208 matches
-
bun reprezentant al curentului suprarealist, care reușește să se impună, prin arta sa, în cercul valorilor românești, dovedind un remarcabil simț al culorii și deținând o bună valorizare a regulilor de compoziție, lucrările sale fie nuduri, portrete sau peisaje denotă vitalism și exuberanță. Și pentru a nu fi părtinitoare mai redau articolul dnei FLOAREA CĂRBUNE: "Pictură, dialog și poezie în tabloul pictorului simbolist-Mihai Cătruna „Geneza” îmi pare o temă deosebită într-un tablou sublim. Și nu mi-e frică de superlative
MIHAI CĂTRUNĂ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Frumusetea_si_tandretea_frumosului_pur_mihai_catruna.html [Corola-blog/BlogPost/367095_a_368424]
-
mi pare că, adânco,lumina mă botează/ într-o răpire mută în vin și în pocale,/ căci uite trandafirul în sânge cum burează/ fără să muște, lacom vestindu-mă-n petale ... ” Limbajul purificat, grațios și meditativ, cu vagi ecouri din vitalismul blagian, mărturisește jubilația simțurilor tinere și caste. Deși poezia începuturilor stă sub semnul clasicismului/ tradiționalismului, ea ne dă șansa vederii umbrei regelui Midas: tot ce atinge Poetul se preface în Cuvânt! La acel moment, al efervescenței Cenaclului „Numele Poetului”, Theodor
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
cu ordinea, lumina. adevărul, frumusețea, credința, splendoarea înțelepciunii divine, armonia în Duh, națiunile surîzătoare, toate îmbrăcate în dragostea dumnezeiască, realistul nu vede decât „mijloace de producție”, ori „sex” sau „rasă” . Cu toate că problema „fericirii”fusese definitiv trasată, apare reacția vehementă a vitalismului, ca al treilea stadiu nihilist. Însușirile vitalismului capătă diferite forme: simbolismul, ocultismul sub diferite chipuri evolutive și „mistice”, cu accent pe o pseudo-spiritualitate și un pseudo-tradiționalism. Zbuciumul vitalist s-a intensificat în căutarea furibundă de a găsi un „urmaș” dumnezeului
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
înțelepciunii divine, armonia în Duh, națiunile surîzătoare, toate îmbrăcate în dragostea dumnezeiască, realistul nu vede decât „mijloace de producție”, ori „sex” sau „rasă” . Cu toate că problema „fericirii”fusese definitiv trasată, apare reacția vehementă a vitalismului, ca al treilea stadiu nihilist. Însușirile vitalismului capătă diferite forme: simbolismul, ocultismul sub diferite chipuri evolutive și „mistice”, cu accent pe o pseudo-spiritualitate și un pseudo-tradiționalism. Zbuciumul vitalist s-a intensificat în căutarea furibundă de a găsi un „urmaș” dumnezeului din inimile lor, care murise. Exacerbarea acestei
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
violență, crime, „cultul naturii”, al „trupului și sexului”, al corupției și necredinței, precum și „vivificarea” criticii contemporane în domeniile religiei, filosofiei, artei, literaturii, științei. Dacă în liberalism și în realism ispita nihilistă este de nuanță filosofică, exercitată în cerc restrâns, în vitalism, precum și în marxism plaga nihilistă se întinde aproape peste toți oamenii. „Evoluția nihilismului a fost concomitentă răspândirii necredinței în timpurile moderne”...Regimurile fascist și național-socialist au fost cele mai abile în exploatarea acestei stări de neliniște și incertitudine a maselor
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
ei în vederea anumitor interese politice” (Părintele Serafim Rose, op. cit.,p.84). Revoltător este faptul că deși primii dictatori nihiliști au dispărut de pe scena politică, nihilismul s-a intensificat anihilând tot ceea ce scăpase liberalismului și raționalismului. Toate elementele de manifestare ale vitalismului s-au desfășurat cu succes în mai toate domeniile sub forma straniului, absurdului, violenței, ocultismul, spiritismul, „existențialismul”, „personalismul”,crimei „extazul”, „individualismul”, „integralismul”, „autenticitatea”, „senzualismul”, „misticismul”, obscurantismul, șarlatania, ecletismul trivial, etc. Formele de vitalism s-au făcut remarcate mai ales în
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
și raționalismului. Toate elementele de manifestare ale vitalismului s-au desfășurat cu succes în mai toate domeniile sub forma straniului, absurdului, violenței, ocultismul, spiritismul, „existențialismul”, „personalismul”,crimei „extazul”, „individualismul”, „integralismul”, „autenticitatea”, „senzualismul”, „misticismul”, obscurantismul, șarlatania, ecletismul trivial, etc. Formele de vitalism s-au făcut remarcate mai ales în sfera politică având o largă răspândire în cultul activismului, al violenței, al sângelui, al pământului natal, al corupției, al necredinței, al cuceririi altor pământuri, un cult pseudo-păgân al naturii, cu zeificarea pământului, a
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
mai ales în sfera politică având o largă răspândire în cultul activismului, al violenței, al sângelui, al pământului natal, al corupției, al necredinței, al cuceririi altor pământuri, un cult pseudo-păgân al naturii, cu zeificarea pământului, a trupului, a sexului, etc. Vitalismul se asumă ca o formă superioară realismului reducând totul la experiența și senzația subiectivă. Unii au văzut în nazism și fascism o „nouă religie”, alții o formă salutară împotriva liberalismului și a realismului, adică împotriva „științei”, „progresului” și „democrației”. Ultima
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
ca o formă superioară realismului reducând totul la experiența și senzația subiectivă. Unii au văzut în nazism și fascism o „nouă religie”, alții o formă salutară împotriva liberalismului și a realismului, adică împotriva „științei”, „progresului” și „democrației”. Ultima „întrupare” a vitalismului este nihilismul „pur” al distrugerii al cărui obiectiv este reducerea la inexistență a întregii creații și civilizații, după cum afirmau răspicat anarhistul Max Stirner, care a declarat război oricărui standard și oricărui principiu, proclamându-și propriul ego împotriva lumii și hohotind
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
evident regimul mnezic al discursului său, cu o translare halucinantă a planurilor temporale, într-o tentativă temerară și singulară de supraviețuire a eului moral. În al treilea rând, impresionează capacitatea sa de penetrație în cele două universuri (social și psihic), vitalismul imaginilor artistice născute în acea zonă dinamică dintre scriere și oralitate, aflată sub semnul unei interogații fără sfârșit. Poetul codifică spaima sa de vid moral, în ipostaza de combatant terorizat, obligat să trăiască într-o lume-ospiciu în care cavalerii păcatului
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
mișcare de tip fractal. Închide ochii. Nu îi deschide încă, nu am ajuns. Gata. Ești acasă. Limba română, pământul românesc. Revolta fondului nostru nelatin produce câteva confuzii, totuși, cu siguranță știi unde te afli. Pete de oranj aruncate de un vitalism adolescentin se suprapun unui fond cenușiu. Se conturează figura oamenilor care au plămădit ființa mea și un cadru opulent prin bogăția naturii. Rețin acum o incursiune în patrimoniul cultural și natural românesc împreuna cu învățătoarea, căci am întâlnit un grup
PREMIUL ÎNTÂI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Romania_mea_te_iubesc_premiul_intai.html [Corola-blog/BlogPost/342997_a_344326]
-
surprins, încântat de această întâmplare. Cel care va lectura această carte va fi pus în fața unor întâmplări neprevăzute, emoționante. Stăpânind bine arta narativă autorul se strecoară printre personaje, situații, stări cu agilitate, punând accent pe fiecare detaliu cu un remarcabil vitalism al frazării. Acțiunea romanului se petrece, în mare parte, în Dobrogea, acest ținut atât de “sălbatic” și atât de frumos, în diversitatea lui. Atent la îmbinarea de tonuri și contraste, autorul face dovada unui “condei fin”, a unei conștiințe artistice
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1447606205.html [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
fi analizată prin metodele fizicii și chimiei. Astfel, în 1828, a demonstrat că deși ureea este o substanță organică, ea poate fi creată doar din substanțe anorganice, fără a fi necesară prezența materiei vii. Aceasta a dat o puternică lovitură vitalismului, proprietate atribuită încă din antichitate (chiar de Aristotel) acestor procese și substanțe organice. Ulterior, la sfârșitul secolului al XIX-lea, se descoperă enzimele, catalizatori ai reacțiilor biochimice — reacții complexe la care teoriile cineticii chimice vor putea fi aplicate abia înspre
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
în cultura populară, de exemplu,"Forța" în "Star Wars" și în Jediism, o religie bazată pe Jedi și chiar în cultura populară din Est ca "Dragon Ball" și "Un Pumn de Om". Noțiuni în Vest ca "energeia", "elanul vital", sau "vitalismul" sunt pretinse a fi similare. În ciuda convingerii larg răspândite, în realitate "qi" este un concept neștiințific, neverificabil. n. ① Aer; gaz ② miros ③ spirit; vigoare; moralul ④ vital/material pentru energie (în Ch[inese] metafizica) ⑤ ton; atmosfera; atitudine ⑥ furie ⑦ respirație, respirație b.f.
Qi () [Corola-website/Science/337452_a_338781]
-
teoria cunoașterii) și istoria metafizicii. Abordarea sa a istoriei filosofiei este mai mult tipologică, nu cronologică. Gândirea lui Nae Ionescu ar putea fi descrisă ca o filosofie existențială a autenticității creștine, numită „trăirism”, o versiune autohtonă a existențialismului, influențată de vitalism și teologia ortodoxă. Mai târziu, mulți comentatori l-au acuzat de „plagiat”, neținând cont de faptul că niciodată nu și-a scris prelegerile și nici măcat notele de prelegere; Ionescu a impovizat în mod creativ și cu multe ocazii cineva
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
interpretată ca o expresie a impulsului vital care se reîntoarce asupra sa însuși, limitând ordinea și dezordinea, ambele înțelese în termeni radicali, excesivi. Nietzsche critică valorile fundamentale ale societății ultra-raționalizate în care trăia, ajungând la negarea principiilor enciclopediste ce exclud vitalismul existenței. Conceptul de "voință de putere" joacă un rol central în gândirea lui Nietzsche, în măsura în care acesta este pentru el - în sens metafizic - un instrument pentru înțelegerea lumii: ""esența cea mai intimă a existenței este voința de putere"". Proiectul lui de
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
a dovedit că un compus cunoscut ca fiind produs numai de organisme biologice poate fi produs în laborator, în anumite condiții, din materiale fără viață. Această sinteză in vitro de materie organică a invalidat teoria general acceptată la acea vreme (vitalism) despre "vis vitalis", o "forță a vieții" transcedentală necesară pentru producerea compușilor organici. Arătînd că cianatul de amoniu se poate transforma în uree printr-o transpoziție internă de atomi, fără cîștig sau pierdere de masă, Wöhler a arătat unul dintre
Friedrich Wöhler () [Corola-website/Science/299500_a_300829]
-
Dumnezeu”). Nu trebuie să apară confuzia dintre termenul animism, care este o formă de ""religie"", pe care îl analizează articolul de față și termenul "animism", care este o ""doctrină fiziologico-medicală a lui Stahl, care explică faptele vitale prin intervenția sufletului"; "vitalism"". Cei mai importanți filozofi care au avut concepții animiste sunt:
Animism () [Corola-website/Science/305654_a_306983]
-
însăși opera în sine. Criticul Marian Popa subliniază că «situația dilematică este creată prin raportarea normelor biologice la cele etic-sociale»; «conștiința trupului păcătos și precar ajunge însă cu timpul sursa unei voluptăți reci, sarcastice, revendicând ultragiul», «mijloc de exteriorizare a vitalismului intens». O interesantă conjugare lirică a temei "somnului" în poezia Anei Blandiana este observată de criticul literar Eugen Simion: «somnul nu este cu necesitate o prefigurare a morții; e întoarcerea pentru o clipă la ritmul pur al materiei, o zonă
Ana Blandiana () [Corola-website/Science/297559_a_298888]
-
alte științe: chimia organometalică, biochimia, farmacologia, chimia polimerilor, știința materialelor, etc. Înainte de secolul al XIX-lea, chimiștii erau de părere că compușii obținuți din organismele vii aveau o așa-zisă „forță vitală”, care îi diferenția de compușii anorganici. Conform teoriilor vitalismului (sau a "teoriei forței vitale"), compușii chimici se pot forma doar sub influența „forței vitale” în corpul organismelor. În timpul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, au fost publicate primele studii sistematice ale compușilor organici. În 1828, Friedrich Wöhler, pionierul
Chimie organică () [Corola-website/Science/298522_a_299851]
-
ca punct de plecare (cianat de potasiu și sulfat de amoniu). Aceasta a fost prima dată când un compus organic a fost sintetizat în laborator fără să se folosească materiale biologice. Această sinteză a invalidat teoria forței vitale și indirect vitalismul. În 1856, William Henry Perkin, încercând să obțină chinină, a produs în mod accidental un colorant care a devenit cunoscut ca negru/mov de anilină, primul colorant organic de sinteză. Descoperirea sa a adus interes în domeniul chimiei organice. Practic
Chimie organică () [Corola-website/Science/298522_a_299851]
-
de citate latinești apare uneori mai reliefat decât omul muntelui. H. este un poet al spațiului liber, dar și un om de bibliotecă, un profesor, care, ieșit din atmosfera orașului, abandonează ținuta de catedră, preferându-i expresia brută. Sinteză de vitalism frenetic și intelectualism moderat, creatorul Părintelui Ghermănuță face dreaptă măsură bucuriei simțurilor și reveriei intelectuale. În prima perioadă (Amintiri dintr-o călătorie), mai evidentă e latura vitalistă, juvenilitatea călătorului izbucnind în apostrofe, interjecții și exclamații. Metafore și comparații în serie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
al acestei atitudini. Exaltarea forței fizice, a abilităților sportive, a atenției excesive față de viața sexuală, sunt de asemenea elemente ale fenomenului la care ne referim. Asupra unora dintre ele, legate mai direct de raportul intersubiectiv, vom reveni în paragraful următor. Vitalism? Naturalism spontan? Materialism expresiv? A ne pune aceste întrebări este perfect legitim iar răspunsul ar putea să nu fie tocmai atât de dificil. Și totuși, plecând de la aceste întrebări se poate ajunge într-un spațiu deschis, lipsit de exercițiul critic
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
abilitate și finețe în demonstrarea preeminenței imaginarului acvatic și în subteranele viziunii tânărului Ion Pillat, la care notează "oceanificarea cosmosului" și "acvificarea cerului" ca "operații vizionare recurente", având grijă totodată să atragă atenția asupra conflictului permanent dintre "proiectul bovaric al vitalismului", de sursă livrescă ("instrucția ideologică a poemului", "gimnastica energizantă se face cu halucinogene livrești", "ideologia potenței", "tentația de a 'remilitariza' imaginarul") și "insurecția imaginarului", a "apelor subtextuale". Substanța acvatică a luminii, lichefierea focului, esența lichidă a timpului, chiar "lichefierea morții
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
mediană a pieptului. în schimb, sufletul este răspândit în tot trupul. Spiritul gândește, el experimentează sentimentele; în ceea ce-l privește, sufletul corespunde principiului vital. Foarte adesea, chestiunea vieții la materialiști e neglijată. Păcat, pentru că uneori am găsi la ei un vitalism pe care tradiția fosilizată ne interzice să-l vedem în acțiune - dat fiind că prima opțiune trece drept antinomică în raport cu a doua... Și atunci, să fie oare Lucrețiu un vitalist? Da... Ciudat, dar fără putință de tăgadă, gândirea filosofului atomist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]