91 matches
-
spinare. Cântecul, canuța, jocul sunt o troică bănățeană, cu-n bivol în jug, cărând la deal zilele amare și scurtate, ori uitate! Petrică Mâțu Stoian e un bănățean de frunce, cu mustață de pandur și ochi de lotru, cu spate voinicesc și cu glas doinitor, uscat de dor și de dragoste, nu tocmai de cănuță...! E-un voinic bănățean mândru și-nalt care cântă de tac ciocârliile iar câmpiile i se-ntind sub urme din capăt în capăt, ca voievodului. Cazanul
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396992221.html [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
pe Sfântul Petre, Bătrân și chinuit prin glod și pietre, Obrazul - pergament uscat; bărbos, Cu trupul vlăguit și noduros, Purtând cu el miraculoasa cheie Cu care fericirea să ne deie... Îl văd așa, la vârsta ta de-acum, Cu pasul voinicesc întins la drum, În ambianța luminoasei oaze, În descifrarea unor vechi hrisoave, Subliniind întreaga lor savoare Ce-o dă distanța celor trecătoare. Îmbini știință și exactitate Cu-o bună doză de naivitate. Sub ochiul tău lucid, dar generos Trecutul pitoresc
PASIUNE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pasiune.html [Corola-blog/BlogPost/356410_a_357739]
-
-i drag să-l privesc și să-l ascult, căci el e simplu și frumos în înfățișarea lui, căci e curat, înțelept, vesel și poetic în graiul său. Îmi plac obiceiurile sale patriarhale, credințele sale fantastice, danțurile sale vechi și voinicești, portul său pitoresc, cântecele sale jalnice și melodioase și, mai ales, poeziile sale așa de armonioase”. Tot referitor la popor, Alexandru Vlahuță afirma: „Poporul nostru e încă sub spaima primejdiilor pin care a trecut. El nu-i strângător, pentru că a
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/A_fi_patriot_ion_c_hiru_1336313343.html [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
la pământ, gărzi de dorobanți purtând uniformele în care armata română a traversat Dunărea și a biruit alături de luminosul bărbat al istoriei noastre, Principele Carol l, oșteni cu flinte la umăr, îmbrăcați în mândra uniformă ostășească a epocii, cu umeri voinicești, cu spatele drept și cu mustăți stufoase și răsucite, ca ale roșiorilor, dorobanților și cavaleriștilor pictați de Nicolae Grigorescu, chiar atunci, în iureșul Războiului de Independență, împresuraseră grădina Palatului Elisabeta, pentru această regăsire. Astfel de evenimente aduc strălucire înlăuntrului spiritual
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1441997629.html [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
fi vreodată nevoită să o iau pe cont propriu, să fiu sigură ca voi reuși. Le-a venit rândul să coboare și în aceeași formula ca la urcare, au luat loc în scaune. Ajunși jos s-au îndreptat cu pași voinicești spre agenția de cazare. Au găsit cazare doar la camping la căsuțe. Irina a preferat să ia o căsuță împreună cu Sandu, pe când ceilalți doi tineri fiecare câte una. Irina era o tânără cam de vârsta Anei, cu un am mai
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Excursia.html [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
o poveste și aduși în fața ochilor prin tablouri ce se perindau secvențial prin fața ochilor. Veșmintele preoțești, de culoarea paiului de grâu copt, străluceau în lumina soarelui ce și revărsa cu dărnicie razele, transformându le culoarea în alb auriu. Trupurile lor voinicești se înfățișau și mai mari sub stiharul și mânecuțele largi, iar atitudinea lor, purtând toată încărcătura momentului solemn, evlavios, la care adaug părul vizibil încărunțit al Cucernicului Părinte Pavel și cel alb complet al Preacucernicului Părinte Protopop, făceau să ai
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1458858576.html [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
musai. O greutate îi apăsa capul scofâlcit al pieptului, un năduf rău sta opreliște răsuflării și parcă o piatră de moară îi apăsa creștetul, de nici căciula nu-și suporta de când... Picioarele îi erau zviduite. Acum îl purtau în pași voinicești, poate nepotriviți cu anii văzuți pe restul trupului, pe chip și, mai ales, în colelia pletelor... Nu se urnise din drum. Nu. Știa el. Părintele era un om, nu doar față bisericească. Și mai era și luminat, nu doar de
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1429427350.html [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
unui ciclu, ci continuarea vieții în visare, o blocare în repaus a întregului sistem vital al celui care lepăda brâul. Obiect de ritual, legarea brâului descifra intenția de dominare a bărbatului, de captare a bunăvoinței și colaborării acestuia. În luptele voinicești, arma de luptă a viteazului se afla la cingătoare, cât mai repede la îndemână pentru a-și putea apăra viața de agresori: „A stat cu mâinile în sân băietul? Nu! Că odată trage hangerul de la brâu și hârști! Zvârle degetul
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
simbolic-magic obiectul întremării, dar și cel de supunere, dependență și de restrângere impusă libertății.( 7) Fără brâu trupul voinicului se frângea, era prins în vâltoarea cămășii, a dezgolirii, a prinderii în jocul vrăjii, a priponirii și a neputinței înaintării. Luptele voinicești se începeau cu prinderile de la brâu, puterea învingătorului domina prin ridicarea în aer a partenerului de luptă și, apoi, înfundarea acestuia în pământ, până la brâu. Era partea sacră a trupului care revigora prin puterea de mișcare a viteazului. Semn al
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
fi vreodată nevoită să o iau pe cont propriu, să fiu sigură ca voi reuși. Le-a venit rândul să coboare și în aceeași formula ca la urcare, au luat loc în scaune. Ajunși jos s-au îndreptat cu pași voinicești spre agenția de cazare. Au găsit camere doar în camping la căsuțe. Le-a venit rândul să coboare și în aceeași formulă ca la urcare, au luat loc în scaune. Ajunși jos s-au îndreptat cu pași voinicești spre agenția
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390291314.html [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
cu pași voinicești spre agenția de cazare. Au găsit camere doar în camping la căsuțe. Le-a venit rândul să coboare și în aceeași formulă ca la urcare, au luat loc în scaune. Ajunși jos s-au îndreptat cu pași voinicești spre agenția de cazare. Au găsit cazare doar la camping la căsuțe. Irina a preferat să ia o căsuță împreună cu Sandu, pe când ceilalți doi tineri fiecare câte una. Irina era o tânără cam de vârsta Anei, cu un an mai
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390291314.html [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
desprinderea din mâlul amintirii a unor imagini din ce în ce mai limpezi) abuziv lungită și urmată de deznodământul precipitat, duce la un dezechilibru dramaturgic. De reținut obsesia dansului, ca simbol al forței țărănești de regenerare (muzica: Adrian Enescu, Pr. ACIN). Secv. rapel: Ciuleandra voinicească a osândiților la moarte și prăbușirea lor, amintind de celebra pânză a lui Octav Băncilă.”" Ca parte a comentariului său față de întreaga filmografie a lui Nicolaescu, începând cu filmele pe care le-a realizat în timpul regimului comunist, Valerian Sava l-
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
Sadoveanu, Miti, cum i se spunea cu nume de alint în familie, era intrat într-un soi de legendă. Profira Sadoveanu vorbea cu însuflețire despre "omul chipeș", cu "ochi de un albastru intens, fără egal", de acea ființă cu "statură voinicească", moștenită, poate, pe linie paternă, de la răzeșii din care se trăgea bunica Profira Ursachi, despre inteligența rară a acestui om cu înclinații deosebite, deopotrivă, pentru știință și arte. Fire iscoditoare, meșterea fel de fel de invenții, scria versuri și avea
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
informației istorice în acest roman, afirmând următoarele: "„M. Sadoveanu dă un roman istoric, care e, o spunem de la început, un adevărat roman istoric. Între dânsul și acea povestire, mai mult epică, din al XVI-lea veac, care înfățișa pățanii cavalerești, «voinicești», mai mult ale cazacilor decât ale moldovenilor, este o mare deosebire. Și această deosebire care, în ce privește informația prealabilă, siguranța, conștiența, ca și construcția lucrării, e cu totul în favoarea scriitorului, ne simțim datori a o însemna întâi”". Dincolo de caracterul său istoric
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Béla Bartók și legăturile lui cu Maramureșul (1957). Materialul cules a fost publicat în 1924, în volumele Balade, colinde și bocete din Maramureș și Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri. Cele două volume conțin balade istorice și voinicești, colinde, bocete, cântece de dragoste, de jale și de supărare, cătănești, cântece satirice, cântece de petrecere, chiuituri ș.a., toate însoțite de referințe despre localități și informatori și de note explicative. Cele mai multe texte au fost culese din Berbești (700) și Ieud
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
de luptă ai Partidului sub steagul lui Lenin și Stalin." După transferarea de la Fălticeni la Iași, liceanul Nicolae Labiș va fi prezent în presa locală cu varii poeme partinice, cum ar fi Manifestație: "Mai, Copii de grădiniță/ Bat strada pașii voinicești./ Le-atîrnă soarele șuvițe/ În păr beteală ca-n povești.// Să nu-i mănînci cu căutătura?/ Ard stegulețe ici și ici./ Și ciripesc: Partidul! Ura! (...)// Ca veac de aur și ei s-apuce,/ Să nu-i ucidă bombe-n scrum / Partidu-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Face excepție "duelul judiciar", cu un caracter ordalic, făcând apel la justiția divină, care se răspândește în Transilvania, prin biserica catolică, începând cu secolul al XVII-lea. Altfel, familiar românului, este ceea ce găsim în documentele folclorice, adică "lupta" ori "trânta voinicească". Chiar în mediul nobiliar, o astfel de întrecere are șanse mari de a deveni o serbare câmpenească, fie și în momentele în care întrecerea se desfășoară în străinătate (exemplu: boierul moldovean, hatmanul Răducanu, care, la Viena, câștigă un concurs oficial
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
albastru-orange), înveselesc pictura „complimentându-se” reciproc. O pictură care îl propune pe domnia-sa Gheorghe Doja ca pe un pictor al memoriei ancestral-afective. Un „ecologist” al imaginii prime și paradisiace, într-o lume bântuită de „angoasa” cotidianului. O voită și voinicească încercare de a opri haotica destrămare a echilibrului lumii. Demne și grea încercare, pentru care îi mulțumim.” ( Andrei Medinski) Gheorghe Doja Prin pădure Ulei pe pânză „Nu trebuie însă bănuită de simplă preocupare ilustrativă această pasiune pentru folclor și anecdotică
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în România Istoricii au descoperit în țara noastră mărturii ce demonstrează practicarea înotului de către oamenii care trăiau în apropierea apei, în scop utilitar, ca mijloc de supraviețuire, ca necesitate igienică distractivă sau ca sport. S-a făcut referire la înotul „voinicesc”, care are unele asemănări cu craulul de astăzi. Multe misiuni și fapte de luptă, din secolele al XV-lea și al XVI-lea, ale ostașilor si oamenilor așezați pe lângă ape și mai ales de-a lungul Dunării, dovedesc cunoașterea tainelor
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
Un diletant este N. în părerile lui despre folclor, dar unul cu bun-simț și intuiție. Considerând laolaltă aspectul muzical, coregrafic, etnografic, literar, împarte cântecele populare în mai multe categorii - cântecul ostășesc sau istoric, religios, erotic, de nuntă, cântecul codrului sau voinicesc. Ocazional, face și critică literară. A scris, cu un evident talent portretistic, prefețe, biografii, necrologuri despre Dimitrie Cantemir, Antioh Cantemir, Daniil Scavinski, Al. Hrisoverghi, Al. Donici. În ceea ce privește teatrul, îl asemăna cu o oglindă în care cată să se reflecte atât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
Dumnezeu?». - «Noi de l-am văzutu, Nu l-am cunoscutu». - «Lesne de a-l cunoaște: Ochișorii lùiu, Mura cîmpulùiu, Mustăcioara lùiu, Spicul grîulùiu, Sprincenele lùiu, Peana corbuluùiu, Tăiată-n săgeată Chiar pe mîna dreaptă»... Următorul exemplu conține semne de baladă voinicească: - «N-ați văzut Fiul meu Și alui Dumnezeu?». - «Noi de l-am văzut, Nu l-am cunoscut». - «Lesne-i de-al cunoaște Că-i în haine proaste Ca ș-a dumneavoastră. Chivăreaua lùiu, Tăiată săgeată, Pe ochi aplecată. Ochișorii lùiu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
adesea mulțime de lume. I se cer bătrînei semnele de identitate ale tînărului; urmează, firește, schița de portret cu trăsături care țin de sfera vegetalului, prezente și în variante privind înfățișarea păstorului; cu unele distincții deloc neglijabile. Ele vizează latura voinicească a eroului pierdut, alternînd cu reprezentări fioroase din lumea animalelor ucigașe. Așa se proceda în societatea veche a fratriilor războinice: Călușălul lui, Puiu zmeului; Șăulița lui, Țeasta zmeului; Chingulița lui, Două năpîrci negre, Din guri încleștate, Din coade-nnodate, La el
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
așteptau acasă. Deocamdată, Eros are ascendent asupra lui Marte, ca și a lui Thanatos. În sfîrșit, aventura tot “pură”, dar tragică, a Păstorului mioritic. De data aceasta, Thanatos nu mai are răbdare. Păstorul, la rîndul său, deși de aceeași statură voinicească și curajos ca Arjuna și ca “mic de ciobănaș”, se decide să-l înfrunte pe Thanatos, “cunoscînd” dinainte riscul pe care și-l asumă. În acest caz, se cuvine să judecăm oportunitatea și justificarea actelor, pentru a înțelege calitatea ideii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
el știe Locul unde paște, Unde iarba crește, Crește, se-mpletește, În opt găitănește. Unde el s-adapă, Frumos apa-mi cură, Pietrele răsună. Dar voinicul Voinea Pe cerb l-auzea.... Cerbul îl provoacă pe flăcău să încerce proba vînatului voinicesc. În cealaltă calitate, de purtător de dar și acolit al fetei frumoase, Cerbul este acela care întîmpină obstacolele grele: Vine Jiul tulburat, Cu plăvii amestecat. Dar plăvii ce mi-și aduce? Tot brazi nalți și minunați, Cu molivi amestecați. Printre
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
De rouă se scuturară, Munți înalți se clătinară, Văi adînci se tulburară, Și de vale c-apucară. În situația similară, Cerbul își îndeamnă partenerul să se angajeze, cum am spus, într-un rit de inițiere familială; e drept, prin luptă voinicească; bourul schimbă cursul în direcția riturilor de întemeiere, de dinastie și de țară. În mod curios, Berbecul și-a adjudecat, cu timpul, spațiul acvatic. Domeniul lui este marea primordială în mișcare genezică; se arată totdeauna disponibil s-o înfrunte cînd
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]