393 matches
-
așa cum era în realitate. Ignarul articol conține și cinci fotografii: prima, a domnului Cosmin Zidurean, a doua a lui Marcel Proust, a treia a pseudoproprietarului Corcovei, prințul George Valentin Bibescu, a patra a Marthei Bibescu și a cincea a unui vrej de viță de vie. Slujind justeței, aproape toate puteau lipsi, însă obligatorie era fotografia prințului Anton Bibescu, marele prieten al lui Marcel Proust și unic stăpân al Corcovei, ale cărui nenumărate scrisori primite de la marele scriitor francez constituie substanța volumului
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
1947 și 1964. Cuvîntului poetic i s-a pus călușul ideologic. „Mult mai mult mi-ar plăcea să vorbesc, scrie Alexandru Lungu, despre cei ce-au purtat valul poetic din vremea războiului numindu-i «poeții cărora li s-a sucit vrejul». Împrumut această pitorească, amară și sugestivă expresie de la sculptorul Ion Vlad, prieten strîns al poeților, el însuși un mare poet al materiei, care prin anii ’47, la un pahar și o vorbă de seară tîrzie a cîtorva poeți și artiști
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
strîns al poeților, el însuși un mare poet al materiei, care prin anii ’47, la un pahar și o vorbă de seară tîrzie a cîtorva poeți și artiști, ne-a spus: «Fraților, ne ducem de rîpă. |știa ne-au sucit vrejul, ca la pepenii sortiți să crească mari și cît mai arătoși. Cei care n-o să ne uscăm, om crește tari și mari și arătoși, dar fără dulceață și fără mireasmă»”. Reintrarea în literatură, în condițiile „dezghețului” din jurul anului 1965, n-
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
cerneală n-ai fost orbit de lanterna celor cu profesii fără risc de comercianții care au tranzacționat totul în aplauzele generale de lentoarea fluviilor traversînd orașele de la frontieră ochii mi-au lăcrimat numai peste mesajul nescris al debutantului pe-un vrej de cîteva zile se află întregul raport de forțe nu știm în ce se transformă micile și marile povestiri ordine numai ordine scrie respirația ta pe geamurile înghețate lucrurile pe care urcă micile gîze spre-a întîlni mai marele speciei
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/6401_a_7726]
-
Cernacotis Râmșei, La Vrăjitoarea lui Zagreus cu cagula trasă pe față, du-te, Ia-ți Caduceul Mesagerului Sacru al Grâului și-al Viței de Vie, "Al holdelor și-al podgoriilor." Mergi la Arborele Vieții, Butucul Runic Celest, Pe care urcă vrejul de hamei, lăstarul sacru, Cere-i Merindea Poamei de pomana Omului cea de drum lung. Și dintr-odată s-a dus, s-a purtat dintr-odată mai iute ca gândul Nu sfârșea cuvântul, numele locurilor, Cât și ajungea într-acele
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
în lanț ș...ț minus pedunculii, ce fac un unghi / (cum fac sepalele narcisei / pe lujeri, sau un ram pe trunchi) / cu corpul tutelar: un sinus / ce-i sinclinarul așa-zisei / crevase cu figure pe ambii / versanți: pe unul muguri, vrejuri / filamentoase, în vârtejuri; / pe cel din dreapta: spori sau lamblii, / sau crabi ce-aduc cu hipocampii" ș.a.m.d. Putem găsi voluptății contemplației lui Șerban Foarță o funcție așa-zis ludic-euristică. Structurile fractalice declanșatoare de reverii lingvistice se arată, astfel, aproape
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
părinților, acela în care s-au stricat, poate fără putință de îndreptare, rosturile, aceeași problemă: cît de bune și cît de libere de trecutul tău sînt alegerile pe care le faci? Viața, trecîndu-se într-o parte, mai ține, ca un vrej de Rubus ideaus, flori în partea cealaltă? Altfel spus, cînd zmeura de cîmpie, de cultură, de fapt, e deja pe rod, ,vor mai fi existînd, în pădurile de dincolo de Vesely, tufe de zmeură înflorită la începutul lui mai?". Se poate
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
-l azi-noapte, îi visez de fapt grădina; sfârșise toate plantările, toate tăierile și fasonările. Nimic nu mai depășea linia. Rostul vieții lui era întreținerea în verde; o întreținere constantă, duel necurmat cu excrescențele rebele, cu vlăstarii, cu întrepătrunderile anapoda de vrejuri și crengi, cu lipsa de noimă a creșterii naturale. Era și el acolo: ședea pe o cracă, scund, gras, pătrățos, pipăindu-și lavaliera înfoiată de sub bărbuța tunsă scurt, deja cărunție. Nu mai putea coborî din copac. Își tot lărgise proiectul
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
ajunge, ei și suflarea lor de ghiață rămânând dincolo de crenelurile albe și Înalte până la cer ale zidului Alpilor, acolo se află un vechi castel și lângă bătrânul castel se află un la fel de bătrân butuc de vie. Iar butucul Își Întinde vrejurile, strugurii și frunza bogată ca o blană verde la picioarele castelului. Par a fi un bătrân războinic impietrit, stând de strajă cu câinele său Încremeniți În veacuri. Stăpânul Înalt, drept, cu plete cenușii lungi până la pământ și barba deasă trecând
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
-n bidinele, prozatori tumultuoși, vînjoși (primul, al doilea, al treilea tom etc.), critici infatigabili, eseiști nonstop, mă rog, părerea că "ăștia", adică, scuză-mă, scuză-mă, scriitorii ar fi niște fluieră fluturi divini e fumată pîn'la chiștoc, veștejită-n vrej pe veci. Inspirația? Mai degrabă tenacitatea, da, cred că tenacitatea-i adevărata căruță, înjugați fiind la dînsa pe viață. Știu, bănui, o să-mi dai exemple: marii, celebrii... S-o luăm metodic, catodic, anodic! Nu te hlizi, scuză-mă, scuză-mă
Fluturii au meserie (Scuză-mă, scuză-mă...) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14674_a_15999]
-
tras pe ochi năframa când a-nțeles că-i oarbă. Din iarbă Vierme,-ai crezut o clipă că nu-s viu, Că sufletul mi-e-nchis în strofe ca-n sicriu, Iar sângele mustind, eretic sau pios, E o cerneală acră în vrejul de pe os. Cârtiță de argint, mi-ai plugărit în piele, Și-ai dat de-o rună scrisă cu pleoapa unei stele Și de-o peniță prinsă pe degetul cel mare, Cu un belciug de aur, de rob fără scăpare. Te
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
Ed. Vita Prevent Edit, 2015 Premiul I: George Călin, „Întru lumină și cuvânt", Ed. Antim Ivireanu, 2015 Premiul II: Clelia Ifrim, „Cloșca cu puii de piatră", Ed Limes, 2014, Marian Marcoci, „Sculptorul tăcerii", Editura Nico, 2015 Premiul III: Vanda Ani, „Vrej de lumină", Editura Nico, 2015 Premiul revistei Vatra veche: Dorina Stoica, „Când Te iubeam", Ed. PIM, 2014, Viorica Șutu, „Răstimp între lumi", Editura Nico, 2014, Cornelia Jinga Hetrea, „Tăcerile serbărilor galente", Editura Nico, 2015, Premiul Editurii Vatra veche: Stejărel Ionescu
POEZIA RELIGIOASĂ ÎN FESTIVAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380716_a_382045]
-
arăta Ca rodia, de bună seamă, Cum se zărește sub maramă. 4. Gâtul ți l-am asemuit Cu turnul ce a fost zidit De David, cu o casă-n care Arme sunt puse, spre păstrare. Scuturi atârnă de-al său vreji Și sunt doar scuturi de viteji; O mie fost-au numerate Și-s numai de viteji purtate. 5. Privesc la sânii tăi și-mi par Doi pui de cerb. Când mă uit iar, Îmi par doi gemeni, bunăoară, Precum doi
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
și desuete precum grohăia o jurnalistă; carabina... nu-i ierta poete! TUZLA DIN DORURI - poetului Nicolae Labiș - pe trupul meu n-a mai plouat de-o vară satul miza pe niște paparude ce dănțuiau flămânde prin țărână strâmbându-se la vrejurile crude Vaca păștea prin lujerii de gripă și Își lingea pe frunte fătul blând iar Iapa sub o umbră lângă mama a mai fătat icnind un mânz plăpând doream Înfometat un boț de pâine dar scocul era sec - murise moara
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
gras, gogoșar, lung sau iute) - 15 000-25 000 de lei, castraveți - 10 000-70 000 de lei, ceapă - 5 000-8 000 de lei, cimbru - 6000 de lei, conopidă - 35 000 de lei, dovleac pentru copt - 7 000 de lei, dovlecel fără vrej - 10 000 de lei, fasole de grădină - 25 000 de lei, mazăre de grădină - 25 000 de lei, morcov, pătrunjel, păstârnac - 10 000 de lei, pepene verde - 12 000 de lei, ridichi - 8000 de lei, salată - 8 000 de lei
Agenda2004-5-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282002_a_283331]
-
poetul nu izbutește a trece pragul inhibiției ce se luptă cu sine, abia fiind în măsură a se înfățișa ca atare, prin grila imaginilor ce se vor dure. Frecvent însă ele se înmoaie sentimental, ca și cum gratiile s-ar transforma în vrejuri vegetale elastice, iar pietrele în mingi. Ironia însăși capătă un aer inofensiv, amabil: "Atențiune poate trece tot convoiul întregul convoi de cuvinte minele dedesubt stau cuminți o eventuală declanșare nu ar stîrni decît o ușoară adiere ironică o briză albastră
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
ador să călătoresc pe scară, vecinul de colivie/ să-mi sufle în ceafă aburi de moarte/ Sunt zeița pungilor de plastic, a biletelor de tramvai", "în gura florilor gîlgîie motorina". Pan și-a pierdut harul: "ursuz, încîlcit, maniac/ Cum un vrej de dovleac./ Rău la vorbă, nevrotic, poluat./ (...) Oricum s-a ramolit". Lumea e degradată iremediabil și toate lucrurile au căzut în cotidianul strict, sufocant: "în mucegaiul ocru-auriu/ se tînguie mugurele/ izbind cu mieii frunzelor/ perna înghețată a anotimpului". Fără tonul
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
vină obscură. Se manifestă aici un amestec de elan și degradare, de trufie și ascetism, sub semnul unei religiozități primordiale, gata parcă a izvorî din cosmicele genuni, dar încă neformulată: "Aici, unde sîngele nostru - al fiecăruia dintre noi -/ este un vrej răsucit către soare.(...) Aici, unde lumina este pentru privirile noastre/ la fel ca bălegarul vechi și huma, pentru rîme.(...) Aici, unde foșnește, în fiecare dintre noi,/ un copac prăbușit și unde abia după moartea mea/ va fi întins, peste tot
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
cruzime viața interioară. Divulgarea unor lașități, a unor spaime sau a unor obsesii sexuale considerate prin tradiție compromițătoare conferă multora dintre texte caracterul unor confesiuni psihanalizabile: "sexul meu are în cap numai prostii/ cu femei goale cu sâni lați cu vrejuri uscate de fasole sexului meu/ i s-a urcat la cap de atâta masturbare crede c-o duce ca-n rai ca-n paradis sexului meu i s-a/ dat preaviz de exmatriculare sexul meu are prepuțul deschis prin el
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
modernitatea scriitorului Orhan Pamuk. Uitel reverberând într-o frumoasă descriere a lui Ioan Lascu, care mi-a amintit de nobila literatură persană: Umăr aburit deasupra începutului de vară, în timp ce pomeneam între patru ochi și patru pereți cele patru plante primordiale: vrejul, câinele, mâna și muntele. - Amintiți-vă: toate în una! - Hanna, cu mintea te-am chemat, îți latră câinele în traistă, sau îți latră traista, sau traista se latră pe sine, fiindu-i frică de infinitatea câinelui? Sau traista lătrând, înlocuiește
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
să îi distrugă orașul. Fără prea mult timp la dispoziție, motanul își încropește o echipă, formată din Hopa Alexandru Mitică și Pisi-Lăbuțe Pufoase, pornind astfel într-o aventură cu nouă vieți. Filmul este presărat cu scene amuzante, multă acțiune, un vrej de fasole, o comoară ascunsă, momente muzicale și poante la care copiii se vor super distra, devenind astfel o alegere perfectă pentru week-end. În regia lui Chris Miller, după un scenariu de Tom Wheeler, “Motanul Încălțat” are o distribuție de
Motanul Încălțat [Corola-blog/BlogPost/99808_a_101100]
-
ar veni, si o sa ne îmbrăcam numai în lemne, în iarbă, în conuri de brad, în furnici vii, în faguri de miere, cu roiul la purtător, în fulgi de găină, cu găină încă înfipta în ei, vie și cotcondacinda, în vrejuri de fasole, cu tot cu ghiveciul în care a crescut plantă, în semințe de floarea soarelui și în lut. Ba chiar și în rochii croite din valurile mării o să ne îmbrăcam. La care-o să adăugăm eșarfe din curcubeu, cercei din lapoviță
Nou in moda: rochia din paie de matura by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20707_a_22032]
-
SOBRIETATE DIVINĂ turnai cinzeaca de lumini și umbre în cupa revoltată a retinei - și deodat' vedenii crâncen sumbre decapitatu-m-au - cadou vitrinei străin de lumi de soartă și vârtejuri mă închinai viziunii de coșmare iar Duhu-mi înălțai prin negre vrejuri măcar să pipăi rosturile-amare dar nu priceperea îți picură în liniști căci nu ești mag - dedat la binefaceri: pe cuie să te culci - precum pe miriști și generos să sângeri în prefaceri... ...nicicând sărută Crist un Căutător: Pușcăriașul Lumii - fără vorbitor
POEME DE TAINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380176_a_381505]
-
iarnă, așa, ca o garnitură, după fantezia mea... Plecai repede, trecui pârleazul și ieșii din grădina casei, în lanul de porumb. Luasem un cuțitaș, dar am uitat mănușa de lucru ; apucai un dovleac mare , îi tăiai lujerul ; mă înțepai cu vrejul și căutam o frunză să-mi protejez palma care începuse să-mi sângereze deja. Un fir de vânt înfiora ușor frunzele porumbului cu roade grele. Știuleții aveau mătasea revărsată peste boabele aurii, coapte. Luai un mănunchi în palmă, ca pansament
ACOLO UNDE ÎNCEPE CERUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380267_a_381596]
-
Dacă mă văd? Poate chiar m-au și văzut! Mașini grele, pline cu soldați se deplasau spre Severin, prin satul nostru. Dacă opresc și intră în porumb? Doamne Sfinte! Sunt pierdută! Faruri uriașe își roteau lumina în toată zona. Văzui vrejul mare și mă băgai sub el. Am tras frunza cea mai mare peste spate și am stat acolo nemișcată. Inima bătea să-mi spargă pieptul. Îi auzeam pulsațiile în urechi, nu mai puteam respira , eram îngrozită. Auzeam totuși motoarele care
ACOLO UNDE ÎNCEPE CERUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380267_a_381596]