95 matches
-
funcția de rotweiler pe palierul apartamentelor noastre... Evident, am optat pentru "sub masă" fără să acuzăm pe cineva, ci, dimpotrivă, fiind mândri că trăim în aceeași patrie cu urmași atât de fideli ai vitejilor daci... Însă, văzându-le avântul și voinicia (haiducia, am vrut să spun) cu care au învins cele vreo 200 de animale sălbatice aduse în bătaia puștilor ca în vremea ceaușismului multilateral dezvoltat și glorios-păstrate în gena președintelui PSD, ne-am gândit că acești vânători-paralei ar fi fost
Obeliscul realităților noastre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12056_a_13381]
-
prin părțile noastre, Toma Alimoș, și cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata ... ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții... Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor, și tata le avea pe toate moștenite de la tatăl său, om de vază, Ion Buică, un nume sonor din Țigăneștiul teleormănean” („Tatălui meu”). • În „anchetele” realizate de diverse reviste din
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
cinci frați ai săi, ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții. În comuna noastră, școala, cultura, nu prinseseră rădăcini pe vremea aceea. Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor și tata le avea pe toate moștenite de la tatăl sau, om de vază, Ion Buică, un nume sonor din Țigăneștiul teleormănean. Acel climat de atunci, cu greu se mai poate
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
Cetăților Dacice este și în acest an o invitație inspirată pentru cei care iubesc istoria transformată în spectacol. Timp de trei zile festivalul cuprinde spectacole de reenactment, lupte între daci și romani, ateliere antice, expoziții, concerte dar și întreceri între voinicii și „puii de daci” din cetățile dacice din Alba. Festivalul aduce o noutate în acest an prin schimbarea regulamentului astfel încât, începând cu această ediție, evenimentul va fi organizat pe rând în toate cele cinci localități din Alba care au pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
să se plângă de necaz. Oricum, nimeni nu avea cum să-i ajute. Cuvinte de susținere sunt din partea tuturor, dar ajutor, rar când vezi. Au construit și a doua casă. Și au peste 70 de ani și mă mir de voiniciea lor. Cât curaj și voință, te umpli de atâta energie pozitivă, încât îți vine greu să pleci din căsuța lor mică, dar ridicată în stil tradițional. Rar, când mai vedem o casă cu acele covoare înflorate, cu păritare și multe
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
efortul fizic de mici și dintotdeauna. Munca la câmp sau alte activități pe lângă casă, deplasările zilnice dintr-un loc în altul necesită efort fizic care călește organismele, mărindu-le rezistența la boli. Pe tăpșane, pe câmp, pentru a-și demonstra voinicia, tinerii obișbuiau să se ia la trântă, alergau, călăreau, aruncau cu piatra sau cu mingea, jucau țurca, trăgeau cu arcul, înotau în Siret. Mai aproape de zilele noastre, săniușul, schiul, iar mai recent au început să se practice fotbalul, voleiul, tenisul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în care trăiau părinții și Raluca era situată pe un deal plantat cu vie, la vreo trei kilometri de un sat pîrlit cu nume hazliu de Voinicii de Sus. Nici vorbă să mai existe și un sat cu numele de Voinicii de Jos. Era, ce-i drept, un sat și jos, dar se numea Pîrlita, de la pîrliți și nu de la arși puțin. Se spune că Voinicii de Sus luau cele mai mai frumoase fete de la Pîrliții de Jos și asta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fetele din Pîrlita erau bucuroase să le danseze bogătanii și chiar permiteau să le pipăie în văzul lumii. Flăcăii din Pîrlita erau timizi și nu doreau să fie luați pe sus de poliție. Bătaia a început cînd un băiat din Voinicii de Sus a invitat o bogătancă. Nu dansez cu tine! l-a repezit fata. Dar băieții voștri le dansează pe ale noastre. Este corect? Nu mă privește. Dar de ce ai venit? întreabă, apucînd-o de mînă. Nu-i treaba ta, nesimțitule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
star fie și numi pentru o clipă, a aruncării intimității pe piețele Facebook și Twitter în numele socializării? Între vara lui 2008 și vara 2009 cinci liceeni de la periferia Hollywoodului, patru băieți și o fată, au înjghebat un grup de mare voinicie, Bling Ring, care atacau vilele vedetelor, plecând cu sacii plini de poșete Berkins, Vuitton, pantofi Louboutin, bijuterii, ba chiar și cu câte un tablou. Dacă se nimerea să dea și peste ceva dolari lăsați pe te miri unde de neglijenții
Cannes, 2013: Pierduți printre poșete Vuitton și pantofi Louboutin - Corespondență de la Magda Mihăilescu by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79359_a_80684]
-
dragostei totale- care să fie prietenie, înțelegere pe multe planuri, tandrețe și acord în senzualitate." Notația datează din decembrie 1991, când Mariana Șora avea 74 de ani, și se referă, evident, la vremea când scrisul ei se remarca printr-o „voinicie caldă", cum inspirat l-a caracterizat doamna Lia Ghimpu, îngrijitoarea ediției și semnatara postfeței. Dar, lipsită de orice șansă, Jeni Acterian murise în 1958, la 42 de ani, lăsând în urma ei doar acest jurnal pe care Dan C. Mihăilescu l-
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
am fi fost bogați/ N-am fi fost apropiați". De gelozile care e tot un fel de dagoste: "Te-am văzut, te-am văzut, te-am văzut/ De mînă cu-altcineva/ Și-am simțit că-mi arde inima". De haiducie (voinicie), chiar dacă Miu haiducul, Șapte-Cai și Iancu Jianu sînt acum băieții de băieți, băieții de cartier sau șmecherii: "Nu-ți mai da atîtea aere/ Am o mare supărare/ Pe șmecherii non valoare/ Băi, fraiere,/ Cu un cuvînt te bag în boală
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
VIII nr. 7 l secțiunea „Reviste ale clasei” - învățământ primar - premiul I - „Caruselul copiilor“, de la Colegiul Bănățean, premiul II - „Clopoțel“, de la Școala cu clasele I-VIII nr. 24, și „Clopoțelul“, de la Școala cu clasele I-VIII nr. 18, premiul III - „Voinicii“, de la Școala cu clasele I-VIII nr. 16, învățământ gimnazial - premiul I - „Clopoțel“, de la Școala cu clasele I-VIII nr. 24, premiul II - „Clinchete“, de la Școala cu clasele I-VIII nr. 24, premiul III - „Mini Clip“, de la Liceul Pedagogic „C.
Agenda2005-18-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283638_a_284967]
-
DE VARĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului a plouat iar vântul norii îi alungă către zare și aduc lumină zorii risipind-o-n lumea mare harnic soarele-și ridică voinicia-n ziua nouă raza lui fiebinte strică lăcrămioarele de rouă s-au pornit din mușuroaie lungi șiraguri de furnici câte una mai greoaie o înghite un arici în înalturi ciocârlia stă de veghe peste toate risipindu-și melodia peste câmpuri
ZI DE VARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383626_a_384955]
-
cel din pod. Pere-mprăștie mireasma Printre boabe aurii, Mama duce-n casă cazna Printre veselii copii. Prin cuptoare pâinea crește, Se rumenesc cozonacii, Trece-un an, urmează alții Până caierul sfârșește. Sună-n vale clopoțelul, Pe drumeag trec rând voinicii, Mărișori, mărunți, măi micii, Toți cărându-și ghiozdănelul. De pe gard cioară privește Stând alăturea de pui I-ar înscrie -‘n clasa-‘ntâi, Dar școală de ciori lipsește. Râde-n gard o vrăbiuța Sporindu-i mai mult amarul, Eu încep abecedarul
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
conținute în cărțile amintite. Și nu m-am înșelat. Dar n-am intuit însă suficient de inspirat cât de afectuos și de generos poate fi omul (din care, evident, a lăstărit și poetul) Ionel Căpiță. Mai întâi m-a copleșit voinicia trupească a scriitorului basarabean, adiționată de cel mai limpede albastru zămislit în ochii unui bărbat. L-am și invidiat pe loc, cu voce ridicată, referitor la acest presupus privilegiu al său asupra frumoaselor din tinerețea sa. A surâs, complice la
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
leagănă inima - și-l veți vedea numaidecât pe Ionel Căpiță învăluit în nimbul de lumină, cum mi s-a arătat și mie. Citindu-i cărțile numite, m-am edificat asupra faptului că poetul Ionel Căpiță își are inima pe măsura voiniciei trupului ce o poartă, în care (spre deosebire de alte trupuri încăpătoare) încape o "cantitate" inestimabilă de dragoste. O dragoste generalizată, adică pentru toate cele lăsate de Dumnezeu spre a fi iubite și cântate. Dar poetul Ionel Capiță, dezvăluindu-ne dragostea sa
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
cai înaripați Prin neaua alba visând de-un an să zboare. Prin aer alb e zvon de zurgălăi S-au sculat din somnul lor piticii Cu sănii se întrec pe munți și văi În goana mare toți fac azi pe voinicii. Au înflorit la geamuri flori de gheață Și săbii lungi la streașină se-nșiră Bătrânii stau în prag și se tot miră Că Domnul, de Crăciun, e bun și îi răsfață. Bătrânii din șiștare toarnă lapte Și mult a curs
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
pe nume: Făt-Frumos, Țugulea, Greuceanu, Prâslea, Siminoc sau a unei fete istețe și frumoase fără măsură: Ileana Cosânzeana, având același comportament și gingășie ca a fetelor satului, pe care naratorul le-a cunoscut în viață. Cuvântul ales dovedește istețimea, curajul, voinicia, calități ce desemnează însăși existența tânărului ca exponent al binelui. Prin toate aceste calități alese eroul se detașează de toate celelalte personaje ale basmului, devenind unic, radiind caracterul personajului carismatic. Devine un simbol, automatism acceptat în dorința de a face
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
biruitor, ca și îngerul Mihail, eroul aureolat. Nu vom insista în cuprinsul acestui eseu asupra prezentării, în detaliu, a fiecărui protagonist al acestei specii literare atât de iubite de noi. Nici asupra descrierii drumului inițierii eroului, a probelor sale de voinicie, de multe ori prea dure pentru un tânăr pornit din spațiul ocrotit al casei părintești, și greu de imaginat că un om normal ar putea să le facă față. Basmul este o plăsmuire, o dorință și, totodată, o dovedire a
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
cel din pod. Pere-mprăștie mireasma Printre boabe aurii, Mama duce-n casă cazna, Printre gureșii copii. În cuptoare pâinea crește, Se rumenesc cozonacii, Trece-un an, urmează alții Până caierul sfârșește. Sună-n vale clopoțelul, Pe drumeag trec rând voinicii, Mărișori, mărunți,mai micii Toți cărându-și ghiozdănelul. De pe gard, cioara privește, Cu ochii negri și răi Ar vrea și ea-n clasa-ntâi Dar școala de ciori lipsește. Râde-n gard o vrăbiuță Sporindu-i mai rău amarul, -Eu
DE-ALE TOAMNEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364631_a_365960]
-
douăzecilea, să altereze, în cea mai mare parte a zonei, atât portul cât și obiceiurile însă din inimile lor, în zilele de sărbătoare, renaște tot trecutul pe care îl lasă într-o odihnă binemeritată, peste an. 2. Chimirul, rost al voiniciei Știm că bărbații munților, din Țara Moților, și-au prins mijlocul trupului, precum brâul Carpaților, cu o cingătoare a vieții, împletită cu pădurile și apele care șerpuiau și încă mai șerpuiesc pe cărările ce i-au dus și îi duc
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
acelora de demult, și le-a umblat, pe-acolo pe unde plaiul le era prieten, trupul cu picioarele lor dormice să străbată căile muntelui. Brâul, când confecționat din lână, când din piele, ca strănepoți ai dragonului, le era semnul puterniciei, voiniciei și a vitejiei acelora care se încumetau să doboare fiarele sălbatice ale pădurilor sau să prindă pe umerii lor mistrețul doborât pentru hrană. Brâul era semnul bărbăției, al vieții, dar și al morții. Prin el se legau vrăjile când nu
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
lui Dumnezeu, dar și cu figuri geometrice, ca niște zămisliri tainice ale unei lumi ce urma să renască, iertat prin mântuire de păcatul în care căzuse primul bărbat al Pământului. Ea se așeza chipeș pe trupul bărbatului și îi dădea voinicia, taina chimirului era tocmai încingerea mijlocului, a vieții care circula în trup prin sânge. Cu cât cămașa era mai scurtă, cu atât chimirul era mai lat, pentru a proteja și susține, la diversele acțiuni ale moțului, trupul zvelt. Astăzi, chimirul
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
a partenerului de luptă și, apoi, înfundarea acestuia în pământ, până la brâu. Era partea sacră a trupului care revigora prin puterea de mișcare a viteazului. Semn al vigurozității și potenței, cultul cingătorii mijlocului a jucat un rol important în întruparea voiniciei, a tânărului care se definea prin vitejie și mlădiere a trupului. Cingătoarea (chimirul) dădea căldura constantă mijlocului și elementelor constructive ale spatelui voinicului, apăra abdomenul de atacuri neprevăzute, tocmai datorită lățimii acesteia. Brâul era bariera morții, el strângea măruntaiele: Mațele
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
rândunelelor, zborul planat al berzelor care au cuiburi cu pui pe stâlpii înalți din drum, miresmele salcâmilor și ale teilor în floare, cântecul cucului din nucul aflat nu departe de casa noastră, chiotul nunților și al cântecelor care amintesc de voinicia haiducilor, dârzenia în muncă a țăranilor noștri, păstrată din moși-strămoși și câte alte frumuseți care îmi brodează dreapta credință și dragoste pentru pământul natalˮ. Elena Buică își scrie cărțile dând impresia că inima-i generoasă a devenit o oglindă mărginită
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]