33 matches
-
ai rătăcit de mine Și n-ai știut că mă usuc. Mor pluvial și ars de friguri, În lemnul frunzelor mă strâng, Vino afară să fim singuri Când plouă, mă usuc și plâng! Nu te ascunde în vedenii Și în xilem când mă retrag În frunze, toamna, de milenii În care mor confuz și vag, În amintirile din luturi Crepusculare și din sori De nesfârșite începuturi De când nu încetez să mor... În adieri din adierea Unui vechi vânt m-am spulberat
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_fatala_romeo_tarhon_1333255932.html [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
ai rătăcit de mine Și n-ai știut că mă usuc. Mor pluvial și ars de friguri, În lemnul frunzelor mă strâng, Vino afară să fim singuri Când plouă, mă usuc și plâng! Nu te ascunde în vedenii Și în xilem când mă retrag În frunze, toamna, de milenii În care mor confuz și vag, În amintirile din luturi Crepusculare și din sori De nesfârșite începuturi De când nu încetez să mor... Nu vezi? Trec oamenii prin sine, Se pierd în tainele
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Toamna_fatala_romeo_tarhon_1371275897.html [Corola-blog/BlogPost/363509_a_364838]
-
pclicarpelar și apocarp, li s-a dat și numele de Polycarpigenae. Din această subclasă fac parte, în succesiune filogenetică, ordinele: Magnoliales, Piperales, Aristolochiales, Nymphaeales, Ranunculales, Berberidales și Papaverales. Vor fi abordate următoarele: Cuprinde numai specii lemnoase (arbori și arbuști), în xilem având tracheide areolate. Sunt răspîndite spontan în regiunea temperată și tropicală a Asiei de Est și a Americii, iar în zonele temperate ale Terrei se cultivă ca ornamentale sau forestiere. Au frunze mari, simple sau lobate, cu numeroase pungi secretoare
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
5 cm lungime, multispermă. Din bulbotuberculi se extrage bulbocapmina, cu acțiune anestezică. Se întâlnește prin păduri luminoase, din regiunea de cîmpie pînă în cea montană. Cuprinde mai ales plante lemnoase, cu flori unisexuate, grupate în amenți. Prin prezența (uneori) în xilemul lor a traheidelor, precum și prin decalajul dintre polenizare și fecundare, se apropie de gimnosperme, însă prin organizarea florală simplificată, cu învelișuri florale reduse (număr mic de piese florale), sunt considerate ca derivînd din Magnollidae. Majoritatea au flori unisexuate, dispuse monoic
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Sunt răspîndite mai ales în regiunile tropicale și subtropicale, mai rar în zonele temperate. Cuprinde ordinele: Dilleniales, Theales, Violales, Capparales, Salicales, Begoniales, Cucurbitales, Malvales, Ericales, Ebenales, Primulales. Cuprinde plante erbacee sau subarbustive, cu caractere de primitivitate (au traheide scalariforme în xilem). Florile sunt mari, bisexuate și heterochlamidee, cu petale mari, care le dau valoare ornamentală. Androceul este format din stamine numeroase, cu disc nectarifer intrastaminal, iar carpelele sunt libere. Fructele sunt polifolicule semicărnoase, cu numeroase semințe prevăzute cu aril. În mod
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
și transformările ei. Lauge (1954Ă a determinat conținutul de lignină din lamela mediană și din peretele secundar al traheidelor de brad prin fotomicrografii UV. Wardrop (1957Ă a folosit fotomicrografii UV pentru a detecta începerea lignificării și dezvoltarea sa ulterioară în xilem diferențiat. Atât Lauge cât și Wergin (1965Ă au elucidat distribuirea neuniformă a ligninei în lemn de compresiune prin fotomicrografii UV. Jayme și Torgersen (1967Ă au studiat topochimia delignificării lemnului de brad prin procedeele sulfit și sulfat folosind un microscop UV
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
lemn de compresiune prin fotomicrografii UV. Jayme și Torgersen (1967Ă au studiat topochimia delignificării lemnului de brad prin procedeele sulfit și sulfat folosind un microscop UV Leitz. Mai recent au fost stabilite metode cantitative pentru determinarea distribuției ligninei în celule xilem prin microscopie UV. O mare varietate de metode și de echipamente au fost folosite în aceste studii. S-a analizat cantitativ lignina folosind în principal evaluarea densitometrică a negativelor fotomicrografiilor UV. Volumele țesuturilor au fost, de asemenea, calculate după profilul
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților celulelor din interiorul țesuturilor constituie, uneori, o barieră eficientă. De asemenea, xilemul din celulele sclerenchimatice ale nervurilor foliare blochează eficient extinderea unor agenți patogeni de natură fungică sau bacteriană, care produc pătări unghiulare pe frunze, prin limitarea dezvoltării acestora numai în zonele dintre nervuri, dar nu și dincolo de ele. Rezistența structurală postinfecțională
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
au capacitatea de a secreta aceste substanțe protectoare. Tilozele se formează în vasele xilemice ale majorității plantelor, în condiții de stres sau infecție cu paraziți vasculari. Ele sunt evaginări ale protoplastului celulelor parenchimatice, cu pereți celulozici care pătrund în vasele xilemului și pot prin număr și mărime, să le obtureze, blocând astfel calea agentului patogen. 3.5.1.3 Rezistența funcțională Deși barierele structurale oferă un oarecare grad de protecție față de atacul și invazia agenților patogeni, rezistența plantelor depinde mai mult
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
care-l poate asupra omului sau mediului (fig. 12). Produsele fitofarmaceutice pot avea acțiune preventivă și/sau curativă. Modul de acțiune al produselor utilizate în combaterea bolilor poate fi de contact, sistemică și translaminară. Fungicidele sistemice circulă în special prin xilem, mai puțin prin floem. Fungicidele sistemice trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să pătrundă ușor în țesuturi și să se mențină un timp îndelungat în circuitul plantei; să nu fie fitotoxic; să inactiveze toxinele patogenului sau să modifice metabolismul plantei în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
organisme unicelulare, microscopice, bacteriile fitopatogene. În general, fitobacteriile se dezvoltă ușor pe mediile de cultură naturale și sintetice dar există și o nouă grupă numită dysphagobacterii care sunt incapabile să se dezvolte pe medii sintetice și le întâlnim doar în xilemul și floemul plantelor bolnave. Micozele sunt boli produse de ciupercile parazite, organisme foarte divers constituite și încadrate sistematic în Filum Mycophyta sau Regnul Fungi, încr. Eumycota. Antofitozele, sunt bolile produse la plantele de cultură de antofitele parazite sau semiparazite. Acestea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mediu: temperatura (la Plasmopara incubația durează 4 zile la 19-260C și 18 zile la 10oC; acțiunea plantelor gazdă; virulența agentului patogen. În timpul incubației, circulația patogenului în interior se face astfel: virusurile circulă prin intermediul plasmodesmelor și prin intermediul vaselor conducătoare (floem și xilem); bacteriile circulă prin spațiile intercelulare dar pot fi vehiculate și de floem; la ciuperci dezvoltarea și circulația este mai complexă pentru că ele prezintă mai multe posibilități de dezvoltare: a.ectoparazit (se dezvoltă la exteriorul organului parazitat Uncinula necator); b.endoparazit
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
infecție se realizează în celulă o concentrație maximă de virusuri apăruți prin unirea proteinei virus cu lanțul de acid nucleic. Răspândirea virusurilor în plantă și transmiterea lor În plantă răspândirea virusurilor se face prin parenchim, floem și mai rar prin xilem cu o viteză mică de 0,1-0,3 mm în 24 ore în parenchim și cu o viteză de 10 ori mai mare în nervurile secundare. În țesuturile gazdei, virusurile circulă prin porii din membranele celulare fiind antrenate de curenții
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
poate infecta chiar tuberculii fără leziuni dacă aceștia nu sunt acoperiți de un strat gros de suber și dacă temperatura este între 20-35oC. Bacteria are o activitate pectinolitică puternică, distruge substanțele pectice din lamelele mediane ale pereților celulelor, circulă prin xilem și chiar prin floem oprind circulația apei ceea ce produce veștejirea plantelor. Pectinaza produsă de bacterie în tuberculii infectați induce polifenoloxidaza ce oxidează fenolii. Fenolii oxidați crează o barieră în fața infecției, țesuturile căpătând o culoare brună. Bacteria fiind virulentă, formează dehidrogenaza
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților celulelor din interiorul țesuturilor constituie, uneori, o barieră eficientă. De asemenea, xilemul din celulele sclerenchimatice ale nervurilor foliare blochează eficient extinderea unor agenți patogeni de natură fungică sau bacteriană, care produc pătări unghiulare pe frunze, prin limitarea dezvoltării acestora numai în zonele dintre nervuri, dar nu și dincolo de ele. Rezistența structurală postinfecțională
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
au capacitatea de a secreta aceste substanțe protectoare. Tilozele se formează în vasele xilemice ale majorității plantelor, în condiții de stres sau infecție cu paraziți vasculari. Ele sunt evaginări ale protoplastului celulelor parenchimatice, cu pereți celulozici care pătrund în vasele xilemului și pot prin număr și mărime, să le obtureze, blocând astfel calea agentului patogen. 3.5.1.3 Rezistența funcțională Deși barierele structurale oferă un oarecare grad de protecție față de atacul și invazia agenților patogeni, rezistența plantelor depinde mai mult
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
riscului pe care-l poate asupra omului sau mediului. Produsele fitofarmaceutice pot avea acțiune preventivă și/sau curativă. Modul de acțiune al produselor utilizate în combaterea bolilor poate fi de contact, sistemică și translaminară. Fungicidele sistemice circulă în special prin xilem, mai puțin prin floem. Fungicidele sistemice trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să pătrundă ușor în țesuturi și să se mențină un timp îndelungat în circuitul plantei; să nu fie fitotoxic; să inactiveze toxinele patogenului sau să modifice metabolismul plantei în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
1995) cercetează structura mai multor plante medicinale, ocupându se în trecere și de Salvia ofticinalis L. Pentru compararea și interpretarea unor structuri ne-au fost utile articole referitoare la alte genuri de labiate, publicate de cercetători străini sau români. Diferențierea xilemului, relația dintre lungimea primordiilor foliare și locul apariției primelor vase de lemn au fost studiate de Jacobs și Morrow (1957). Autorii au urmărit procesele de traheogeneză la nivelul apexului caulinar de la o clonă de Coleus blumei. De structura perilor secretori
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
lemn primar sub formă de lame, adesea divergente care, de fapt, corespund viitoarelor fascicule ce vor pătrunde în cotiledoane. Treptat se individualizează două perechi de fascicule mici, opuse, iar de o parte și de alta rămân două arcuri largi de xilem secundar, străpuns de mai multe raze medulare uniseriate, parenchimatic celulozice. Sub nodul cotiledonar conturul secțiunii transversale prin hipocotil devine eliptic-ovat, țesutul conducător formează două arii laterale dispuse față în față, de origine secundară în cea mai mare parte, iar spre
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
extern se observă două cavități aerifere alungite tangențial. Între cele două inele de țesut conducător, cambiul este pluristratificat. Razele medulare, vizibile mai cu seamă la nivelul inelului lemnos, sunt uniseriate; nu se deosebesc vasele de lemn de celelalte elemente ale xilemului. În parenchimul perimedular sunt vizibile puține vase de lemn primar, dispuse în serii radiare. Cum bine se cunoaște din literatura de specialitate, dispoziția frunzelor de la speciile de Labiatae este opusă și decusată. Secțiuni efectuate la nivelul nodurilor sau în imediata
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
epidermei distingem frecvenți peri tectori și peri secretori cu glanda pluricelulară; în scoarța externă se observă cavități aerifere, iar în dreptul celor patru coaste, fascicule conducătoare cu structură primară, de mărime diferită. Fasciculele sunt de tip colateral deschis, având vase de xilem dispuse în șiruri radiare. Țesutul meristematic de tip cambial se continuă și între fascicule, rezultând astfel un cambiu inelar, ce va conduce, cu vârsta, la edificarea structurii secundare. Spre baza apexului caulinar, conturul secțiunii transversale devine aproape eliptic, cu două
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
mult mai groși, inelul sclerificat și lignificat (lemn secundar și raze medulare) este foarte gros. La baza tulpinii structura se menține în general aceeași, cu următoarele modificări: • lemnul secundar formează un inel continuu, deci cambiul produce spre interior vase de xilem; grosimea inelului de lemn rămâne mai mică în dreptul fostelor raze medulare; inelul de lemn este străbătut de numeroase raze medulare uniseriate, formate din celule parenchimatice ușor alungite radiar, cu pereții mai subțiri decât cei ai fibrelor libriforme, dar intens lignificați
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de celule izodiametrice încă, care ulterior se vor divide, formând țesut palisadic la fața adaxială și țesut lacunos la fața abaxială; corespunzător nervurii mediane este localizat cordonul de procambiu, care ulterior se va diferenția în floem la fața abaxială și xilem la cea adaxială. Procesul de histogeneză a limbului foliar se traduce deci mai întâi prin diferențierea epidermei (în care se edifică peri tectori și peri secretori, iar ulterior stomateă, iar apoi a celulelor stratului hipodermic adaxial; acestea, alungindu se treptat
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
repede, astfel încât rădăcina plantule prezintă deja elemente histologice de origine secundară în treimea inferioară; • frunzele opuse nu iau naștere exact de la același nivel, fapt ce poate fi evidențiat urmărind traiectul fasciculelor foliare care pătrund în bazele frunzelor; • la Salvia officinalis, xilemul cuprinde două zone: una externă formată doar din libriform și alta internă, în care, se observă puține vase, de calibru mic dispersate printre fibrele de sclerenchim; • perii la Salvia officinalis sunt lungi, flexuoși, foarte deși pe frunzele tinere. <reflist>BIBLIOGRAFIE
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
HRYCENKO O. M., 1968 Microscopic investigation of Galeopsis ladanum, Farmac. Z., 23,5: 81 -84 43. ION I., 1995 Metodica predării biologiei, Ed. Univ. "Al. I. Cuza" lași 44. JACOBS W. P., 1952 The role of auxin in differentiation of xilem around a wound, Am. J. Bot. 39, 5, 301-309 45. JACOBS W. P., MORROW I. B., 1957 A quantitative study of xylem development in the vegetative shoot apices of Coleus, Amer. J. Bot., .4.4.: 823842 46. KARSTEN G., OLTMANS
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]