33 matches
-
într-o frazeologie umflată, saturată de adjective goale, dar �neaoșe"; ziua de naștere a unui bărbat politic, sub pana lui, se înscria �în calendarul emoției și închinării obștei românești". Expresii ca: �dârzeniile și vârtoșeniile neînfricate românești", �străduințele voievodale în oblăduirea vladnicei energii românești", �viforoasele răzburneli ale străfundurilor românești" înfloreau sub pana lui natural, ca florile câmpului în brazda plugului. De mulți ani nu mai era societate, așezământ cultural, revistă sau ziar patriotic la care Apostol Burdea să nu participe de drept
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
războiul Crimeii, contribuind la redactarea protocoalelor care priveau interesele Moldovei. Pentru activitatea social-culturală va fi răsplătit cu ranguri boierești: paharnic în 1835, căminar în 1853, iar mai târziu spătar. Își petrece ultimii ani ai vieții retras la proprietatea sa de la Vladnic, lângă Huși. Preocupările lui S. cuprind mai multe domenii: filologie, istorie, arheologie, literatură. Este autorul unui Abețedariu românesc sau Întâile cunoștințe (1832), retipărit în numeroase ediții. Pe lângă obișnuita materie a unui abecedar, se introduc capitole educativ-literare, de o importanță care
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
Vaslui), reprezentate de un brăzdar de plug de la Pogonești (punctul La Vernescu), un amnar de la Tăcuta (punctul La Saivane), un cuțit, găsit la Codreni-Roșiești (punctul Vatra satului), un topor de la Bălteni (punctul Teritoriul localității) și un cosor, de la Vutcani (punctul Vladnic), toate din fier (pl. XLIV). Raritatea acestor obiecte este dublată de lipsa monedelor bizantine. În cazul monedei semnalată în municipiul Vaslui, rămânem rezervați, întrucât nu știm pe ce cale a ajuns în posesia colecționarului respectiv (nu excludem varianta achiziționării ei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
culturii Dridu, posibil secolelor X-XI. Cercetare L. Ursachi, M. Rotaru, C. Onel, 2002-2009. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Ursachi L, Rotaru, Onel 2010, p. 2, pl. 1/6. 170. Vutcani (comuna Vutcani), județul Vaslui a) Vladnic: la circa 300m sud-sud-vest de locul în care s-a aflat Schitul Vladnic, în apropierea ruinelor unei cetăți de pământ (posibil de perioadă hallstattiană), s-a depistat o fibulă digitată, din bronz, în stare fragmentară și decorată, pe semidisc și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Ursachi L, Rotaru, Onel 2010, p. 2, pl. 1/6. 170. Vutcani (comuna Vutcani), județul Vaslui a) Vladnic: la circa 300m sud-sud-vest de locul în care s-a aflat Schitul Vladnic, în apropierea ruinelor unei cetăți de pământ (posibil de perioadă hallstattiană), s-a depistat o fibulă digitată, din bronz, în stare fragmentară și decorată, pe semidisc și pe placa piciorului, cu cercuri concentrice. Piesa aparține secolelor VI-VII. Ulterior, pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
am scris broșuri, cărți, articole. Din puțina mea știință am rupt și am dat celor mulți. Am rostit sute de conferințe pe scena Ateneului municipal, la cercurile culturale și în sălile improvizate din mahalele. Am fost de dou) ori la Vladnic - cel mai îndepărtat sat din județ - și în multe alte locuri. Am vorbit sătenilor, muncitorilor, funcționarilor, tratând totdeauna subiecte din viața socială, religioasă și niciodată din politică. Am ținut doi ani cursuri la Universitatea populară de la Ghimeș, întovărășit de regretatul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au început a se istovi. Acum nu mai sunt în stare să trec dealurile, acum nu mai pot înfrunta furtuna și viscolul, acum nu mai sunt în stare să suport un drum cu docarul pe plaiurile Tamașilor și Năneștilor spre Vladnic. Munca m-a apropiat de pământ. Aș vrea să-mi văd elevii mei, cei rămași în ținutul Bacăului, ... la treabă. Mi s-a spus că am sacrificat familia, mi-am zdruncinat sănătatea și nu m-am ales cu niciun fel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mollio „a supune, a civiliza“. După ce supun tot spațiul dacic, ei întemeiază la sud de Dunăre două provincii cunoscute sub numele Moessia (Superior și Inferior), formă contrasă din cea precedentă. A se compara pentru contragere rom. olat „ținut, provincie, moșie“, vladnic „puternic“ cu vodă, rom. a hălădui cu sl. hoditĭ „a umbla“, vgr. Ellas, ados „Grecia“ cu edos „pământ, regiune, ținut, sălaș“; rom. mlaștină cu a musti. Grecii numeau Mysia două provincii în Asia Mică încă pe vremea lui Xenofon (sec
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Ungariei” (Vezi Icr, p. 108 urm.). Cuvântul apare și sufixat (vlădică), și în compusul Vladimir etc. El își are originea în organizarea statală a tracilor. Dacă vlad era stăpânul, vlada era zona stăpânită, puterea, ca și olatul, oblăduirea, cu derivatul vladnic “puternic”, de unde și vrednic. În forma vodă miezul lichid s-a pierdut, iar omiterea consoanei din deschidere a dat pe ot ca titlu de noblețe. Negru împreună cu Basarab sunt considerate de Hasdeu cuvinte emblematice în titulatura domnitorilor munteni, drept care le
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
rs. velmoža „înalt funcționar”), bole(ceh. Boleslav), vind. bálīyăn „mai puternic”, engl. well „bine”, very „foarte”, rom. mare etc., pe când partea a doua este contrasă dintr-o formă autohtonă cu sensul de stăpânire, pentru care vezi vlădică „stăpânitor, domn, principe”, vladnic și vrednic etc., astfel că sensul cuvântului în discuție trebuia să fie „mare stăpân, proprietar, domn”. Cf. toh. A. wäl, toh. B. walo „cneaz, domnitor”. Alexandru Philippide (1859-1933) Profesorul de filologie română de la Iași a primit din partea Academiei însărcinarea de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Vica, 57 Vicovu, 57 vie, 128 Viena, 67 vin, 128 vioară, 129 Visca, 57 Visla, 74 Visuia,57 Vișani, 57 Vișeu, 57 Vișina, 57 Vișinari, 57 Vișoi, 57 vită, 128 viță, 128 viu, 128 Vlad, 137 Vlada, 57 Vladimir, 137 vladnic, 53 vlagă, 129 vlah, 45 vlădică, 137 Vlăsia, 57 vlăstar, 48 Vltava, 54 voce, 98 vodă, 53 voievod, 138 vorbă, 98 a (se) veseli, 57 vraf, 69 vrană, 136 Vrancea, 136 vraniță, 136 vrednic, 137 vrej, 129 Vucova, 57 Vucșor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în anul 1902 și cu o populație de 336 suflete. Satul Lingurari este pomenit ca sat nou în 1902 în „Marele Dicționar geografic al României” (I. Lahovari), fiind format din țigani și secui (de fapt ceangăi) de la Glăvăneș tiIași (zona Vladnic), respectiv de la Săbăoanijud. Neamț. (precizări după Burlacu V. din Țibănești Satul Războieni a fost format din locuitori veniți de la Războieni (de pa Valea Albă), Bodești și Dragomirești, toate din județul Neamț, urmasi ai vitejilor lui Ș tefan cel Mare. 20
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
cu mine pe intendentul spitalului, V. Proca, care cumula funcțiunea de intendent cu meseria de vânător, și împreună ne-am dus de cu sară la moșia Cristeștii din împrejurimile Iașului, pentru ac a doua zi să vânăm rățe pe lacul Vladnicului. Am petrecut noaptea într-o casă țărănească și a doua zi, pe când abia se re vărsau zorile, ne-am suit fiecare într-o luntre condusă de câte un sătean și am plecat pe cărările de stuh65 ale Vladnicului. În direcțiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe lacul Vladnicului. Am petrecut noaptea într-o casă țărănească și a doua zi, pe când abia se re vărsau zorile, ne-am suit fiecare într-o luntre condusă de câte un sătean și am plecat pe cărările de stuh65 ale Vladnicului. În direcțiuni diferite. După câteva minute, mi-a sărit un cogeamite rățoi gras, cu capul verziu pe care l-am doborât dintr-un foc; apoi luntrașul, culegându-l de pe apă, i-a vârât oi trestie în gât și l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o cămașă țărănească lungă pănă la călcăi, ședea pe prispa casei fumând din lulea, iar hainele și albiturile lui toate erau înșirate la soare pe-o frânghie. Ce-ai pățit, Proca? îl întrebai eu. Ia, am făcut o baie în Vladnic, îmi răspunse el. Cum așa? Mi-a sărit o rață pe la spate și eu, întorcându-mă repede, ca să dau într-însa, am pierdut echilibrul, luntrea s-a răsturnat și m-am dus la fund ca un topor. Noroc că luntrașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
remușcare de conștiință ce aș fi avut toată viața și de atunci n-am mai umblat cu luntrea după rățe, dar nici lui Proca nu i-a mai venit gust să se expuie de a măsura a doua oară adâncimele Vladnicului. Am continuat ani de zile a vâna la câmp și la pădure, vara la pene66, iarna la păr67, după vorba Cățelei, însă de la o vreme ceata tovarășilor noștri de pușcă a început a se rări. Unul câte unul, spre marea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
-o la călugărie de-au călugărit o”. Într-o hotarnica din anul 1802, un bătrân mărturisește, în legătură cu hotarul Cotnarilor: „Și numai acel drum era de Țiul și mai era un drum ce vine de Poiana Văratecului, ce-i zic acum Vladnic, iar Vladnicu au fost unde este iazul lui Agriș și de la acel drum de la Văratic în drumul Țiului la Zbereni, iar alt drum sau cărare nu era, acum și pe unde este Sticlăria era codru și huci de nu putea
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Palanca Reabilitare 50 332 92 Școala de Arte și Meserii "Georgeta J. Cancicov" Reabilitare 90 corp C sat Parincea, comuna Parincea 333 93 Școala cls. I-VIII sat Nănești, comuna Parincea Reabilitare 90 334 94 Școala cls. I-VIII sat Vladnic, comuna Parincea Reabilitare 50 335 95 Școala cls. I-VIII sat Pârjol, comuna Pârjol Reabilitare 60 336 96 Școala cls. I-VIII sat Bahnășeni, comuna Pârjol Reabilitare 35 337 97 Școala cls. I-VIII corp A sat Plopana, comuna Plopana
HOTĂRÂRE nr. 1.285 din 24 octombrie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2007, pentru finanţarea unor cheltuieli de capital pentru unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Frumoasa, com. Balcani Reabilitare 50 ─────────────────���──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 65 6 Școala cu cls. I-VIII sat. Galbeni, com. Nicolae Bălcescu Reabilitare 50 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 66 7 Școala cu cls. I-VIII "Ion Luca" mun. Bacău Reabilitare 50 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 67 8 Școala cu cls. I-VIII sat. Vladnic, com. Parincea Reabilitare 50 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 68 9 Școala cu cls. I-VIII com. Agăș Reabilitare 50 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 69 10 Colegiul Pedagogic " Ștefan cel Mare" Mun. Bacău Reabilitare 1200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 70 11 Școala cu cls. I-VIII nr. 2 sat. Valea Mare, com. Faraoani
HOTĂRÂRE nr. 1.285 din 24 octombrie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2007, pentru finanţarea unor cheltuieli de capital pentru unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Mâgla 22,8 Poiana 13,2 Oituz Oituz 7,1 Călcai 16,2 Ferastrâu-Oituz 20,9 �� Marginea 6,6 Orbeni Orbeni 2,0 Palanca Palanca 15,7 Cădărești 17,2 Ciughes 10,5 Popoiu 14,7 Parincea Parincea 2,4 Vladnic 3,7 Nănești 9,0 Poieni 12,2 Văleni 7,1 �� Pârjol Pârjol 3,8 Băhnășeni 3,5 Bârnești 9,4 Câmpeni 2,5 Pustiana 1,9 Pârgârești Pârgărești 5,0 Parau Boghii 10,0 Satu Nou 5,0 Nicorești
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
De Jos Slobozia De Sus Slobozia Nouă �� Slobozia-Filipeni Sohodor Solont Spria Stanisesti Străminoasa ��Stufu Tamasoaia Tardenii Mari Tarhausi Tarhausi 2 Tarita Tarnița Tătărăști Tepoaia Tochitea Tomazia Turluianu Vâlcele Valea Botului Valea Caselor Valea Hogei Valea Mare-Rosiori Valea Seaca Văleni Versesti Vladnic Vultureni JUDEȚUL BIHOR Brusturi Finiș Coaste Damiș Cetea Ateiaș Almașu Mare-Balc Abram Păiș Ponoară Codru Chraptin Bălnaca Groși Almașu Mic-Balc Abrămuț Ponoară Dumbrăvița Codru Cîmp Beiușele Almașu Mic-Sirbi Adoni Surd Ponoară Hodișel Cîmp Moți Bilc Ant Albești Măguran Codrișoru Aușeu
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Praja, Rotăria, Șendrești, Țepoaia Comuna Odobești Sate: Odobești, Bălușa, Ciuturești, Tisa-Silvestri Comuna Oncești Sate: Oncești, Bărboasa, Dealu Perjului, Onceștii Vechi, Satu Nou, Tarnița, Taula Comuna Parincea Sate: Parincea, Barna, Mileștii de Jos, Mileștii de Sus, Nănești, Năstăseni, Poieni, Satu Nou, Vladnic, Văleni Comuna Plopana Sate: Plopana, Budești, Dorneni, Fundu Tutovei, Ițcani, Rusenii Răzeși, Rusenii de Sus, Străminoasa, Țâgâra Comuna Podu Turcului Sate: Podu Turcului, Bălănești, Căbești, Fichitești, Giurgioana, Hanța, Lehancea, Plopu, Răcușana, Sârbi Comuna Răchitoasa Sate: Răchitoasa, Barcana, Bucșa, Buda, Burdusaci
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
-o la călugărie de-au călugărit-o”. Într-o hotarnică din anul 1802, un bătrân mărturisește, în legătură cu hotarul Cotnarilor: „Și numai acel drum era de Țiul și mai era un drum ce vine de Poiana Văratecului, ce-i zic acum Vladnic, iar Vladnicu au fost unde este iazul lui Agriș și de la acel drum de la Văratic în drumul Țiului la Zbereni, iar alt drum sau cărare nu era, acum și pe unde este Sticlăria era codru și huci de nu putea
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
Parincea (în maghiară "Párincsa") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bârnă, Mileștii de Jos, Mileștii de Sus, Nănești, Năstăseni, Parincea (reședința), Poieni, Satu Nou, Văleni și Vladnic. Comună se află în estul județului, în zona cursului superior al râului Răcătău. Este traversata de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Ungureni și Buhoci (unde se termină în DN2F) și spre sud de Pâncești, Găiceana, Huruiești
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
sate: Parincea-Sat și Parincea-Târg au fost reunite sub numele "Parincea"; Nănești-Vale și Nănești-Deal sub cea de "Nănești"; Vârlănești a fost desființat și comasat cu Poieni; Burdugani cu Mileștii de Sus; Iazu cu Parincea; Podu Roșu și Valea lui Noe cu Vladnic. Două obiective din comuna Parincea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău că monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în punctul „Gâtul Grecului”, la marginea de nord-vest a satului Parincea, unde s-au găsit
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]