109 matches
-
marcată în unele piese din primul ciclu al volumului de o cenzură cerebrală care parodiază emoția din teama de a nu se exhiba prea mult, din teama de sentimentalism: „iar tu femeie cu sâni de-ntuneric chicoteai înfundat în/amiaza vernală din când în când/te mai acompania scârțâitul/ușii stricate a liftului oprit de decenii/la subsol.” (Sfâșiat între două ceruri, p.6). Trecerea bruscă de la sublim la grotesc și sarcasm este șocantă în unele versuri ca acelea din Poem
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
anticipație, gândurile -, chiar următoarea poemă, Sonetul VII, debutează cu versul-titlu: ,,Sonete nu rostesc decât în șoaptă’’, după care continuă în ritm de Niagară asurzitoare: ,,(...) Noptatice fantasme siderale:/ Corăbii, revoluții, catedrale,/ Striviri de chiparoși cu fructa coaptă!// Cuvintele îmi sunt oștiri vernale./ Zidirile luminii mă așteaptă./ Topiri vuinde brațele îndreaptă:/ Refac doiniri de jad, monumentale!// Ah, nu mă lasă gloria-mi regală/ Și nici nu vreau să dau azi socoteală/ Spre a-nlumi nimicul o himeră!// Ecvestre ploi? Fiorul, pururi rece,/ Eternitatea Clipei
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
rece,/ Eternitatea Clipei va întrece/ Această plăsmuire efemeră...’’. Cu trei semne de exclamare și unul de întrebare în numai 14 versuri, sub galopul ploilor ecvestre și, mai ales, când fiorul este pururi rece -, pare normal să fim asediați de ,,oștiri vernale’’, ,,doiniri de jad (n.n. superb!), monumentale!’’ (n.n. hm! asta schimbă macazul), culminând cu ,,gloria regală’’ a trubadurului, îmbrăcat, parcă, în armură din argint aurit, dar, vai!, îndelung clinchetitoare. Peste încă un pas (Te plângi mereu că-i mută! Las-o
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
răzvrătit m-a priponit cu horoscoape osile sufeream oprimați de cruzimea razelor orbitoare ce trasau linii de karme pe nisip cu soarele jucând în sextile ne iroseam în conjuncții fatale eram cantonați în antile navigam pe corăbii astrale cu punctul vernal răsturnat dictate de Psyche ne demarcau iubirea cu picături azure de perle aquamarine ne târau meduzele -n buze ventuze printre corali și ne legănau visele adunate pe-o salbă de curcubeie înșitate în palatele lui Neptun îmbrățișându-se cu Venere
FANTEZII ESTIVE PE TEME ASTRALE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1471035401.html [Corola-blog/BlogPost/366305_a_367634]
-
de vise/ Se dăruie( ... ) “.( Bună dimineața). E multă imaginație în lirica Ionelei Flood , înțeleasă ca un joc jovial, și această înscenare delicată și grațioasă se răsfrânge chiar asupra tehnicii poetice: ritm ludic, miniaturism, atunci când închipuirea poetei nu explodează în viziuni vernale, îndulcite de efuziuni sentimentale:” Picură dragoste/ din gândul tău “.( Mutual). Ionela Flood este o poetă sensibilă, melancolia pare a fi punctual cel mai de sus al atitudinii lirice. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Ionela Flood-Tranziții / Al Florin Țene : Confluențe Literare
IONELA FLOOD-TRANZIŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ionela_flood_tranzitii_al_florin_tene_1349687830.html [Corola-blog/BlogPost/364908_a_366237]
-
Ale fluviilor cu lichidul diluat / În lumină în amestec de nălucire poetică.” (Victor Ghe. Stan - „În sunetul nisipului”) În poezia lui THEODOR RĂPAN, foșnetul cuvintelor evocă vastele ipostaze ale simțirilor omenești, cuprinzând cu închipuirea armonia lumii: „Cuvintele îmi sunt oștiri vernale, / Zidirile luminii mă așteaptă, / Topiri vuinde brațele îndreaptă: / Refac doiniri de jad, monumentale!” (Theodor Răpan - „Sonetul VII”) Trecerea timpului este semnul din care poeta TITINA NICA ȚENE extrage puterea-i secretă. De fapt, sufletul rătăcit rezumă fericirea de a contempla
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399208006.html [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
Ale fluviilor cu lichidul diluat / În lumină în amestec de nălucire poetică.” (Victor Gh. Stan - „În sunetul nisipului”) În poezia lui THEODOR RĂPAN, foșnetul cuvintelor evocă vastele ipostaze ale simțirilor omenești, cuprinzând cu închipuirea armonia lumii: „Cuvintele îmi sunt oștiri vernale, / Zidirile luminii mă așteaptă, / Topiri vuinde brațele îndreaptă: / Refac doiniri de jad, monumentale!” (Theodor Răpan - „Sonetul VII”) Trecerea timpului este semnul din care poeta TITINA NICA ȚENE extrage puterea-i secretă. De fapt, sufletul rătăcit rezumă fericirea de a contempla
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
cădelnițând Pământul orbital în dansuri nupțiale; ești gura cerului fierbinte prin care bolta rostește poezii, de mii de doruri aprig sărutată, de mii de barzi mereu cântată... Ești primul astru vizitat de noi, ce te-ai sfințit sub pași omenești! Vernale nopți, poeme de-ntuneric, cuprinse-s de lumina clopotului tău, închise-n cupa florilor de vară... Selenă dulce, crăiasă mândră-a nopții, ne-arați aceeași față în creșteri și descreșteri, ne și în echilibru viața pe pământ, ne scalzi în
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1496113544.html [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0. Al doilea echinocțiu al anului este
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0. Al doilea echinocțiu al anului este momentul când
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0. Al doilea echinocțiu al anului este
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0. Al doilea echinocțiu al anului este momentul când
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
de doruri aprinse îmi picuri șoptinde sonete. Trezește mirifica iarnă simțire ce-n vraja-i ne prinde, omături pornite să cearnă cu pacea din sfinte colinde. Iubește-mi trăirea-n escală pe-a ploii tulpină stelară! Iubește-mă-n toamna vernală și-n roua răcorii de vară. FEMEIE, FLOARE DE CAIS Licăriri seducătoare, gust de miere adunând, Opalină zeitate pe-anotimpuri lăcrimând; Tu, făptură diafană, dalbă floare de cais, În livada vieții mele, ești poema ce n-am scris. Parfumatele ocheade
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poeme_sculptate_in_verde_georgeta_mus_cezarina_adamescu_1334063209.html [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
ți-am scris. FLOARE DE MĂR Am fost parte din copacul ce a luptat pentru a supraviețui în gerul iernii; Am fost un mugure firav tremurând pe o creangă de măr; Am devenit, apoi, un boboc roziu îmbăiat în ploaia vernală; Acum, sunt o apariție suavă: mi-am prins diafane petale alb-roz, discret parfumate, m-am oglindit îndelung în raza de soare și, cu emoție, mă pregătesc pentru balul culorilor ce stă să înceapă în grădină. Bucuria m-a fardat în
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poeme_sculptate_in_verde_georgeta_mus_cezarina_adamescu_1334063209.html [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
au remarcat că topica în presupusul Ikhthys nu este cea mai obișnuită pentru limba greacă. 2. În jurul anului 200 Tertulian formulează ideea că imaginea peștelui trebuie interpretată în legătură cu ritualul creștin al botezului în apă. 3. După o altă opinie, punctul vernal a intrat în zodia Peștilor (cca. 100 p Ch.). În ciuda acestor încercări de explicare, originea simbolului pește constituie până azi o enigmă, ceea ce ne-a îndemnat să căutăm o tâlcuire prin fenomenul amfibologiei intenționale des întâlnit în legătură cu istoria scrierii. Se
SIMBOLURI SI ENIGME CRESTINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1401093819.html [Corola-blog/BlogPost/341567_a_342896]
-
Acasa > Impact > Istorisire > SEMNE DE PRIMĂVARĂ - GRUPAJ LIRIC VERNAL Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015 Toate Articolele Autorului Și tu-mi ceri iar să te cer... Vremea-i rea și nu-i a bună... Până vin căldurile, Când mai scad facturile, Grijile se
GRUPAJ LIRIC VERNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1427204030.html [Corola-blog/BlogPost/357717_a_359046]
-
gurilor, Cum se fâțâie cu fițe, Sigure pe nurii lor. Viața azi la viață cheamă, La extaz, plimbări și sport. Dacă mor, nu mai mi-e teamă, Iarna n-aș muri nici... mort. Referință Bibliografică: Semne de primăvară - grupaj liric vernal / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1544, Anul V, 24 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
GRUPAJ LIRIC VERNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1427204030.html [Corola-blog/BlogPost/357717_a_359046]
-
devenit strâmt, invadând prima bandă a carosabilului. Un infernal țiuit de claxoane grăbite încerca s-avertizeze pe infractori. Dar în zadar! Aceștia îngroșau grupul dornic să intre-n posesia tainei ascunse. Dinspre centrul insolitei întruniri se-nălțau spre cerul dimineții vernale când și când luciri argintoase care se-adăugau grozav de atractiv atmosferei însorite. -Ce să fie, Sandule, tumultul ăsta? interogă mai mult retoric Gabi realizând totuși în sine că nici întrebatul n-ar fi avut habar. Ce să se fi
MIRAZA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1464501738.html [Corola-blog/BlogPost/385146_a_386475]
-
Hristos a fost, la origine, un obicei de sacrificare a mielului. Cine vrea să afle cum se zice „Paște“ în diferite limbi poate scrie Easter, Wiktionary. Paștele anglo-saxon Easter e în relație cu Eastre, numele unei zeițe sărbătorite la echinocțiul vernal, rușii spun voskresenie „înviere“, ungurii zic husvet unde hus înseamnă „carne“ deci „liber la consumul cărnii“, iar cea mai mare minoritate din România numește Paștele patradi, care nu se găsește în alte idiomuri indiene, dar se apropie de patră „frunze
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402907983.html [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° și 27' . La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină - la data respectivă - egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile României, pentru care poate fi considerată valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și
GOOGLE. Echinocțiul de primăvară, marcat printr-un logo special by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102219_a_103511]
-
pe care THEODOR RĂPAN o admite: Gloria prin Cuvânt („Ah, nu mă lasă gloria-mi regală/Și nici nu vreau să dau azi socoteală/ Spre a-nlumi nimicul, o himeră!”) - Logos-ul este singura Armă/Armată Celestă („Cuvintele îmi sunt oștiri vernale,/ Zidirile luminii mă așteaptă,/Topiri vuinde brațele îndreaptă:/ Refac doiniri de jad, monumentale!”), prin care merită și chiar trebuie să fie cucerite Lumea și Iubirea. Din nou, două complementarități semantice, la THEODOR RĂPAN! Iubirea fiind echivalentul semantic-demiurgic al Armoniei Cosmice
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_botez_soteriologia_iu_adrian_botez_1389861602.html [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă. Cele două puncte de pe ecliptica în care se află Soarele în momentul echinocțiului se numesc puncte echinocțiale, fiind denumite punctul vernal și, respectiv, punctul autumnal. ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeași dată deoarece anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare
Echinocțiul de primăvară. Ce NU este bine să faci pe 21 martie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101303_a_102595]
-
martie, cănd longitudinea astronomica a acestuia revine la valoarea de zero grade. La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australa a sferei cerești în cea boreala. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această
Echinocțiul de primăvară. Ce NU este bine să faci pe 21 martie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101303_a_102595]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > TRISTEȚI VERNALE - GRUPAJ LIRIC Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1165 din 10 martie 2014 Toate Articolele Autorului Trece ca o lună rece Trece ca o umbră, ca o Brumă rece, ca un zvon, Ca o urmă ce-ar lăsa-o
GRUPAJ LIRIC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Tristeti_verale_grupaj_liri_romeo_tarhon_1394450274.html [Corola-blog/BlogPost/353657_a_354986]
-
fost vremi ce nu dor, Nu doar că plouă maladiv Și ceru-i ca de fludor.... Sunt trist, confuz, labil, fatal Cum n-am fost timpuri fluvii... Nu doar că plouă-atemporal, Ci că tu, Înger, nu vii... Referință Bibliografică: Tristeți vernale - grupaj liric / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1165, Anul IV, 10 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
GRUPAJ LIRIC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Tristeti_verale_grupaj_liri_romeo_tarhon_1394450274.html [Corola-blog/BlogPost/353657_a_354986]