30 matches
-
au format diminutivele vinișor, vinuleț, vinuț (mai rar), vinaș, dar și augmentativele (tot rare) vinoi și vinoaică; substantivele vinar (podgorean) și vinărie (pivniță); adjectivele viniu, vinuriu - "cu gustul sau de culoarea vinului", vinos "zemos"; învechite sunt vinărit și mai ales vinărici - cuvinte care au desemnat multă vreme impozitul (deloc neglijabil) pe vii și pe vin. În schimb, vinaț, folosit mai ales la plural (vinațe sau vinațuri) cu sensul "varietate de vin", nu e considerat un derivat, ci termen moștenit (din lat.
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
cîrciumărit, concerit, cornărit, cotărit, fumărit, găletărit, gărdurărit, ghindărit, grosărit, ierbărit, măjărit, morărit, oierit, părpărit, pogonărit, poștărit, prisăcărit, săpunărit, sărărit, stînit, stupărit, tutunărit, țigănărit, văcărit, vădrărit etc. Mai puțin numeroase sînt derivatele în -(ăr)ie (cășărie, măjărie) sau în -(ăr)ici (vinărici). O descriere istorică precisă și detaliată a fenomenului se poate găsi în dicționarul de Instituții feudale din țările române (coordonatori Ov. Sachelarie și N. Stoicescu), 1988, care cuprinde toți termenii mai sus citați. Desemnărilor de impozite li se adaugă serii
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
Constantin Stoenescu pentru supunerea locuitorilor de pe moșiile Baia de Aramă și Lăturoasa la dijma și monopolul vânzării vinului și rachiului 658. Tot în această perioadă (1792) Înaltul Divan în care se arăta că acesta avea ca danie din vechime importantul venit al vinăriciului ce se strângea de pe moșiile sale din județul Mehedinți, moșii ce constituiau cca. 85 la sută din marele său domeniu funciar 659. Cum însă șetrarul Bibescu era orânduit cu strângerea, pentru visterie, a vinăriciului din întreg județ, între el și
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
danie din vechime importantul venit al vinăriciului ce se strângea de pe moșiile sale din județul Mehedinți, moșii ce constituiau cca. 85 la sută din marele său domeniu funciar 659. Cum însă șetrarul Bibescu era orânduit cu strângerea, pentru visterie, a vinăriciului din întreg județ, între el și mănăstire au loc conflicte mai ales pentru viile noi sădite pe moșiile mănăstirești și de la care Bibescu încerca să ia această dare660. Tot în această perioadă se înregistrează multe pricini pentru vii și livezi
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
O bijuterie în teaca ei”-asa a denumit cercetătorul Gheorghe Crutescu , biserica Mănăstirii Stavropoleos din București,ridicată în 1724. Era în timpul celei de-a doua domnii a lui Nicolae Mavrocordat . A fost construită de către arhimandritul Ioanichie Stavropoleanul. Mavrocordat dăruișste mănăstirii vinăriciul domnesc. Aici se găsește și tronul lui Mavrocordat. Iată, destule argumente pentru a o vedea și pentru a se păstra această bijuterie arhitectonica, de o valoare inestimabila, din centrul istoric al capitalei României. Lucrările din 2005-2010 au consolidate și restaurat
ELISABETA IOSIF CONSTRUCŢII VOIEVODALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365260_a_366589]
-
Doamnei a aparținut mănăstirii Argeș. Iată ce scrie într-un document emis la 4 aprilie 1523 (7031) din Târgoviște (este cea mai veche mențiune scrisă a satului Domnești), prin care Radu de la Afumați, voievod întărește mănăstirii Argeș sate, bălți, mori, vinăriciul domnesc și boieresc, vama de la Ocna “Mică” din Târgoviște și țiganii: † Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod și domn a Toată țara Ungrovlahiei, fiul marelui și bunului Radu voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
cinstitei și slăvitei Adormiri a prea-curatei născătoare de Dumnezeu, ca să-i fie averile satele și morile și țiganii și viile. Satele anume: Trănșani jumătate și cu gârla și bălțile jumătate și Dichiseștii cu gârlele și cu bălțile și Răzvadul și vinăriciul domnesc și boieresc și Ștefăneștii jumătate și vinăriciul domnesc și boieresc. Și la Pitești, la gura Geamenei, 2 mori și Domnești cu tot hotarul și 1 moară și Corbii <cu tot> hotarul și 2 mori și la Arghiș 3 mori
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
Dumnezeu, ca să-i fie averile satele și morile și țiganii și viile. Satele anume: Trănșani jumătate și cu gârla și bălțile jumătate și Dichiseștii cu gârlele și cu bălțile și Răzvadul și vinăriciul domnesc și boieresc și Ștefăneștii jumătate și vinăriciul domnesc și boieresc. Și la Pitești, la gura Geamenei, 2 mori și Domnești cu tot hotarul și 1 moară și Corbii <cu tot> hotarul și 2 mori și la Arghiș 3 mori și Iașii și Albeștii și Dob<ro>ții
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
mori și Domnești cu tot hotarul și 1 moară și Corbii <cu tot> hotarul și 2 mori și la Arghiș 3 mori și Iașii și Albeștii și Dob<ro>ții și Domireștii și Brădeșăștii și Prăvălcanii și Șeoșul și cu vinăriciul domnesc și boieresc și Sto<e>neștii și Slăvenii și Topana și cu tot hotarul tuturor satelor mai sus-scrise. Să le fie de la Ocna din Târgoviște, cât este partea domnească, pentru că am aflat domnia mea toate averile mai sus-scris, sate
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
înzestrata de domnitorul ctitor cu jumătate din moșia Cernețiului (cumpărată în acest scop de la descendenții Buzeștilor )moșie care împreună cu “ cu movila “a fost confirmată Tismanei în 1714160. De asemenea, mai beneficia de o cotă parte din vama târgului și din vinărici și din veniturile unei mori (dărâmată de iereul Ghenadie )161. Mai avea vie în dealul Poroinei (dăruita în 1677 de Stâncă Milisivoe din Cerneți ), 1 pogon 15 și o pădure pe dealul Orgutova, 2 pogoane grădini ș.a.162.Cu aceste
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
era vărsată an de an Porții otomane, în epoca fanarioților ea ajungând să înregistreze, după cum bine se cunoaște, o creștere considerabilă. Dijmăritul sau impozitul pe stupi și pe mascuri, adică pe porcii castrați și puși la îngrășat, de exemplu, fumăritul, vinăriciul sau taxa pe cârciumi, în virtutea căreia fiecare proprietar de asemenea stabiliment comercial era obligat să ofere statului din zece vedre câte una, oieritul sau darea pe pășunat formau toate huzmetul, cu alte cuvinte, venitul principal al Domniei care era scos
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
a fost păstrat în tainița de la Dealu, constituind modul după care au fost miniate portretele domnului Matei Basarab și a doamnei Elina, pe hrisovul din 21 mai 1651 (redatat, 165220), prin care a fost întărit mănăstirii dreptul de a lua „vinăriciul“ din viile de la Răzvad. Cel de-al treilea act, din acest grupaj, este o danie făcută, la 9 aprilie 1646, de Matei vodă ctitoriei sale, mănăstirea Doicești 21. Pe acest act, portretele perechii • DRH, A. Moldova, vol. XIX, p. 348-353
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pomelnicului Mănăstirii Dealu: Io Radul Voevod cel Mare. Acesta am zidit mănăstirea [...] [Io Radu Voevod Mihnea] i g[ospo]jda Arghira. Io Vladu Voevod, brat Radul Voevod. Petru Voevod, Alexandru sin Mircii Voevod: acesta au dat Alixenii pe Ialomița și vinăriciul la Răzvad, și au înoit hrisoavele. Io Vladislav Voevod: acesta au dat moșie la baltă: Jegălica și Briticenii. Io Radu Negru Voevod: au descălecat țara. Io Mihai Voevod, Io Dan Voevod, Io Mircea cel bun și mare. Io Vladul, Io
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Voevod. Io Basarab Voevod: acesta au dat moșia Dridava, Călinești, i Fundățenii, i Bercenii, i parte din moșia Stroiești. Io Neagoe Voevod: au dat Aninoasa și au zugrăvit biserica, și moșia Viforita. Io Mihnea Voevod, Io Alion Voevod: au dat vinăriciul de la Solomon [ = Glodeni]. Io Alexandru Voevod sin Mihnii Voevod: înnoi hrisoavele. Io Mihai Voevod, cel Viteaz 61. în mai toate aceste pomelnice, unele „personalizate” - cum sunt cele identificate de Nicolae Iorga la Mănăstirea Mărgineni: al Saftei Stolniceasa (prima nevastă a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Hlincea stăpânirea asupra locului din jur, asupra unor sate, vii, poslușnici și țigani precum și a unor dugheni și locuri de dugheni din Iași. În acest act este menționat și dealul Cetățuia de unde trebuia luată desetina de vin; să ia „tot vinăriciul ce va fi la toate viile de la Cetățuia”, călugării de la Hlincea<footnote Ioan Caproșu, Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. II, Editura Dosoftei, Iași, 2000, documentul 42, pp. 36-44 footnote>. Dealul însorit al Cetățuiei era cultivat cu viță de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
satul Șendreni,... vie la Cotnari... sălașe de țigani și părți de loc în jurul mănăstirii cu 2 vaduri de mori în pârâul Miculinei, și 2 dugheni în târgul Iași și un loc de dughene,... satul Hlincea cu vecini și poslușnici... și vinăriciul de la Cetățuie și cu prisăci de albine în ținutul Iași... de asemenea, 16 poslușnici pentru că... fără oameni nu pot călugării viețui acolo din cauza tâlharilor răi”. Iată ce scrie, părinte, și grămăticul domnesc la „Vălet 7174 (1666) ghenarie 25”: „Un ispisoc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Atanasie) epitropul de la m(ă)n(ă)stirea ce se numește Xiropotamo, de la Sveta Gora... și au pârât de faț(ă) pre egumenul Hrisanthu și pre călugării de Sfetii Ioan Zlataust, din Iași, pentru moșiil(e) de la Prisăci și pentru vinăriciul din Dealul Brândzii de la Bucium și pentru Poiana lui Țigan și cu alte poieni din Codrii Ieșilor”... Ei susțineau că aceste moșii au fost ale mănăstirii lui Păun vameșul. După ce, însă, mănăstirea s-a risipit, iar călugării de la Xiropotamo n-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
După 4 ani - asta o aflăm din hotărârea lui Mihai Racoviță voievod, adică la 8 aprilie 1717 - Xiropotamlenii și cu cei de la Sfântul Ioan Zlataust încă se mai ciorovăiesc pe moșia de la Prisăci, pentru niște poieni din Codrii Iașilor și vinăriciul din “Dealul Brândzăi”. La sfârșitul judecății, făcută împreună cu mitropolitul Ghedeon, vodă hotărăște: “Deci dovedindu-să... cum au fostu luat călugării de Sfetii Ioan Zlataust aceli moșii a Clatii, cu meșterșuguri, și cu vicleșug, și s-au dat rămași din toată lege
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cantitate și de aceea câmpia aceea se numește Țara Vinului. Dimitrie Cantemir scrie: Toate celelalte bogății ale pământului le întrec viile alese, înșiruite pe o lungă fâșie între Cotnari și Dunăre. Starea prosperă a viticulturii este confirmată și prin existența vinăriciului domnesc, adică o dare ce se cuvenea domnului țării (a zecea parte din producția de vin). În Moldova, Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare au dezvoltat podgoriile de la Cotnari și Huși, în Țara Românească, de aceasta s-au preocupat
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
impozite și în natură și în bani, ele se înmulțeau treptat în funcție de categoria fiscală în care se încadra, cum ar si pentru: caii de olac1, boii de podvadă 2, zecimi 3 din produsele agricole, văcărit 4, albinărit 5, goștina 6, vinărici 7, pogonărit 8, pripășitul, tutunărit 9, fumăritul 10, merticul 11, năpasta 12. Din catastiful de cisle 13 de la țărani din 1591 rezultă că regimul fiscal al țăranilor era deosebit de acela al altor categorii de impozabili. Metodele de impunere a contribuabililor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vie la Cotnari...sălașe de țigani și părți de loc în jurul mănăstirii cu 2 vaduri de mori în pârâul Miculinei (Nicolina), și 2 dugheni în târgul Iași și un loc de dughene...și satul Hlincea cu vecini și poslușnici...și vinăriciul de la Cetățuie și cu prisăci de albine în ținutuil Iași...ca să-i fie de la domniia mea...de asemena, 16 poslușnici, oameni străini din alte țări, pentru că...fără oameni nu pot călugării viețui acolo din cauza tâlharilor răi. Iar acel sat și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
domnească din Iași. Dania a fost făcută la 28 martie 1660 (7168) de către Stefăniță Lupu voievod pentru că prea cucerniciile lor aveau ce vinde, dar nu aveau dugheni. Spun asta având în vedere doar vinul provenit de la viile de la Cotnari, din vinăriciul din viile Cetățuii, mierea stupinelor, roadele câmpului și câte altele... - Parcă lipsește ceva din viața cucernicilor călugări de la Hlincea. - Stiu la ce te gândești, mărite Spirit, când spui asta. Te gândești că lipsesc oarece voroave de pâră la vodă din partea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
când în când - pentru un anumit număr de poslușnici - prin zapise domnești. - Un zapis de întărire cuprinzător a fost dat de Constantin Duca voievod la 11 oct.1702 (7211): „Adecă domniia mea dăm și întărim sfintei mănăstiri...Ioan Zlataust...cu vinăriciul (dare pe vin) de la Buciumi și cu o bucată de loc din hotarul târgului Iașii...Așijdere, am miluit...ca să aibă a țâne șesesprezece liudi poslușnici, oameni streini, la Buciumi la Metoh sau și într-alt loc...și i-am iertat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dragule, un zapis de confirmare dat la 14 dec. 1703 (7212) de Mihai Racoviță voievod, din care aflăm că mănăstirea Zlataustului era stăpâna satului Găureni de peste Prut și a unui loc din hotarul târgului Iași. Prin același zapis se confirmă vinăriciul de la Bucium și se scutesc de dări 16 poslușnici. Mai spuneam noi că mănăstirile primeau și bani gata făcuți. În cazul de față, aflăm aceasta din zapisul de confirmare a dreptului mănăstirii Zlataust de a lua câte o sută de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu pește proaspăt, dar și cu pește sărat care, în parte, se vindea și în Transilvania. Țara era bogată în vii, fiind lăudată pentru asta de mulți străini care ajung în Moldova. Domnul percepea o dijmă din toate viile, numită vinăriciul. O altă dare importantă era aceea din cereale, numită iliș, percepută de jitniceri. Pe lângă dijma din grâne se cultiva grâu în braniștele domnești, Dimitrie Cantemir amintind de braniștea de la Bohotin. Ocnele de sare aduceau venituri însemnate domnului. Țările Române au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]