210 matches
-
plantă. N-am pic de simpatie față de ghermani, neo-memorandumiști și alții în căutare de succes pe spinarea eșecului politic al României actuale. (După cum n-am avut niciodată simpatie față de domnitorul Ștefan, care a moștenit o Moldovă mare și a lăsat viitorimii una mică.) Dar ororile din România actuală țin de blestem și de asasinatul pus la cale cu un sânge rece înspăimântător de către cele mai odioase produse ale unui timp istoric aberant. Ce guvern e acela care pentru a se menține
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
Răzbunarea gemenelor”, apreciat de critică drept „un roman al descrierii răului și a crimei ridicate la nivel de politică de stat”, Mariana Cristescu notând, în prefață, că ni se oferă „o carte puternică, frumoasă, necesară, atât prezentului, cât, mai ales, viitorimii”, în timp ce George Roca vede în autor „un promotor cultural și inițiator al școlii „glob modernismului”. În calitate de autoare, de această dată, Mariana Cristescu a avut de „înfruntat” aprecierile critice la adresa volumului său de publicistică „Gustul cenușii”, Editura „Vatra Veche” 2015 (editor
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
chiar vreun turc cu inimă milostivă și, cine știe, sabia de cuvinte a lui Blaga va odihni cândva lângă sabia autentică a lui Ștefan, în palatul Topkapi. Și tot așa, vreo copie la indigo a lui Năstase va descinde, în viitorime, pe malul Bosforului și va readuce, într-un târziu, mulajele din plastic ale fragilelor oase de lebădă ale poetului. Iar românii ce vor veni după noi vor vărsa lacrimi înduioșate în fața mulajelor de plastic așa cum astăzi strămoșii lor se închină
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
acces în lumea politică, unde bătrânei reumatici și băbuțe expirate speră să-și redobândească pe teren vigoarea pentru luptele politice. Dacă talentul lui tenisistic o fi fost singurul argument sau dacă or mai fi fost și altele, ne va spune viitorimea. Una peste alta, ba cu un meci de tenis cedat strategic, ba cu un fursec, ba cu o recepție bine pusă la punct, omul s-a descurcat. Făcea, adică, figură bună, jura pe valorile americanismului cu dezinvoltura cu care jura
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
doi va sosi din văzduhuri o bicicletă zburătoare și se va-mbrăca pe șaua sa cu mine scurt pe doi voi pleca undeva unde nu mă veți mai întîlni vreodată va fi bine va ploua vertical în urma urmelor mele cu viitorime lipsită de viitorimea voastră tămîioasă și laxă scurt pe doi luna va vorbi impecabil în limba românească și în limba franțuzească și în limba brazilor trăsniți de trăsnete pustiitoare și în limba buruienelor de iască scurt pe doi carnea mea
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
din văzduhuri o bicicletă zburătoare și se va-mbrăca pe șaua sa cu mine scurt pe doi voi pleca undeva unde nu mă veți mai întîlni vreodată va fi bine va ploua vertical în urma urmelor mele cu viitorime lipsită de viitorimea voastră tămîioasă și laxă scurt pe doi luna va vorbi impecabil în limba românească și în limba franțuzească și în limba brazilor trăsniți de trăsnete pustiitoare și în limba buruienelor de iască scurt pe doi carnea mea și luciferică și
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
familia și neamul. Zi de zi i se întărea convingerea că munca i-a fost zadarnică și, totuși, trudea din greu să-și finalizeze Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul, operă pe care - scria el - țineam s-o las completă viitorimii. Scârbit de acei care l-au dezamăgit, niciodată însă de viață, îi era lehamite să-i mai întâlnească, deoarece toți erau râvnitori a se împodobi cu titluri mincinoase, trăgând pe turta proprie spuza unor merite pe care niciodată nu le-
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
a lipsit voința politică. Au fost încurajați samsarii, bișnițarii, escrocii și ticăloșii, singurii, de altfel, capabili să adune sumele necesare pentru a pune mâna pe hotelurilor în ruină rămase de pe vremea comunsimului. Singura contribuție de care-și va aduce aminte viitorimea e aceea, grotescă, a lui Agaton, care a încercat să transplanteze mediul mediteranean pe asprele noastre țărmuri. Până la urmă, gestul fostului ministru al Turismului s-a dovedit simbolic: din ce în ce mai mulți români se îndreaptă în clipa de față spre Mediterana, spre
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
scrisori, eram, sunt exact pe dos. Spun și spun și spun și spun (aproape) fără să mă cenzurez. În mlaștina socio-intelectuală de azi, tulbur apele, fac valuri. Or, în apele cu valuri nu cresc nuferi (sentență de tip oriental: las viitorimii plăcerea să o descifreze)." (pp. 146-147). În acest mod tranzitiv, fără generalizări comode și aluzii greu de înțeles, sunt scrise epistolele de la Olănești, diferențiate (stilistic și tematic) și în funcție de cel căruia îi sunt destinate. Scrisorile către ,Cis" sunt mai bârfitoare
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
luptă, i-a înfipt un glonț în piept și eroinei de la Tg. Jiu, slt. Ecaterina Teodoroiu. Au rămas înscrise cu sânge, pe-o filă de istorie, vorbele ei: „Înainte băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine!” Au rămas pildă pentru viitorime și vorbele eroului Costeanu: „Mai am o mână de dat pentru patrie!”. O mână și-o pier duse într-o bătălie anterioară, dar a refuzat să stea la vatră (era avocat în Râmnic și redactorul revistei CINEMA, scoasă în anul
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
lei); Paul Auster - Cartea iluziilor (Ed. Polirom, 198 000 lei); Tania Lovinescu - Crochiuri în peisaj israelian (Ed. Hasefer, 98 100 lei); Radu Pavel Gheo - Fairia - o lume îndepărtată (Ed. Polirom, 139 000 lei); Neculai Moghior - General Gheorghe Mihail: cuvânt pentru viitorime (Ed. Paideia, 163 500 lei); Vintilă Corbul - Căderea Constantinopolelui, vol. I-II (Ed. Lucman, 299 000 lei); Sorin Adam Matei - Boierii minții - intelectualii români între grupurile de prestigiu și piața liberă a ideilor (Ed. Compania, 130 000 lei); Dragoș Paul
Agenda2004-20-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282433_a_283762]
-
și el, dar, în plus, își explică "poetica" sa, Viezurele are preocupări lingvistice privitoare la "substrat" și toți intră cu evlavie, conduși de Vulpoi, în "peștera Gîndirii abstracte" unde își îmbogățesc cunoștințele și își înalță spiritele, iar Ursul desenează pentru viitorime povestea vieții sale pe care norocosul autor o va descoperi "peste cîțiva ani" spunîndu-ne-o și nouă. Cîțiva dintre cei care au apucat să citească și să comenteze cartea, foarte puțini, însă, au citit aici "chei" referitoare la Meditația transcendentală, unul
Povestea ursului din pădure by Ioan Holban () [Corola-journal/Memoirs/14174_a_15499]
-
ca moștenitoare (care s-a voit și editoare) și păstrătoare a manuscriselor argheziene și azi aflate - nu într-un depozit public - ci în păstrarea d-sale. Și, așa cum stau azi lucrurile, (perspectiva nu e mai luminoasă), e probabil că nici viitorimea nu va avea parte de o ediție critică Arghezi, cum avem, din fericire, în cazul contemporanului sau Lucian Blaga. Dar să revin la operă lui Agârbiceanu. Debutînd în volum în 1905 (odată cu Goga), prozatorul e un îndatorat lui Sadoveanu și
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
imbrohorului da strigă Sictir! Venit cu mazilia gata întocmită ori scrisă de-i ziceau ferman, măcar că gramaticii mai tinerei și școliți mai încoace la Fanar îi ziceau cu i de la Ion, adecă firman, si cică așa avea a scrie și viitorimea, cum ar fi fost ea după atîta urgie scrisă ori nescrisa, ori măcar zisă. De pildă, gramaticii aceia răi de gură și nelegați în lanț, lătrînd pe la ostrețe încoace si-ncolo după bietul trecătoru gata a-l înhață de nădragii
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
nu ale nostalgiei, și pentru iluzia că soluțiile de acum o jumătate de secol, între care politicianismul veros și mercantilismul agresiv n-au fost cele mai neînsemnate, pot salva o țară oricum făcută una cu pământul de către comuniști. Din perspectiva viitorimii, rolul jucat de bolșevicii sosiți pe tancuri rusești, pe de o parte, și cel al victimelor ținute cu deceniile prin închisori, pe de alta, se dovedesc a fi la fel de nefaste.
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
ocean de trecut, fie și-n zbor, o ruptură de țară și de mosi-strămosi. Acești copii crescuți prea repede mari sînt ca un reflux, contravalul care, misterios și mirific reface balansul cuvenit, echilibrul generațiilor de ieri, de alaltăieri, succedate de viitorimea pe lînga care trecem noi, ceilalți, cu pas ostenit și cu culpabilitatea de rigoare. Ecoul pe care-l trezește în fiecare dintre noi orice știre rea, catastrofica, referitoare la cei plecați în bejenie, demonstrează - fără strop de tăgada - că pentru
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
nume vine de la străvechiul a depăra, implicînd măsurarea de hotare, cînd martori erau aduși la fața locului și copii, păruiți strașnic, acolo, spre aducere aminte, prin smulgerea sălbatică a firelor de pe cap, a pe lângă el, Călinescu îi mai așează, pentru viitorime, pe Sihleanu, C. Creteanu, M. Zamphirescu, G. Baronzi, N. Nicoleanu, Radu Ionescu, N.T. Orăsanu, C.V. Carp... * Dar, poate că, în loc de , doriți să terminăm cu un scriitor, deși nu poet sadea, în orice caz scriitor major, Odobescu. Acest mare fiu intelectual
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
individuale, ce oferă românilor? O imagine cât de cât veridică a aproape o jumătate de secol de experiment social, practicat după model sovietic, întâi sub cizma dominatorului, apoi în opoziție cu acesta, dar sub amenințarea sa neîncetată? Lasă aceste lucrări viitorimii portretul adevărat al fragmentului de istorie națională, o sinteză sociologică de minim realism, o concluzie cât de cât obiectivă, demnă de crezare, din care urmașii să poată reține ceva relevant pentru ziua de mâine? În primul rând, să nu uităm
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
autorul afirmă: „Există un document public de rang prezidențial care și-a asumat, chipurile, rolul de bilanț al epocii.” Apoi urmează o întrebare retorică: „ dar documentul ca și o mulțime de contribuții publicate individual, ce oferă românilor? Lasă aceste lucrări viitorimei portretul adevărat de istorie națională... din care urmașii să poată reține ceva relevant?” D.P. nu îndrăznește să critice în mod explicit zecile de lucrări scrise de participanții la Rezistența anticomunistă, în care aceștia arată că în perioada 1945 - 1965 în
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
una și aceeași clică de nesătui, împărțită, din rațiuni strategice, în "stânga" și "dreapta", în "pro-sovietici" și "pro-occidentali". Cu ce-or fi domnii Stoica și Quintus mai "democrați" decât Năstase, Roman ori Meleșcanu o vor spune doar săpăturile arheologice ale viitorimii. Realitatea cruntă de azi demonstrează că sunt o apă și-un pământ. Adică, același noroi respingător. Regimul Constantinescu le-a scos din cap românilor, pe multe decenii de-aici înainte, că poate exista o viață politică morală sau că valorile
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]
-
cursul și că România va reveni din nou la independența ei de altădată și că cele publicate de mine și de oamenii din timpul meu vor fi continuate și de aci înainte, formînd cu acelea ce se vor publica de viitorime un singur trunchi de cultură românească. Astăzi văd că m-am înșelat". În general se poate spune că bătrînul filosof, copleșit de invazia atotstăpînitoare a sovietismului, gîndea că această nouă realitate lui (dar numai lui?) silnică și imposibilă, se va
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
niște cronicari glumeți ai veacului următor să spună cu umorul lor atît de confortabil că "nu mai aveam benzină". S-ar putea ca aceasta să se întîmple... sau să se fi întîmplat, la propriu. Benzina, sursa noastră de energie, care, viitorimii, i se va părea ceva atît de primitiv, bieții de noi... Că intraserăm într-o situație cu neputință de dezlegat. Că omul, care trimisese totuși semnalele lui spre galaxii... destinul său măreț în atîtea și atîtea privințe luase în ultimul
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
un film realist, cu o dramaturgie rezistentă, cu dialoguri naturale, cu situații verosimile, fără metaforă și fără decoruri din carton presat"... Filmul cultivă o (anti)retorică a banalului, a ficțiunii privite în manieră cvasi-documentară. Marfa și banii va spune mult, viitorimii, despre începutul circulației drogurilor la noi, post '89, despre zorii mafiei, despre atmosfera capitalismului incipient în România. Apartament de bloc, parter, "butic" amenajat în balcon, o mamă muncită (Luminița Gheorghiu, "de acolo" ca întotdeauna) pe post de întreprinzătoare bună la
Care marfă? Care bani? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16020_a_17345]
-
treacă peste propriile lor convingeri politice, făcând loc (din abundență, în exces chiar) și altor voci decât ale rațiunii și civilității! Evident că dl. Dimitriu are dreptate să atragă atenția parlamentarilor că eventualul lor vot negativ va fi considerat, în viitorime, una din marile pete pe obrazul demnității naționale. Numai că șeful Radioului Public uită cu cine are de-a face: cu cei mai nesimțiți și cinici și de rea-credință dintre toți bipezii iviți vreodată în tristul spațiu mioritic! A invoca
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
supus din fericire tot acest ansamblu de creație patului procustian al unei viziuni unitare și personale, care l-ar fi obligat să selecteze numai ceea ce se conforma ei. El a făcut o admirabilă operă de folclorist culegător și sistematizator, lăsînd viitorimii sarcina de a interpreta întreaga viață atît de diversă a mitologiei noastre". Cum se vede, opiniile sînt împărțite. Oricum, scrierea lui T. Pamfile ține, negreșit, de o perioadă romantică a disciplinei, cînd culegerea folcloristică putea fi considerată drept exercițiu valabil
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]