86 matches
-
Ursu Nicola), acuzat ca instigator dar, n-a putut fi prins. Starea de frământări continuă chiar și după recomandarea făcută de Iosif al II lea cu ocazia vizitei făcută în Transilvania la 28 mai 17836, să apere iobagii „contra tuturor vexațiunilor darurile de pământ”. Cu toate acestea abuzurile nobilimii au continuat, înregistrându-se 500 plângeri verbale și 180 scrise în limba română și latină. În astă vreme Horia și Cloșca mai bat câteva drumuri pentru dreptate, la Viena. În ultima audiență
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
Asemenea cereri noi ca și sporirea sensibilă a prețului otaștinei 683 contribuiau la agravarea situației materiale a țărănimii. În același timp, proprietarii și mai ales arendașii pentru a putea realiza asemenea majorări se dedeau la o serie de abuzuri și vexațiuni care nemulțumeau țărănimea. Ei făceau greutăți la măsuratul prunelor sau vinului procedând în unele cazuri, precum la Cacoți, la măsurarea prunelor după ce acestea erau puse în vase684 sau îi obligau, cum se întâmpla la Brănești și Ionești în perioada 1834-1837
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
face și pe aceasta, căci eu bine știu că nu avem aici ‹‹cetate stătătoare›› și că patria noastră adevărată și definitivă este sus în ceruri, unde Domnul S-a înălțat cu mărire, înaintemergător pentru noi făcându-Se. Mai presus de vexațiuni și frământări, rămâne conștiința mea creștină, consecventă cu ea însăși și cu înfricoșatele juruințe pe care le-am făcut în fața altarului acum 15 ani, când la Praznicul de lumină al Rusaliilor am primit darul arhieriei. ...Este mare lucru să fii
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_pr_stelian_gombos_1358255786.html [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
nu sunt în sarcina asiguratorului, daca nu este convenție expresă. Dacă asiguratorul și-a luat asupra-și riscurile de război, fără a le determina precis, el răspunde de pierderile și pagubele intimplate lucrurilor asigurate din cauza ostilităților, represaliilor, opririlor, prinderilor sau vexațiunilor de orice natură din partea vreunui Stat amic sau inamic, de drept sau de fapt, recunoscut sau nerecunoscut, și în general pentru toate faptele și accidentele de război. Articolul 629 Orice schimbare de cale, de călătorie sau de vas, provenind din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
nu sunt în sarcina asiguratorului, daca nu este convenție expresă. Dacă asiguratorul și-a luat asupra-și riscurile de război, fără a le determina precis, el răspunde de pierderile și pagubele intimplate lucrurilor asigurate din cauza ostilităților, represaliilor, opririlor, prinderilor sau vexațiunilor de orice natură din partea vreunui Stat amic sau inamic, de drept sau de fapt, recunoscut sau nerecunoscut, și în general pentru toate faptele și accidentele de război. Articolul 629 Orice schimbare de cale, de călătorie sau de vas, provenind din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138015_a_139344]
-
nu sunt în sarcina asiguratorului, daca nu este convenție expresă. Dacă asiguratorul și-a luat asupra-și riscurile de război, fără a le determina precis, el răspunde de pierderile și pagubele intimplate lucrurilor asigurate din cauza ostilităților, represaliilor, opririlor, prinderilor sau vexațiunilor de orice natură din partea vreunui Stat amic sau inamic, de drept sau de fapt, recunoscut sau nerecunoscut, și în general pentru toate faptele și accidentele de război. Articolul 629 Orice schimbare de cale, de călătorie sau de vas, provenind din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
nu sunt în sarcina asiguratorului, daca nu este convenție expresă. Dacă asiguratorul și-a luat asupra-și riscurile de război, fără a le determina precis, el răspunde de pierderile și pagubele intimplate lucrurilor asigurate din cauza ostilităților, represaliilor, opririlor, prinderilor sau vexațiunilor de orice natură din partea vreunui Stat amic sau inamic, de drept sau de fapt, recunoscut sau nerecunoscut, și în general pentru toate faptele și accidentele de război. Articolul 629 Orice schimbare de cale, de călătorie sau de vas, provenind din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
nu sînt în sarcina asiguratorului, daca nu este convențiune expresă. Dacă asiguratorul și-a luat asupra-și riscurile de război fără a le determina precis, el răspunde de pierderile și pagubele intamplate lucrurilor asigurate din cauza ostilităților, represaliilor, opririlor, prinderilor sau vexațiunilor de orice natură din partea vreunui Stat amic sau inamic, de drept sau de fapt, recunoscut sau nerecunoscut, și în general pentru toate faptele și accidentele de război. Articolul 629 Orice schimbare de cale, de călătorie sau de vas, provenind din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135809_a_137138]
-
nu sînt în sarcina asiguratorului, daca nu este convențiune expresă. Dacă asiguratorul și-a luat asupra-și riscurile de rasboiu fără a le determina precis, el răspunde de pierderile și pagubele intamplate lucrurilor asigurate din cauza ostilităților, represaliilor, opririlor, prinderilor sau vexațiunilor de ori-ce natură din partea vre-unui Stat amic sau inamic, de drept sau de fapt, recunoscut sau nerecunoscut, și în general pentru toate faptele și accidentele de rasboiu. Articolul 629 Ori-ce schimbare de cale, de călătorie sau de vas, provenind din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
nu sunt în sarcina asiguratorului, daca nu este convenție expresă. Dacă asiguratorul și-a luat asupra-și riscurile de război, fără a le determina precis, el răspunde de pierderile și pagubele intimplate lucrurilor asigurate din cauza ostilităților, represaliilor, opririlor, prinderilor sau vexațiunilor de orice natură din partea vreunui Stat amic sau inamic, de drept sau de fapt, recunoscut sau nerecunoscut, și în general pentru toate faptele și accidentele de război. Articolul 629 Orice schimbare de cale, de călătorie sau de vas, provenind din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194053_a_195382]
-
nu sunt în sarcina asiguratorului, daca nu este convenție expresă. Dacă asiguratorul și-a luat asupra-și riscurile de război, fără a le determina precis, el răspunde de pierderile și pagubele intimplate lucrurilor asigurate din cauza ostilităților, represaliilor, opririlor, prinderilor sau vexațiunilor de orice natură din partea vreunui Stat amic sau inamic, de drept sau de fapt, recunoscut sau nerecunoscut, și în general pentru toate faptele și accidentele de război. Articolul 629 Orice schimbare de cale, de călătorie sau de vas, provenind din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
publicație care nu se mărginește să defăimeze, ci să urmărească în egală măsură să instruiască. "Pagini literare" arată că în presa transilvană activau prea puțini ziariști profesioniști, și că slujitorii, cum erau cei mai mulți, puteau fi supuși la tot felul de vexațiuni din partea stăpânirii austro-ungare. Studiile se publică în rubrici speciale, istorie, filologie, filozofie, și evidențiază strădaniile revistei de a le menține în toate numerele, fără însă să reușească. Studiile de istorie sunt semnate de I. Lupaș și publică în primul număr
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
singura excepție. În 1944, datorită intensificării bombardamentelor Aliaților asupra Severinului, din nou, evreilor severineni li se permite să se refugieze în satele învecinate. Scriitoarea Anna Colombo, de origine ebraică, trăind în Severin în perioada războiului, mărturisește în 2005 că în ciuda vexațiunilor îndurate în acei ani, "severinenii nu erau nicidecum răi[5]". Între 1941-1944, în interesul ocrotirii românilor dintre Morava-Timoc și din Banatul sârbesc, se înființeză la Turnu-Severin „Comitetul Timocean” (cu sediul în port), având ca Președinte pe preotul Gheorghe Suveiche (arestat
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
planuri de politică europeană și ne amestecarăm în certele celor mari, fără a pricepe poli- tica lor, urmărită de veacuri cu stăruință de fier și cu mijloace uriașe, cășunîndu-le, de nu primejdii serioase, ceea ce nu sîntem în stare, totuși însă vexațiuni pe cari ei le treceau cu vederea tocmai din cauza atârnării noastre relative. Mai este însă același caz și astăzi? Ca și fiul pierdut din parabola evangheliei, noi ne-am pierdut din calea istoriei noastre adevărate, am cheltuit în mare parte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
regii [î]și dădeau în direcția aceasta silințe demne de o cauză mai bună, toate acestea fără de nici un folos. Lucrul ajunsese atât de departe încît sub Ludovic cel Mare o parte a românilor din Maramureș se lehamitiseră cu totul de vexațiunle continue și, conduși de Dragoș Vodă, ieșiră din țară și fondară principatul Moldovei. E netăgăduit însă că, daca omogeneitatea în limbă, obiceiuri, religie nu s-au putut stabili într-o vreme în care elementul maghiar dispunea de sila deplină, de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acum, întâia oară, este o invitație la respect și o chemare la reflecție și luciditate a lui Pompiliu Marcea (1928-1985) care a fost consiliat greșit în privința profesorului și cărturarului Al. Piru. Iritarea lui Pompiliu Marcea, ieșirile sale violente și alte vexațiuni au rămas pentru Al. Piru mult timp inexplicabile. În anul 1985 avea să afle totul. Era, însă, prea târziu. Istoricul literar și profesorul Al. Piru a lăsat o zguduitoare mărturisire, în acest sens, pe care mi-a încredințat-o și
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
de la Humanitas, a volumului Mozaic istorico-literar. Secolul XX reprezintă cea de-a IV-a ediție a acestei cărți fundamentale în devenirea regretatului critic și istoric literar. O carte care nu numai că l-a impus, după anii de închisoare politică, vexațiuni și absență forțată din spațiul public, ci i-a și completat profilul critic cu dimensiunea istoricului literar. Apărut inițial în 1969, Mozaic istorico-literar avea să fie rapid reeditat, în 1971. Cu această ocazie, Dinu Pillat a operat câteva modificări în
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
a întrebuința împrumuturi pe socoteala contribuabililor, sporindu-le necontenit sarcinele deja destul de grele, și a nu da acestor contribuabili, în schimbul sarcinelor, decât neglijență, insalubritate publică, lucrări de cârpeală sporadică în stradele din centru și, din când în când, și oarecari vexațiuni. Este oare vorba când se fac alegeri comunale să se afirme principii politice, mai ales la noi în țară, unde avem atâta lipsă de spirit pozitiv, de însușiri utile, de inteligență și onestitate administrativă? Intre un primar inteligent, harnic și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
intrigat și a strigat în gura mare că Austria îmblă cu planuri ambițioase prin regiunile acele. În cestiunea Dunării a făcut un zgomot nemaipomenit, ale cărui efecte n-au contenit nici azi. Supușii austro - ungari sunt espuși la orice ocazie vexațiunilor celor mai rele ale autorităților românești, iar în cestiunea dărilor comunale, România au înfrînt pur și simplu drepturile stipulate prin tractatul de comerț. În școli s-au introdus carte cari semnalează pretențiile României asupra unor întinderi mari din teritoriul unguresc
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mare cestiune internațională ca a Dunării, să fi putut dispune de alianțe pe cari monarhia să nu le fi putut paraliza, dar în amănuntele relațiunilor de toate zilele nu poate aștepta asemenea ajutor și, daca e vorba de șicane și vexațiuni, Austro-Ungaria le poate exercita mult mai bine și mai cu greutate decât micul vecin. Că am pierdut din respectul ce ni se cuvine, de la campania Dunării încoace, nu se poate tăgădui și trebuie să se facă ceva pentru restabilirea acestui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e un semn că ungurii nu vor, ci că nu pot să-i maghiarizeze. Voința există. Această voință se sfărâmă de o alta tot atât de puternică, dar nu e mai puțin adevărat că ea există și e un izvor nesecat de vexațiuni zilnice. {EminescuOpXII 318} Ba se introduce cu sila în școli ca obiect obligatoriu limba maghiară, vorbită abia de a treia parte a populației regatului, grea, radical străină de limbele celorlalte naționalități, răpind tinerimii timpul pentru studii mai necesare și mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
etnologică formează un element de rezistență, că întreagă trebuie să aibă conștiința că existența ci națională [î]i este asigurată din partea Apusului, că nicăiri ea nu-și consumă puterile în lupte zilnice pentru mănținerea individualității ei. Daca însă prin zilnice vexațiuni simțul național de dincoace e jignit prin procederile maghiare de dincolo, daca românilor li se pune perspectiva de a alege între a fi maghiari sau slavi, nemți sau slavi, toată lupta devine indiferentă pentru poporul nostru. Nici nemții, nici slavii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cuvânt defectul de căpetenie al țării noastre, răul ei abia capabil de lecuire. Astăzi defectele administrației nu mai sunt un secret public ca înainte, pe care toți îl știau și nimeni nu-l mărturisea: azi foile guvernamentale chiar mărturisesc torturile, vexațiunile, hoțiile la care sunt supuse populațiunile noastre. Pe de altă parte e asemenea dovedit că reaua administrație este un sistem de guvernământ la noi fără de care un numeros partid ca cel roșu n-ar putea exista. Demagogia noastră e flămândă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și anume stipulațiuni curat tecnice, lipsite de orice caracter politic. Dar fiindcă totuși trebuia să se creeze o autoritate, un for, pentru a supraveghea executarea acelor reglemente și anume pentru a apăra în cazuri de litigiu libertatea navigațiunii, îndeosebi în contra vexațiunilor {EminescuOpXII 416} a o seamă de autorități de porturi, Austro-Ungaria a făcut, în anteproiectul său, propunerea de-a forma așa numita Commission mixte, compusă din delegații Austro-Ungariei, Serbiei, României și Bulgariei, care să aibă a supraveghea executarea acelor reglemente. În
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acele ale d-lui Xenopol observă că în multe sate românii, cari au atâta iubire pentru pământul lor, [î]și părăsesc vetrele și ogoarele și iau lumea-n cap spre a scăpa de sarcinele ce apasă asupră-le și de vexațiunile administrației. Tot astfel am prevăzut și în privirea Dobrogei că se vor despopula cafenelele pentru a se implea biurourile administrației de acolo, că inepția și arbitrarul cunoscut al păturei catilinare din societatea noastră va face pe locuitori să-și ia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]