40 matches
-
a recitat trei capitole din Jules Vernes, plus ocolul bătăturii în optzeci de secunde și a plecat să bea o bere, da' nu mai înainte de a-l pune la punct de nea Ilie Busuioc, ieuropean din naștere și nu din vocațiune: Bă, animalule, ai tu noroc că mi-e sete, că, ce ți-aș face eu ție și lu' alde curvana aia de mă-ta ... și dus a fost pe poartă, ca fumul ... Madam Jorjet a simțit un val de căldură
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
Melchisedec Ștefănescu ca membru titular al Academiei Române. Primește această calitate în 10 septembrie 1870, după ce fusese mai întâi membru activ al Societății Academice Române. A fost membru al Academiilor Teologice din Kiev și Moscova, precum și al Societății Geografice din Petersburg. “Vocațiunea mea în lumea aceasta nu a fost ca să muncesc și să mă îngrijesc pentru căpătuirea rudelor mele după trup. Scopul meu a fost să muncesc pentru marea familie duhovnicească care este Biserica și fii ei cei credincioși... Am dorit în
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
Acasa > Poezie > Amprente > BIJUTIER DE CUVINTE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1527 din 07 martie 2015 Toate Articolele Autorului Anatol Covali un ,,bijutier de cuvinte” 2 MAR 2015 BY M.GURZA, COMMENTS OFF ,,Cine are vocațiune? Cel ce în momentul lucrării se uită pe sine.” (Titu Maiorescu) Poetul-muzician Anatol Covali, prin ,, Sonete alfabtice”, Editura Bibliotheca Târgoviște, 2015, se uită pe sine și de data aceasta, oferindu-ne un volum, demn de un ,,bijutier de cuvinte”. Un
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1425750739.html [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
Biblic și de Misiune Ortodoxă, precum și turnătorii de lumânări necesare cultului. Toate produsele se vor distribui bisericilor și credincioșilor prin magazinele bisericești eparhiale și prin pangarul și colportajul parohiilor. Dreptul de succesiune al ierarhilor și monahilor Articolul 194 Eparhiile au vocațiune asupra întregii averi succesorale a ierarhilor lor și se socotesc succesoare rezervatare a 1/2 din această avere, în cazul în care vin în concurs cu succesorii sesinari sau testamentari. Drepturile succesorilor sesinari sau testamentari se vor raporta numai asupra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152144_a_153473]
-
scrise, acestea nu vor fi opozabile decat dacă vor avea dată certă, iar în Ardeal și Bucovina dacă vor avea putere probatorie, conform cu legiuirile locale. În vederea aplicațiunii acestei legi se considera bunurile moștenite după 18 Decemvrie 1931 de către debitorii cu vocațiune legală la succesiune, ca fiind proprietatea lor, din momentul achizițiunii acestor bunuri de către defunct. ... B. Debitorii agricoli menționați sub alin. a de mai sus, beneficiază de dispozițiunile acestui capitol, dacă vor îndeplini una din condițiunile de mai jos: a) Să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128988_a_130317]
-
ar invocă acte scrise, acestea nu vor fi opozabile decat dacă vor avea dată certă, iar în Ardeal și Bucovina, putere probatorie, conform cu legiuirile locale. În vederea aplicațiunii acestei legi, se consideră bunurile moștenite după 18 Decemvrie 1931, de către debitorii cu vocațiunea legală la succesiunea, ca fiind proprietatea lor din momentul achizițiunii acestor bunuri de către defunct; ... b) Să nu poată fi considerați debitori agricoli prin aplicarea art. 1. ... B. Debitorii urbani menționați sub litera A beneficiază de dispozițiunile acestui capitol, daca îndeplinesc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128988_a_130317]
-
protejeze acoliții. Regentul Buzdugan, singurul demnitar care-și îndeplinea rolul cu convingere, nu putea face față, în mod obiectiv, sarcinilor constituționale, fiind subiectiv și angrenat în sfera de interese a partidului liberal. Armata simțea nevoia unei căpetenii, Prințul Nicolae neavând vocațiunea de a o conduce. «Restaurația» prințului «martir» plutea în aer” În acele condiții, Maniu a negociat prin diverși interpuși condițiile reîntoarcerii în țară a ”prințului sacrificat de liberali”: ”intuind oarecum caracterul lui, am voit să-mi iau asigurări eficiente pentru
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
pierdut de mult; astăzi dreptul a devenit un lucru atât de greu, de complicat și de gingaș, încât aplicarea lui cere mai multă știință și reflecțiune, decât îndemânare. A fi judecător e o chestiune de pregătire, dar mai ales de vocațiune. Nici știința, nici inteligența, nici onestitatea comună, nici iubirea de oameni și nici una din însușirile frumoase care pot împodobi pe omul public, nu ajung. A fi judecător, e a avea mai mult decât toate acestea: e a avea sentimentul justului
Dimitrie Volanschi () [Corola-website/Science/310765_a_312094]
-
copilului și n-o pregătește pentru activitatea viitoare, dar nici nu îngăduie celor care au misiunea de a-i pregăti viitorul să distingă și să verifice aptitudinile, înclinațiile, dispozițiile naturale, care în multe cazuri nu se afirmă decât târziu. Câte vocațiuni înăbușite, câte cariere și situații ratate, din această cauză! În special lipsa de contact cu vechea cultură greco-latină, în secțiunile destinate realului și modernului, trebuie socotită printre cauzele care au contribuit la lipsa de generozitate și de idealizm a noilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
succesorul lui Teodor Codrescu, editorul Buciumului Român și redactorul Uricariului. Cred că sarcinile materiale ale apariției le purta Jacques Lewin, cum am spus-o mai sus, om bogat înainte de toate și ziarist prin pasiune și ambiție, mai mult decât prin vocațiune (dacă totuși, vocațiunea e altă ceva decât pasiune și ambiție). Tipografia "Miron Costin", renovată și înzestrată cu cele mai nouă piese tehnice pentru timpul acela, funcționa în strada Cuza Vodă în careul de clădiri care exista încă în dosul librăriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Codrescu, editorul Buciumului Român și redactorul Uricariului. Cred că sarcinile materiale ale apariției le purta Jacques Lewin, cum am spus-o mai sus, om bogat înainte de toate și ziarist prin pasiune și ambiție, mai mult decât prin vocațiune (dacă totuși, vocațiunea e altă ceva decât pasiune și ambiție). Tipografia "Miron Costin", renovată și înzestrată cu cele mai nouă piese tehnice pentru timpul acela, funcționa în strada Cuza Vodă în careul de clădiri care exista încă în dosul librăriei Socec. Birourile redacției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fost eu singurul care am simțit îndoiala și apăsarea aceasta. Pe atunci dădeam și politicei o parte din timpul și energia mea. Lucrul acesta îl făceam fără multă convingere deși cu destulă sinceritate și bună voință. N-am avut niciodată vocațiunea politicei, de aceea am și părăsit-o din timp, și fără nici un regret, oricâte foloase și mulțumiri mi-ar fi adus dacă n-o părăseam. Pe atunci deci, desfășuram, cum spun, o oarecare activitate politică, făcând parte din organizația condusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
oarecare. Legăturile mele cu presa (care, chiar dacă n-au fost întotdeauna deopotrivă de strânse, n-au încetat însă cu totul niciodată) au fost, în mod constant, susținute de acea înclinație adâncă, de acea pasiune generoasă, care sunt semnele sigure ale vocațiunei. Căci pot foarte bine afirma, astăzi când spiritul meu, când ochii mei au căpătat acea claritate și acea siguranță pe care nu le aduce de cât vrâsta (și pe ce preț!) că am avut vocațiunea presei cu am avut-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care sunt semnele sigure ale vocațiunei. Căci pot foarte bine afirma, astăzi când spiritul meu, când ochii mei au căpătat acea claritate și acea siguranță pe care nu le aduce de cât vrâsta (și pe ce preț!) că am avut vocațiunea presei cu am avut-o pe acea a barei; că le-am avut pe amândouă în așa fel legate una de alta, în spiritul meu, încât niciodată nu le-am putut deosebi destul de bine. Niciodată la bară nu m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
-mi fac cursul... Și fără a da mai multă atențiune incidentului, își reluă firul expunerei. Două zile mai târziu, Matei Cantacuzino depunea jurământul ca ministru al justiției. Întâmplarea aceasta caracterizează omul și pune în adevărata ei lumină problema aceasta a vocațiunei profesionale de care vorbeam. N-ar fi fost, desigur, mare lucru, dacă profesorul și-ar fi întrerupt cinci minute cursul pentru a răspunde chemărei pe care i-o făcea șeful guvernului. Dar intransigența lui are o valoare demonstrativă, aș putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
depunerea unui concurs ca vai de capul lui. Oare latineasca și greceasca sânt de vină că o generație întreagă de ignoranți - exceptăm profesorii cu studii academice - umplu catedrele liceale și gimnaziale, predîndu-și neștiința lor drept știință, că niște somnoroși fără vocațiune se pun pe carte până ce pot trece vrun concurs și după aceea leagă cartea de gard, nu mai citesc absolut nimic și dictează numai an cu an același caiet vechi și unsuros unor urechi nouă? Latineasca și greceasca e de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de moștenitorii lui Cesar Boleac, de "Trompeta Carpaților". [ 27 august 1880] ["ÎN VEDEREA SCHIMBĂRII... "] În vederea schimbării ce se proiectează a se da programei liceelor literare, primim următorul articol, care contribuie a demonstra inutilitatea și pripirea reformei propuse: Originea școalelor reale și vocațiunea lor. [ 27 august 1880] ["ASUPRA CESTIUNII DUNĂRENE... Asupra cestiunii dunărene "Journal des debats" de la 4 septemvrie cuprinde următorul articol: Trei săptămâni au trecut de când "Grenzbote" a deschis focul și a turburat seninătatea oficioasă a organelor celor două cancelarii și cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fost minunat de bine esecutat și aplaudat cu multă vio[i]ciune. Asemene rolul telegrafistului, jucat de d-nul Radu, un tânăr ce abia a început să debuteze pe scenă, a fost bine jucat. Precum vedem, d-nul Radu are vocațiune pentru teatru și credem că, dedându - se acestei cariere, ar putea ieși un bun actor. Rolul "Margo" a fost asemenea bine jucat de d-ra Dimancea, ar fi însă de dorit ca d-sa să fie mai serioasă, cel puțin când
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
asupra dezvoltării unui om (de regulă de la vârsta de copil), în scopul de a pune în valoare pentru societate dispozițiile lui sufletești” (Rădulescu-Motru, 1984, p. 646). Educația personalității („Școala personalismului energetic”) înseamnă atunci descoperirea aptitudinilor pentru muncă ale elevilor, identificarea „vocațiunii” pentru a o „provoca” și „statornici” în vederea formării personalității. Descoperirea aptitudinilor și cultivarea lor trebuie să se desfășoare însă prin lăsarea cât mai multor inițiative celui „educat”, oferindu-i prilejul să-și valorifice practic potențele. O concepție apropiată de cea
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
asta nu însemnează că le și putea pricepe. Numai aleșii le-au putut pricepe, și asta a făcut un mare bine public: încet, încet, și din ce în ce mai numeroși, începură să iasă din rândurile lor o sumă însemnată de tineri a căror vocațiune era să fie intelectuali". Cu acest fenomen, care părea că ia proporții de masă, naratorul pune punct "perioadei clasice". Următorul stadiu, și anume modernitatea "capuținiștilor", coincide cu contemporaneitatea autorului. Reapariția enunțiatorului, în enunț, prin secvența "am putea zice", precum și deicticul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
idee care revine adesea în scrierile lui, aceea a geniului ca germene al întregii omeniri viitoare: În primul om a existat în germini toți oamenii mari și extraordinari, toți oamenii mediocri și toate nulitățile cu toate geniurile, talentele, facultățile, virtuțile, vocațiunile, pasiunile și însuși vițiurile tuturor. În Adam, ca să zicem așa, a existat și Cain și Abel, și Enoh și Tubalcain, și Noe cu descindenții săi, și Abraham cu posteritatea sa, toate gințile pământului, cu bărbații lor cei mai mari, și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
premise, toate ideile proprii, oricât ar fi ele de insuficiente, de mărginite în realitate, trebuie, cu necesitate, să-i apară idei mari, sublime, dătătoare de fericire, numai și numai fiindcă sunt ale sale; [...] că pentru a-și justifica sieși ca vocațiune divină îngâmfarea aceasta mistuitoare a vieții sale, trebuie să facă tot ce-i stă în putință, trebuie să nu-și găsească odihna, până ce nu îi va fi strivit pe toți cei care n-au despre dânsul o idee tot așa
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să fie înălțată la gradul de facultate. În adunătura copiilor sărmani și fără mijloace, cari găsesc azil și caută carieră în această școală, fu împins de nenorocire și copilul Grandea. El urmă cursurile machinalmente, căci nu avea nici predilecțiune, nici vocațiune pentru științele naturale. În sufletul său, în inima sa, în fruntea sa, clocotea un alt geniu. Acest geniu, care-l abătea mereu de la lecțiunile ce-i erau impuse, îi șoptea să cânte. El astfel află limba armoniei și din minutul
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
alte portrete făcute de Sion în același articol, cum e de pildă, cel al lui Baronzi, definit printr-o dedicație pură pentru activitatea de creație: "Iată expresiunea cea mai fidelă a poetului. Ca în tinerii săi ani, Baronzi e constant vocațiunei sale: rezemat pe lira sa cea languroasă și armonioasă, de-a pururea visător și distract, el cântă și mereu cântă" (Sion, "Pleiada poeților români", p. 623). 102 Heinich, L'élite artiste, p. 68. 103 Alexandru Philippide, Introducere în istoria limbei
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
iubirii. Cuvintele exprimă crezul artistic al scriitorului și mesajul acestuia ne ajută să înțelegem că lucrarea literară nu e un fel de "sport" făcut pentru distracțiunea celor ce n-au ce face, ci un apostolat, pentru care se cere și vocațiune, și pregătire, și zel religios. "Apostolul" Slavici s-a achitat din plin de misiunea sa. El n-a știut, dar a sperat asta trăind mereu cu singur gândul liniștitor: acela că "nu e nimic mult, când oamenii iubesc puțin, așa cum
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]