63 matches
-
cine știe ce ninsoare” sau „cutreierând o primăvară”( Din tăceri) Tristă și dureroasă e mărturisirea din poemul „Sindrom”, în care poetul, ca și mulți anonimi, a dus o muncă de Sisif, „ca să construim, ce? / un univers de iluzii / unde, în loc de muncă / trăgeam voinicește / concluzii / și trasam viitorul / luminos și senin / de la care azi - iată - mă abțin ... Sentimentul patriotic e prezent în poeme ca „Dor de Basarabia”, „Limba română”,”că-n lipsa mamei care s-a dus / tu ești maică pân-la apus.” Poemul „Grăbind
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
spun una, promit alta și fac pe cealaltă. Nu-și țin cuvântul, nu au cuvânt. Iar dacă nu au cuvânt, atunci nu au nici onoare, nici demnitate. Aici aș putea încheia meditația pentru trezirea celor care dorm somnul de moarte, voinicesc... sperând, că odată trezindu-se li se va trezi și conștiința națională, identitatea de neam și dragostea față de valorile sfinte ale strămoșilor Iată, că acum am eșit puțin la lumină. Cunoaștem de cine suntem conduși, de ce soi de oameni- fățarnici
MEDITAŢIE ÎNAINTE DE FURTUNA ALEGERILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472214713.html [Corola-blog/BlogPost/379094_a_380423]
-
e zâna atâtor mistere? Unde e clipa de magic fior? Strivite sunt azi sub vise aptere Iar nopțile toamnei mă'nving și dor. Nu-mi pasă de iele, demoni, coșmaruri, Vreau lacrimi să-mi curgă iar pe obraz Eroi și voinici să învingă centauri Și Prâslea să fie pururi viteaz. Te vreau înapoi! Vreau vocea-ți divină, Să-mi scuture spaima oricărui mit, Alungă'l pe zmeu, fă pacea să vină Pe chip de copil, de somn împlinit. Șoaptă-mă mamă
UNDE MI-E ZÂNA? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1491625020.html [Corola-blog/BlogPost/372498_a_373827]
-
ați jecmănit de bani. De fiecare dată venind cu gura mare Că vreți o altă viată, că vă doriți schimbare... Schimbare v-ați dorit, schimbare vrem și noi, Schimbare nu înseamnă... tot voi, în loc de voi. Mai sunt în talpa tării voinici cu-nvătătură, Nu gângăviți ca voi... și plini de incultură. Uitați-vă în jur, vă place ce-ați făcut ? De la păduri la fabrici pe toate le-ați vândut, Să vă clădiți palate, cu iz de pușcărie, Sunteți mai râu ca chelul
E TIMPUL SĂ PLECAŢI ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/E_timpul_sa_plecati.html [Corola-blog/BlogPost/348234_a_349563]
-
gata, l-ați trecut prin roua ? De-o vară v-așteaptă blându- abecedar Și doamna se-mbracă cu rochia nouă, Ce a primit-o azi, de la toamnă în dar. De mâine, veți pune sămânță în piatră, De mâine, veți crește voinici pan’ la nori Și jocul rămâne-va mai mult pe la vatră; Veți fi mult mai buni și mai răbdători. De mâine pe cer un alt soare răsare; Lumină lui va va duce-n credință, Pe toate le-aveți în marea
DE MÂINE (POEZIE PENTRU COPII) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1410693411.html [Corola-blog/BlogPost/349962_a_351291]
-
de natură și dornic de libertate, chiar dacă vremurile îl sortiseră carierei de dascăl. Nu-i displăcea meseria, dar nu renunțase nici la idealul unei vieți retrase în mijlocul naturii; îl amânase pur și simplu pentru mai târziu. Între timp se dedica voinicește problemelor celor două mii de elevi pe care-i avea în grijă, majoritatea indisciplinați, veniți de prin satele de prin împrejurimi. Firește că asta îl solicita nervos, dar în mare se recupera destul de bine în sânul familiei, cu soția și copilele
PORTRETUL FĂRĂ OCHI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1462974224.html [Corola-blog/BlogPost/375300_a_376629]
-
Toamnei. Tocmai a zărit oarecare mișcare pe malurile râului cu ape albastru întunecate care străjuiește hotarele proprietății prea nobilei doamne. Pe maluri sinuoase umbrite de sălcii plângătoare plopi, anini, cedrii și stejari înalți cu trunchiuri seculare, pe care doi oameni voinici abia dacă reușesc să-i îmbrățișeze, se văd câteva capre ce pasc firele de iarbă perlate cu stropi de rouă pe maluri și frunza tufișurilor de anin. Grivei câinele negru cu pete albe, aleargă în sus și în jos pe
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1471114624.html [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Joi, 17 Decembrie 2015 Dau cuvintele în clocot Și le-aud pe rând cum strigă, Mi se face dor de-Acasă, Ca de-un bruș de mămăligă, De mă văd vuind pe creste Cum voinicii din Posada, Sub opincile făloase Scârțâie pe drum zăpada Și auzul mi se umple De o hărmălaie sfântă, În târnațul plin de viață Îngerii din ceruri cântă Un colind pe care nimeni N-a putut să mi-l înfrângă, Și
COLIND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1450514204.html [Corola-blog/BlogPost/346126_a_347455]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DOINĂ,CÂNTEC ROMÂNESC Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Mândră țara mea bogată, Cum era ea altă dată. Fii-ți voinici te iubeau Cu respect ei se purtau. Dar venit-au vânzători Aduși de-ai țării trădători. Pentru bani te-au hăcuit, Averea ți-au irosit. Pădurile ți le-au tăiat, Aurul ți l-au furat. Sărăcit bietul român Trudește la
DOINĂ,CÂNTEC ROMÂNESC de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1483457633.html [Corola-blog/BlogPost/364303_a_365632]
-
de natură și dornic de libertate, chiar dacă vremurile îl sortiseră carierei de dascăl. Nu-i displăcea meseria, dar nu renunțase nici la idealul unei vieți retrase în mijlocul naturii; îl amânase pur și simplu pentru mai târziu. Între timp se dedica voinicește problemelor celor două mii de elevi pe care-i avea în grijă, majoritatea indisciplinați, veniți de prin satele de prin împrejurimi. Firește că asta îl solicita nervos, dar în mare se recupera destul de bine în sânul familiei, cu soția și copilele
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
de natură și dornic de libertate, chiar dacă vremurile îl sortiseră carierei de dascăl. Nu-i displăcea meseria, dar nu renunțase nici la idealul unei vieți retrase în mijlocul naturii; îl amânase pur și simplu pentru mai târziu.Între timp se dedica voinicește problemelor celor două mii de elevi pe care-i avea în grijă, majoritatea indisciplinați, veniți de prin satele de prin împrejurimi. Firește că asta îl solicita nervos, dar în mare se recupera destul de bine în sânul familiei, cu soția și copilele
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
mai curge un sânge de român, Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian ! Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine, Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; Un glas ei mai asteaptă și sar ca lupi în stâne, Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii ! Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110353_a_111682]
-
A fost supranumit și Iosif Visătorul בעל החלומות sau Iosif cel Frumos. Isaac, fiul lui Avraam, a avut doi fii: pe Esau și pe Iacob. Lui Iacob i-a dăruit Dumnezeu 12 fii și o fată. Toți feciorii lui erau voinici și sănătoși. Mergeau zilnic cu turmele la pășune. Între fiii lui Iacob, cel mai așezat și mai cuminte era Iosif. Iosif nu ieșea niciodată din voia părinților, vorbea numai prin cuvinte frumoase și se temea de Dumnezeu. Părinții îl iubeau
Iosif (personaj din Vechiul Testament) () [Corola-website/Science/313663_a_314992]
-
a cerut În cazul altora ... Ți-am povestit că la noi s-a cerut - să fie mecanici... DAVIDOVICI: Nu, nu. Nouă nu ne-au cerut. ADLER: Dar ăsta a fost un caz particular, cu mecanicii... Ideea era să fie destul de voinici, să poată lucra... Nu, nu erau niște criterii. DAVIDOVICI: Sigur că da. Și eram tineri... Ciclul ni se lua, pentru că ni s-a introdus În mâncare un medicament care a oprit ciclul tuturor femeilor.... ADLER: Nu am știut asta. DAVIDOVICI
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
roman,<br> Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume<br> Triumfător în lupte, un nume de Traian!<br> <br> Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,<br> Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;<br> Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,<br> Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!<br> <br> Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,<br> Româna națiune, ai voștri strănepoți,<br
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
Dacă un gând legat de el îmi nimerea accidental în minte, nu rămânea acolo nici cinci secunde. Era cam ca un marinar căzut peste bord în apele înghețate ale Oceanului Arctic. Se declanșau alarmele și vreo doi ofițeri de securitate voinici erau trimiși să-l scoată rapid. Dacă Adam îmi răsărea în minte, aveam norocul ca mereu să am în față un document incredibil de complicat și de plictisitor în studiul căruia să mă cufund. Iar Helen era cam tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mulțimea de frați de cruce întru ale văpselei roșie, toți cumularzi. Astfel și compania de exploatare își are, cum zice balada Mihului: Voinicei levinți, Cu armele-n dinți, Feciori buni de mână, Căliți, tari de vână, Feciori groși în ceafă, Voinici făr'de leafă. Acuma numai "voinici făr'de leafă" nu sânt cumularzii roșii. Din contra, feciori fără de obraz și cu multe lefuri! Răposatul Strat, cu bunul său simț, caracteriza de minune ființa și tendențele democrației lucrative: Ni se mai zice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ale văpselei roșie, toți cumularzi. Astfel și compania de exploatare își are, cum zice balada Mihului: Voinicei levinți, Cu armele-n dinți, Feciori buni de mână, Căliți, tari de vână, Feciori groși în ceafă, Voinici făr'de leafă. Acuma numai "voinici făr'de leafă" nu sânt cumularzii roșii. Din contra, feciori fără de obraz și cu multe lefuri! Răposatul Strat, cu bunul său simț, caracteriza de minune ființa și tendențele democrației lucrative: Ni se mai zice că este lucru democratic să așternem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însemnată din forțele militare ale țării. În jurul acestui nucleu au început să se adune țăranii, cărora domnul le dăduse drumul să plece la căminele lor. Căci, spune cronicarul: „După poticala dintăi și după pierzarea oștii dintăi, cela ce nu avea voinici de oaste ci strângea păstorii din munți și argații de-i intr-arma, acmu iară să rădica deasupra biruitorilor dintăi, dacă au perdut țara, acmu domni altora le da și țara lățiia”. Pe lângă scrisoarea polonului din 21 august 1476, Baltazar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
2 - - - 3 tovărășește (C) 6 - - - 2 8 trupește 9 - - - - 9 turcește 9 7 1 - 1 18 țărănește 4 - - - - 4 țigănește 22 - - - - 22 ungurește 26 1 - - 4 31 văcărește (I) - - - - - vânătorește - 2 - - - 2 viclenește (DILR 2007) - - - - - 0 vitejește 11 1 - - - 12 voinicește 17 2 - - - 19 volintirește (înv.) - - - - - 0 volnicește (înv.) - - - - - 0 vrăjmășește (înv.) - - - - - 0 vremelnicește (înv.) - - - - - 0 vulpește - - - - - 0 vulturește - - - - - 0 ANEXA III Expresiile lexicale adverbiale în corpus (compatibilitatea semantică a adjectivelor cu principalii categorizatori adverbiali de tipul în mod/din punct
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
goliciunea sufletească provocată majorității de călătoria cu „trenul morții”, spaima lor Îngrozitoare de orice contact sau chiar de vederea unui român În uniformă, ca să nu mai vorbim de un german În uniformă, slăbiciunea trupului - și a celor care fuseseră cândva voinici și sănătoși. În realitate, toți evreii care au fost scoși la muncă au trecut printr-o nouă serie de maltratări și Înjosiri din partea militarilor români și germani, chiar și din partea supraveghetorilor lor: „Deși bolnav și prăpădit de pe urma efectelor dramatice pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
calea uzajului cult și găsirea unor formule noi, impuse de specificul fiecărui areal etnic în general și între compartimentele creației, sensibil diferite de la o zonă la alta. În caz contrar, aplicăm aceeași grilă și Mioriței și unei balade cu tematică voinicească ori amestecăm ritualurile funerare carpatice cu ale dogonilor sau ale populației din Bambara. Școala antropologică engleză de la 1900 a falimentat tocmai pentru că a perseverat în a aplica mecanic modele ale culturii orășenești, de ultima oră, asupra celei „primitive”; teoria „prelogismului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
părinți. II De pe dealurile dogorâte de podgorii, Soarele ia aur din poamele tale; Cu dărnicia ta moldovenească, îi torni din belșug licori în pocale. III Te-au cântat poeții-acestui neam, Tu le-ai fost și muză și sfat și păstor, Voinicind voinicii în mari bătălii, Pe glia strămoșească de drag și de dor... IV Tătarii-n hoarde veniți să prăduiască, Și turcii ce-au rămas fără șalvari La Podu-Nalt, i-a sărutat doar moartea Cu-o sabie-ascuțită la Cotnari. V Numele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se va stinge nicicând peste vreme; Mai sună-acel bucium cu glas de istorii, Și-n veacuri de veac or să te cheme. VI Cotnari, nume de poveste și legendă, Nu vei pieri, moldovenii, românii te cântă Ca pe-un voinic, voinicit în mari bătălii, în Moldova lui Ștefan cea mare și sfântă. GHERASIM CONSTANTINESCU (n.22 martie 1902 în comuna Cișmeaua văruită) Urmează Școala Superioară de Agricultură Herăstrău (1929); specializări în Franța. Asistent și șef de lucrări la Facultate de Agronomie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu vecinii, nu numai cu turcii, Ștefan s-a văzut pus în situația de a introduce un nou sistem de recrutare: „mulți țărani (agrestes) fură trecuți atunci, adică după bătălia de la Vaslui, din gloată (expeditium) între viteji (in equitum), ori voinici” . Dlugusz susține că victoria de la Vaslui s-ar datora recrutărilor din lumea țără nească, scriind pe la 1479 că Ștefan „strângea în oaste nu numai pe oșteni, ori pe nobili, dar încă și pe țărani” . Acești viteji ai lui Ștefan cel
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]