stereotip se sprijină, În parte, pe indici și practici sociale care tind să-i ofere o confirmare parțială. Asiaticii din ancheta efectuată În 1989 primiseră o evaluare pozitivă, În special pentru că aveau o mai bună medie de reușită școlară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
comunicare în cadrul grupului, deprinderi de relaționare și de lucru în grup, deprinderi de comportare civilizată. Aceste scopuri /obiective sunt atinse prin antrenarea elevilor în jocuri de rol cu tematică diversă: ,, CÂND SE ÎNTÂMPLĂ?” Observație: Acest joc se poate realiza urmărind verbalizarea de către elevi a unor aspecte privind: momentele zilei (dimineața, prânz, seara), zilele săptămânii, aspecte temporale (ieri, azi, mâine, poimâine etc). Scop: Fixarea reprezentărilor de timp - dimineață, prânz, seara - prin legare de acțiuni reprezentative, cotidiene: exersarea deprinderilor de exprimare corectă în
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
patru aspecte pe care profesorul trebuie să le aibă în vedere. Acestea sunt: - alcătuirea schemelor dramatice (scenariile); - alegerea rolurilor care trebuie interpretate și care pot fi individuale sau de grup; - stabilirea mijloacelor de exprimare a mesajelor: mimico-gesticular, pantomima, demonstrația profesorului, verbalizarea etc.; - procurarea sau alcătuirea, de către profesor sau chiar de către elevi a recuzitei: decorul, mijloacele, materiale necesare jocului dramatic, folosirea măștilor, a unor povestitori, a muzicii, a dansului, a luminilor, a costumelor etc. Copiii și tinerii deficienți de auz manifestă o
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
jocul dramatic, lucru constatat mai ales cu prilejul serbărilor școlare. In timp ce jocul epic este bazat pe gest, jocul dramatic poate fi un amestec de amintiri, experiențe, fantezii, improvizații și poate fi folosit atât cu ajutorul mimico-gesticulației cât și prin verbalizare, fapt ce-i conferă un atu în plus spre a fi folosit pentru sprijinirea activității de demutizare. Printre tehnicile de realizare a jocului dramatic, mai potrivite pentru cazul deficienților de auz sunt jocul de rol și improvizația spontană, pe teme
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
cărora gândirea umană își obține împlinirile?” (apud Cerghit, 1997, p. 148). Tipologia lecturii este structurată pe mai multe criterii: 1. După ritmul parcurgerii se disting: lectura lentă, silențioasă, de profunzime, și lectura rapidă care utilizează tehnica disocierii mișcării ochiului de verbalizare interioară. 2. După modul de desfășurare a lecturii putem numi: lecturile critice, care - așa cum observa J. Bruner - îl ajută pe cititor să meargă dincolo de materialul la care se face referire explicită; lecturile paralele - de comparație, evidențiind similitudini între textele parcurse
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fie ascultate, dar nu au niciodată timp să asculte la rândul lor; preocupate de ceea ce gândesc, ele vor monopoliza discuția (atunci când în această categorie se vor înscrie și unii dintre profesori, vor dori să fie ei cei care dețin monopolul verbalizării în majoritatea momentelor din clasă, fără a lăsa elevii/studenții să se exprime, iar când aceștia o fac, ei îi întrerup; pericolul unei asemenea situații este acela că profesorii, în calitate de astfel de ascultători, dețin în mod real puterea legitimă despre
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
perspectiva expectațiilor comportamentale. Modelul sugerează că orice comportament relevant se poate înscrie pe o curbă care să cuprindă măsura în care individul este aprobat sau dezaprobat de grup. Astfel, la începutul existenței unui grup, persoanele cu un nivel mediu de verbalizare pot să primească aprobarea grupului, iar persoanele care dovedesc un comportament extrem (vorbesc prea puțin sau prea mult) vor primi dezaprobări din partea grupului. Cu trecerea timpului însă, sunt posibile anumite schimbări. Pentru început, presiunea spre un comportament ideal/model crește
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
anumită logică. În momentul în care acestea vor fi așezate pe podea, cel care învață va trebui să pășească pe ele în ordinea indicată de săgeți și să explice informațiile pe care calcă. Figura 45. Harta kinestezică O astfel de verbalizare sprijină învățarea de natură kinestezică. Desigur că există și alte modalități de vizualizare a relațiilor între conținuturile de învățare. Harta de tip „pânză de păianjen” (spider map) pornește de la ideea situării în centru a temei (ori a conceptului central), ideile
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
hârtie; liderul va strânge aceste idei la finalul exercițiului și apoi le va organiza și prezenta grupului; acest tip de brainstorming elimină inhibiția rezultată din exprimarea liberă (în timpul căreia, spre exemplu, cineva care posedă o creativitate și o putere de verbalizare sporite îi poate demotiva pemembrii mai lenți sau mai timizi ai grupului), dar, concomitent, se pierde chiar fenomenul de contagiune a ideilor în grup, fenomen care este unul dintre avantajele importante ale metodei; - de aceea, propunem o metodă mixtă, care
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o serie de intuiții, ipoteze produse în prima fază, dar neglijate pe considerentul că nu slujesc rezolvării problemei. Prelucrările inconștiente ale acestor intuiții considerate produse laterale ale gândirii duc la soluția corectă, care apare brusc în câmpul conștiinței. C) Faza verbalizării rezolvării intuitive - constă în exprimarea discursivă, verbală, a soluției obținute. D) Faza formalizării rezolvării reale - constă în exprimarea logico-matematică a soluției obținute și a procedurii rezolutive corespunzătoare. Ponomariov face observația că succesiunea acestor faze nu este identică la toți subiecții
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
foarte diferențiat de la o persoană la alta, datorită aportului cultural diferit al fiecăreia. Totuși școala - și aici este contribuția sa evident pozitivă - este cea care oferă copiilor corpuri de cunoștințe ale căror rigori îi învață să nu se limiteze la verbalizarea facilă și banală, ci să interiorizeze faptul că descoperirea autentică implică o măsură considerabilă de reflecție și apreciere critică. Mai mult, pentru cei care vădesc o vocație precoce pentru descoperiri originale în domenii esențiale, este probabil să se afle cei
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]