213 matches
-
condiții de funcționare, inclusiv împotriva razelor UV și mediului salin, precum și împotriva stropirii ocazionale cu substanțele transportate. ... 6.9.2.2.3.10. Rășini Prelucrarea amestecului de rășini trebuie efectuată conform recomandărilor furnizorului. Aceste rășini pot fi: – Rășini poliesterice nesaturate; ... – Rășini vinilester / ester vinilic; ... – Rășini epoxidice / epoxy; ... – Rășini fenolice; ... – Rășini termoplastice. ... Temperatura de deformare la căldură (HDT) a rășinii, determinată în conformitate cu 6.9.2.7.1.1, trebuie să fie cu cel puțin 20°C mai mare decât temperatura maximă de proiectare a rezervorului, așa cum este
ANEXE din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294290]
-
jos sau o zecime din alungirea la rupere a rășinii determinată conform Standardului ISO 527-2:2012. În tabelul de mai jos sunt prezentate exemple de limite cunoscute. Tip de rășină Deformație maximă sub tensiune (%) Poliester nesaturat sau fenolice 0,2 Vinilester - ester vinilic 0,25 Epoxidice - epoxy 0,3 Termoplastice A se vedea 6.9.2.3.3 ... 6.9.2.3.6. Pentru presiunea exterioară de proiectare, factorul minim de siguranță pentru analiza liniară a flambajului rezervorului trebuie să fie așa cum este definit în codul recipientului sub presiune (pressure
ANEXE din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294290]
-
sau o zecime din alungirea la rupere a rășinii determinată conform Standardului EN ISO 527-2:2012. În tabelul de mai jos sunt prezentate exemple de limite cunoscute. Tip de rășină Deformație maximă sub tensiune (%) Poliester nesaturat sau fenolice 0,2 Vinilester - ester vinilic 0,25 Epoxidice - epoxy 0,3 Termoplastice A se vedea 6.13.2.7 ... 6.13.2.7. La presiunea de încercare specificată, care nu trebuie să fie mai mică decât presiunea de calcul corespunzătoare, așa cum este specificată la 6.8.2.1.14 (a) și (b), deformarea maximă în
ANEXE din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294290]
-
dintre aceștia și matricea polimeră sintetică, ceea ce conduce evident la îmbunătățirea proprietăților fizico-mecanice ale amestecurilor de polimeri sintetici / polimeri naturali. Modificarea ligninei cu diverse sisteme de rășini (ulei din boabe de soia acrilat-epoxidat, ulei din boabe de soia hidroxilat, esteri vinilici comercialiă a condus la creșterea temperaturii de tranziție sticloasă și la scăderea modulului la 200C datorită efectului de plastifiere pe care îl prezintă lignina. Această modificare a ligninei a îmbunătățit solubilitatea acesteia în sistemul de rășină cu stiren, mai mult
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
sunt includerea prin adsorbție (pe geluri sau pe schimbători de ioni), includerea simplă (în geluri), insolubilizarea prin reticularea lanțului proteic, sau cuplarea covalentă (pe polimeri naturali sau sintetici). Suporturile folosite pentru fixare, pot fi organice (poliglucide = celuloză, agar-agar, amidon; polimeri vinilici poliacril amidă; polimeri ai aminoacizilor sau derivaților acestora; rășini fenolformaldehidice etc), anorganice (sticla poroasă, rețeaua de nichel, silicia coloidală, alumina etc.), sau organominerale (silicea sau sticla poroasă modificate cu polimeri organici). Ele permit desfășurarea reacțiilor fără a fi afectată structura
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
transporturi. Odată cu suprimarea distanțelor, se pierd atât sentimentul de întindere teritorială cât și sensul trăit al realului, al ireductibilei exteriorități. Totul devine accesibil, repede și fără efort. Pictura este lentă, informația, rapidă. Era vizuală, pe pânză, scurtează timpul cu ajutorul rășinilor vinilice și acrilice de sinteză, care nu sunt altceva decât apă, culori simple și expeditive. Așa vrea videosfera fluidă și nomadă, de tranzit și de trecere, bazată numai pe valorile fluxului de capitaluri, de sunete, de știri, de imagini; unde o
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
CAPITOLUL 4 (CO)POLIMERIZAREA RADICALICĂ RETICULANTĂ A MONOMERILOR VINILICI POLIFUNCȚIONALI Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu Introducere Polimerizarea reticulantă radicalică a monomerilor vinilici cu funcționalitate mai mare ca doi este adeseori utilizată pentru a prepara materiale sub formă de particule sferice (microși nanoparticule), cu o stabilitate mecanică și chimică bună
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
CAPITOLUL 4 (CO)POLIMERIZAREA RADICALICĂ RETICULANTĂ A MONOMERILOR VINILICI POLIFUNCȚIONALI Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu Introducere Polimerizarea reticulantă radicalică a monomerilor vinilici cu funcționalitate mai mare ca doi este adeseori utilizată pentru a prepara materiale sub formă de particule sferice (microși nanoparticule), cu o stabilitate mecanică și chimică bună. Forma și mărimea microparticulelor depinde de tehnica de obținere, deoarece fiecare metodă presupune
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
o stabilitate mecanică și chimică bună. Forma și mărimea microparticulelor depinde de tehnica de obținere, deoarece fiecare metodă presupune un mecanism propriu. În ultima vreme, polimerizarea monomerilor alilici, denumită în general „polimerizare alilică” a căpătat o mare atenție în comparație cu polimerizarea vinilică. Mecanismul (co)polimerizării Față de alți monomeri, monomerii alilici polimerizează mai greu, necesită o cantitate mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de A
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
și V corespund legăturii duble alilice si respectiv maleice din metil alil maleat. In cazul ciclopolimerizării dialilmaleatului, (DAM), urmând aceeași logică, există 22 de reacții elementare de propagare. DAM este utilizat de obicei ca agent reticulant pentru copolimeri de tip vinilic ș912ț. Încorporarea DAM în polimeri , duce la obținerea de copolimeri cu grupări alilice pendante, care pot da ulterior reacții chimice in scopul obținerii de materiale cu numeroase aplicații. Structura și proprietățile DAM sunt trecute în tabelul 2. Eficiența reacției de
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
DAM sunt trecute în tabelul 2. Eficiența reacției de reticulare în timpul copolimerizării în suspensie este dictată de reactivitatea și concentrația monomerului divinilic [13 ] In timpul homopolimerizării, monomerii multialilici au tendința de a ciclopolimeriza. Datorită diferențelor de reactivitate dintre legăturile duble vinilice și alilice prezente în monomer, structurile rezultate în urma polimerizării diferă foarte mult în funcție de condițiile de sinteză. Legătura dublă alilică este mai puțin reactivă ca cea vinilică, acest lucru fiind în concordanță cu rezultatele obținute la copolimerizarea acetatului de alil cu
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
monomerii multialilici au tendința de a ciclopolimeriza. Datorită diferențelor de reactivitate dintre legăturile duble vinilice și alilice prezente în monomer, structurile rezultate în urma polimerizării diferă foarte mult în funcție de condițiile de sinteză. Legătura dublă alilică este mai puțin reactivă ca cea vinilică, acest lucru fiind în concordanță cu rezultatele obținute la copolimerizarea acetatului de alil cu monomeri vinilici (stiren, metacrilat de metil, acrilat de n-butil) [14]. Itoh si colab. au arătat că în polimerizarea în suspensie, copolimerul cu aceeași cantitate de
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
alilice prezente în monomer, structurile rezultate în urma polimerizării diferă foarte mult în funcție de condițiile de sinteză. Legătura dublă alilică este mai puțin reactivă ca cea vinilică, acest lucru fiind în concordanță cu rezultatele obținute la copolimerizarea acetatului de alil cu monomeri vinilici (stiren, metacrilat de metil, acrilat de n-butil) [14]. Itoh si colab. au arătat că în polimerizarea în suspensie, copolimerul cu aceeași cantitate de DAM duce la un polimer cu un număr mai mare de reticulări decât în cazul utilizării
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
cu un număr mai mare de reticulări decât în cazul utilizării altor tehnici de polimerizare ș15, 16ț. Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM duce la apariția branșărilor care se formează atât la legăturile duble vinilice cât și alilice, așa cum se vede din Schema 1 Comportamentul specific al polimerizării radicalice reticulante a monomerilor polinesaturați ș17,18ț precum și structurile rețelelor care se formează în urma separării, în cazul când se utilizează un mediu porogen, a evidențiat faptul că
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
în Schema 4. În funcție de condițiile de sinteză pot fi favorizate anumite reacții. Astfel, în alcătuirea unei macromolecule de copolimer reticulat, intră structuri de tipul 3, 4 si 5 (Schema 5): Schema 5. Structura (co) polimerului reticulat , conținând grupări alilice (A), vinilice (V) si grupări maleat (M) Complexitatea reacțiilor este pusă in evidență prin metode specifice de analiză și caracterizare a compușilor reticulați, ținând cont de faptul că sunt insolubili. Diferențele dintre parametrul de solubilitate al mediului porogen utilizat în sinteza perlelor
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
degradare [54]. Spectrul FT IR al poli(DAM) preparat prin tehnica polimerizării în suspensie pune în evidență faptul că nu există mari diferențe între spectrul monomerului și cel al polimerului. Caracteristică este banda de la 1648 cm 1 specifică vibrației legăturii vinilice, indicând, așa cum era de așteptat, că în timpul polimerizării reticulante are loc o conversie incompletă a dublelor legături prezente în monomer. Același lucru se poate observa și în cazul benzilor de absorbție de la 987 și 934 cm-1 [55,56]. De asemenea
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
morfologie de tip poros au fost n-heptan, toluen, amestec n-heptan/toluen în diferite rapoarte volumice, n-butanol si poli(viniltoluen) liniar (PVT) cu mase moleculare medii diferite. În timpul procesului de copolimerizare apar reacții concurente cum ar, copolimerizarea monomerilor vinilici emulsionați în mediul apos, copolimerizarea precipitantă a monomerilor aflați în soluție apoasă la limita de solubilitate. Aceste reacții nedorite pot fi evitate prin utilizarea unui stabilizator de suspensie eficient, care să nu permită contactul direct dintre amestecul de monomeri și
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
Mecanismul reacției de copolimerizare radicalică este foarte complex datorită reactivității mari a legăturii duble atașate. În cazul de față, mecanismul de reticulare constă în ciclizări intramoleculare; pentru copolimeri cu grade de reticulare mici, reacțiile de ciclizare nu limitează accesul monomerului vinilic la dublele legături atașate. Aceste legături iau parte efectiv la procesul de reticulare și determină formarea unor rețele cu densități de reticulare mai mari dec=t cele teoretice. Pentru copolimerii cu grade de reticulare ridicate se obțin structuri compacte, reticulate
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
-lea ca structuri din clasa imidelor ciclice ale acizilor α,βnesaturați, combinațiile maleimidice, RPhMI, prezintă și astăzi un real interes. O proprietate remarcabilă a compușilor maleimidici o constituie reactiovitatea dublei legături. Consecință a flancării cu două grupe carbonilice, dubla legătură vinilică din acești compuși organici dobândește un caracter distinct datorită densității scăzute de electroni, devenind susceptibilă la reduceri facile, reacții DielsAlder, adiții 1-3 dipolare, ca și la atacul unei varietăți de agenți nucleofili. Reactivitatea versatilă a dublei legături maleimidice / 1-8/ implică
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
distinct datorită densității scăzute de electroni, devenind susceptibilă la reduceri facile, reacții DielsAlder, adiții 1-3 dipolare, ca și la atacul unei varietăți de agenți nucleofili. Reactivitatea versatilă a dublei legături maleimidice / 1-8/ implică atât reacții de polimerizare prin structura sa vinilică, cât și reacții de poliadiție datorate caracterului puternic electrofil, indus de delocalizarea electronilor. Se poate vorbi astfel despre o nouă clasă de polimeri heterociclici de tip imidic, termostabili și cu înalt potențial de utilizare. Funcție de tipul de reacții la dubla
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
poate vorbi astfel despre o nouă clasă de polimeri heterociclici de tip imidic, termostabili și cu înalt potențial de utilizare. Funcție de tipul de reacții la dubla legătură maleimidică, informațiile din literatura de specialitate pot fi sistematizate astfel: reacții de poliadiție vinilică; reacții de heteropoliadiție a compușilor cu hidrogen activ: (diamine și derivați ai acestora, bistioli, alcooli, acizi disulfinici, dialdoxime, bis-imino-eteri, etc.); reacții de policicloadiție 2+2, 2+3, 2+4; reacții de substituție. 1.1. Importanța materialelor polimerice Importanța materialelor polimerice
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
polimeri funcționali cu arhitecturi diverse, liniare sau reticulate, se justifică prin geometria specială și particularitățile de homoși copolimerizare ale acestor compuși /9 11/: maleimidele N-fenil substituite (RPhMI) aparțin clasei imidelor ciclice ale acizilor α,β nesaturați /5/; sunt compuși vinilici electrono-deficitari care copolimerizează alternant cu monomeri electrono-donori / 5, 12-14/; substituția diversă la atomul de azot oferă perspectiva obținerii unei varietăți de grupe funcționale cu distribuție predefinită în catenele polimerice /2, 4, 15, 16/; grupele polare din molecula maleimidei substituite pot
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
etc. 1.2. Monomeri maleimidici funcționali Sinteza unor polimaleimide funcționale a impus obținerea unor monomeri cu structuri speciale. S-a urmărit realizarea unor N fenilmaleimide cu substituienți voluminoși la nucleul aromatic. Monomerii au fost sintetizați clasic, prin metoda Searle. Polimerizarea vinilică a N fenilmaleimidelor este bine cunoscută în literatură /9/. Natura lor etilen 1,2 disubstituită este susceptibilă atât la polimerizare radicalică cât și ionică, în timp ce substituția atomului de azot oferă posibilitatea plasării în mod convenabil a unor substituenți cu diferite
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
de umplutură al coloanelor pentru sorbție sau separări cromatografice, sau se constituie în precursori pentru schimbătorii de ioni înalt selectivi / 30,31/. Monomerii de tipul maleimidelor N-fenil-substituite (RPhMI) având grupe funcționale, pot fi utilizați cu succes la îmbunătățirea proprietăților polimerilor vinilici clasici /32/. Sintezele au fost dirijate spre două categorii de polimeri maleimidici reticulați și anume: polimeri reticulați sub formă de perle, pe bază de (N-pcarboxifenil-maleimidă) — CPMI; polimeri reticulați sub formă de perle, pe bază de N-(3-acetoxi4-carboxi fenil)maleimidă -ACPMI
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
fibre s-au dovedit a fi deosebit de eficiente în imobilizarea enzimelor, datorită suprafeței mari de contact pe care o oferă. În acest caz procesul nu este controlat de difuzie, iar viteza de imobilizare nu depinde de mărimea fibrelor. Poli(alcoolul vinilic) funcționalizat sub formă de fibre a fost utilizat la imobilizarea invertazei [35], peroxidazei [36] și altor enzime [37-39]. Fibrele ultrafine din poli(acrilonitril) funcționalizat [40,41] au fost, de asemenea, eficiente la imobilizarea ionică a enzimelor. Invertaza (β-D-fructofuranozid-fructohidrolaza) este o
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]